Ghidul farmacistului pentru utilizarea produselor de protecţie solară pe parcursul întregului an

Importanţa protecţiei solare

În ultimele decenii au fost observate semne alarmante ale creşterii incidenţei cancerului de piele, iar cauzele asociate acestui fenomen sunt strâns legate de obiceiurile de expunere la razele ultraviolete (UV) ale soarelui. Razele UV, provenite de la lumina solară, generează diferite efecte nocive asupra pielii, în funcţie de lungimea de undă, intensitatea radiaţiilor şi timpul de expunere⁽¹⁾. Radiaţiile solare ultraviolete sunt împărţite în trei categorii distincte, în funcţie de lungimea de undă (figura 1).

Razele UVC sunt, în principal, absorbite şi disipate în stratul de ozon şi oxigen al atmosferei, astfel încât acestea nu reprezintă o ameninţare directă pentru pielea noastră. Cu toate acestea, razele UVA şi UVB ajung pe suprafaţa Pământului şi pot afecta profund sănătatea pielii noastre. Razele UVA sunt la rândul lor împărţite în UVA1 (340-400 nm) şi UVA2 (320-340 nm). Acestea acţionează ca agenţi secundari, determinând modificări la nivelul funcţiilor celulare, precum creşterea producţiei de proteine metalodependente şi modificarea matricei extracelulare. Radiaţiile UVB produc eritem într-un procentaj mult mai mare faţă de cele UVA. Ele pot duce la deteriorarea materialului genetic al celulelor prin formarea de compuşi care sunt în principal responsabili de procesul de fotocarcinogeneză⁽²⁾. În ciuda incidenţei scăzute, de doar 6% pe suprafaţa Pământului, radiaţiile UVB au un efect mult mai puternic citotoxic decât cele UVA, deoarece produc efecte direct la nivelul ADN-ului.

Pentru a preveni cancerul de piele şi pentru a ne proteja pielea împotriva daunelor cauzate de razele UV, există câteva reguli simple pe care le putem urma. Evitarea expunerii la razele solare în intervalul de intensitate maximă, care este în mod special între orele 10 dimineaţa şi 3 după-amiaza, este o măsură esenţială. De asemenea, utilizarea cremelor de protecţie solară cu factor de protecţie adecvat şi purtarea hainelor de protecţie, cum ar fi pălării cu boruri late şi haine cu mâneci lungi, pot reprezenta o diferenţă semnificativă în protecţia noastră împotriva nocivelor raze ultraviolete. Este important să ne amintim că prevenţia este cheia în lupta împotriva cancerului de piele, iar aceste măsuri simple pot contribui la menţinerea sănătăţii pielii noastre.

Definiţie şi cerinţe reglementare
ale produselor cu SPF

Conform reglementărilor Uniunii Europene⁽³⁾, produsele cu factor de protecţie solară (SPF) sunt considerate produse cosmetice şi sunt disponibile în diferite forme dermatocosmetice, precum creme, uleiuri, geluri şi spray-uri, cu scopul exclusiv sau principal de a proteja pielea împotriva razelor ultraviolete nocive, fie prin absorbţie, împrăştiere sau reflectare.

Factorul de protecţie solară reprezintă un indicator pentru eficienţa produselor de protecţie solară. Acesta se calculează ca raport între doza minimă eritematogenă a pielii protejate de produsul cu protecţie solară şi doza minimă eritematogenă a aceleiaşi secţiuni de piele care nu este protejată⁽⁴⁾. Pentru a putea fi etichetat ca produs cu protecţie solară, acesta trebuie să aibă un SPF de cel puţin 6 pentru razele UVB. În plus, produsele cu protecţie solară trebuie să aibă un factor de protecţie UVA care reprezintă cel puţin o treime din valoarea SPF-ului.

Aceste reguli şi standarde riguroase asigură că produsele de protecţie solară oferă o protecţie eficientă împotriva efectelor dăunătoare ale razelor UV, atât în ceea ce priveşte arsurile solare cauzate de razele UVB, cât şi în ceea ce priveşte daunele la nivel celular induse de razele UVA. Alegerea şi utilizarea corectă a produselor cu protecţie solară sunt aspecte esenţiale pentru menţinerea sănătăţii pielii noastre şi pentru reducerea riscului de cancer de piele asociat expunerii la soare.

Pentru a putea eticheta valoarea SPF-ului conform cerinţelor reglementării, este necesară testarea produsului cosmetic înainte de a fi introdus pe piaţă, atât pentru factorul de protecţie solară împotriva razelor UVB (SPF), cât şi pentru protecţia împotriva razelor UVA (UVA-SPF). Testarea SPF se desfăşoară conform standardelor ISO, aşa cum este specificat în literatura de specialitate⁽⁵⁾, şi impune utilizarea unui număr minim de 10 voluntari sănătoşi. Pentru determinarea eficienţei produselor împotriva razelor UVA, există o metodologie specifică⁽⁶⁾.

Cu toate acestea, există o limitare şi o provocare în ceea ce priveşte testarea eficienţei produselor cosmetice – şi anume, lipsa unor metode standardizate de testare in vitro la acest moment⁽⁷⁾. Deşi există mai multe metode de laborator care sunt utilizate pe scară largă în cercetare, ele nu sunt încă standardizate în industrie. Printre aceste metode se numără măsurarea absorbţiei sau a transmitanţei radiaţiei UV a filmelor de produs folosite în plăci de cuarţ sau pe biomembrane, precum şi metoda în care absorbţia UV a produsului este determinată spectrofotometric în soluţii diluate^(8,9). Studiile recente au arătat că există o corelare semnificativă între rezultatele testelor in vitro şi cele in vivo pentru evaluarea factorului de protecţie al produselor solare⁽¹⁰⁾, ceea ce deschide calea pentru posibila aprobare a unor astfel de metode în viitor.

Dezvoltarea şi standardizarea acestor metode in vitro ar putea contribui la o evaluare mai rapidă şi mai precisă a eficacităţii produselor de protecţie solară, permiţând, în acelaşi timp, producătorilor să inoveze şi să ofere produse mai sigure şi mai eficiente pentru protejarea pielii împotriva radiaţiilor ultraviolete dăunătoare. Aceste evoluţii în testarea produselor cosmetice ar putea aduce beneficii semnificative în eforturile profesioniştilor din domeniul sănătăţii de a combate creşterea incidenţei cancerului de piele şi de a promova o protecţie solară adecvată.

Etichetarea produselor cu SPF –
la ce să fim atenţi?

În etichetarea produselor cu factor de protecţie solară există mai multe aspecte importante pe care consumatorii ar trebui să le înţeleagă şi să le aibă în vedere. Primul aspect crucial este valoarea factorului de protecţie (SPF). Conform recomandărilor Comisiei Europene⁽⁴⁾, pe etichetă trebuie să fie clar indicate valorile SPF, dar şi nivelul de protecţie, conform tabelului 1.

Pentru a face informaţiile cât mai simple şi uşor de înţeles pentru consumatori, au fost stabilite recomandări oficiale privind etichetarea produselor cu SPF, iar valoarea factorului de protecţie reprezintă primul element de menţionat. Un alt aspect important de reţinut este că, odată cu creşterea valorii SPF-ului, protecţia împotriva radiaţiilor UVB nu creşte în mod liniar. De exemplu, un produs cu SPF 15 absoarbe aproximativ 93% din radiaţiile UVB, în timp ce unul cu SPF 30 absoarbe aproximativ 97% din aceste radiaţii. Pentru produsele cu SPF mai mare de 50, nu se observă o creştere semnificativă a protecţiei împotriva radiaţiilor UVB. Protecţia creşte liniar doar în ceea ce priveşte prevenirea arsurilor solare ale pielii, adică un produs cu SPF 30 oferă o protecţie de două ori mai bună decât unul cu SPF 15.

Pentru a asigura o protecţie adecvată împotriva radiaţiilor UVA, pe eticheta produselor solare trebuie să apară cuvântul „UVA” într-un cerc, iar acest factor ar trebui să fie luat în calcul de consumatori pentru a asigura o protecţie completă împotriva radiaţiilor solare dăunătoare.

În ceea ce priveşte etichetarea produselor, există expresii care nu sunt permise, precum „100% protecţie împotriva radiaţiilor UV”, „cremă de protecţie solară”, „blocant solar”, „protecţie totală”, „nu este nevoie să reaplicaţi produsul sub nicio circumstanţă” şi „prevenţie pe toată durata zilei”. În schimb, expresiile care trebuie să fie prezente pe etichete includ avertizări cum ar fi „Nu staţi prea mult timp la soare, chiar şi când folosiţi un produs cu protecţie solară”, „Nu expuneţi bebeluşii şi copiii la lumina directă a soarelui” şi „Expunerea excesivă la soare este o ameninţare gravă pentru sănătate”.

Un alt aspect crucial în etichetarea produselor cu SPF constă în explicarea instrucţiunilor de aplicare pentru a asigura eficacitatea produsului. Este esenţial ca utilizatorul final să înţeleagă că este necesară aplicarea unei cantităţi echivalente cu 2 mg/cm² pentru a obţine nivelul de protecţie demonstrat în studiile clinice. Acest lucru se traduce, de exemplu, în aproximativ şase linguri de cremă sau loţiune (aproximativ 36 de grame) pentru a acoperi întreaga suprafaţă a corpului unei persoane adulte. Pentru acoperirea feţei unei persoane adulte cu un produs fotoprotector de tip cremă sau emulsie, este necesară o cantitate echivalentă cu lungimea a două degete, arătător şi mijlociu, aşa-numita regulă a celor două degete⁽¹¹⁾. Produsele cosmetice solare ar trebui să ofere instrucţiuni clare privind cantitatea corectă de produs pentru aplicare, pentru a evita utilizarea inadecvată. Este important să se menţioneze pe etichetă că „Reducerea cantităţii de produs aplicat va scădea semnificativ nivelul de protecţie”.

De asemenea, eticheta trebuie să includă instrucţiuni precum „Aplicaţi produsul cu SPF înainte de expunerea la soare” şi „Reaplicaţi frecvent pentru a menţine protecţia, în special dacă transpiraţi, înotaţi sau vă ştergeţi cu prosopul”. Aceste informaţii asigură o utilizare corespunzătoare a produselor cu SPF, pentru a obţine protecţia dorită împotriva radiaţiilor ultraviolete.

Filtrele solare – proprietăţi, siguranţă, avantaje şi dezavantaje

Produsele cosmetice pentru protecţie solară au devenit tot mai populare datorită efectului lor de a proteja pielea împotriva arsurilor solare, a procesului de fotoîmbătrânire şi a riscului de fotocarcinogeneză. Cu excepţia evitării expunerii excesive la soare, produsele cosmetice solare reprezintă cea mai eficientă alternativă pentru a ne proteja împotriva radiaţiilor ultraviolete. Aceste produse conţin ingrediente care blochează razele UV, denumite, conform Anexei VI a Regulamentului privind produsele cosmetice, filtre solare. Deşi, din punctul de vedere al mecanismului de acţiune, agenţii fotoprotectori sunt de tip filtru (cei organici acţionează prin mecanisme chimice de absorbţie şi transformare a razelor UV) şi de tip ecran (cei anorganici funcţionează prin reflectarea razelor UV), vom păstra denumirea generică de filtre în acest material, aşa cum sunt ele descrise în regulament.

Un aspect important de menţionat este că utilizarea ambelor tipuri de filtre, organice şi minerale, în aceeaşi formulă, a demonstrat efect sinergic şi eficacitate crescută, în comparaţie cu utilizarea unui singur tip de filtru⁽¹²⁾.

La nivel european, sunt aprobate un număr de 28 de filtre UV, cu restricţii specifice referitoare la concentraţiile maxime în care pot fi folosite în produsele cosmetice, precum şi posibilele atenţionări sau restricţii de menţionat pe etichetă⁽³⁾. Printre cele mai utilizate filtre UV se numără oxidul de titan, oxidul de zinc, avobenzona, benzofenona-8, octocrilena şi oxibenzona. În SUA, Australia şi Japonia, restricţiile şi numărul de filtre aprobate sunt diferite, deoarece aceste ţări reglementează produsele de protecţie solară ca produse farmaceutice, nu ca produse cosmetice. Pe lângă cerinţele de etichetare, legislaţia europeană defineşte clar şi cerinţele de promovare şi testare a produselor cosmetice cu factor de protecţie solară⁽⁴⁾.

Filtrele de fotoprotecţie sunt generic clasificate în două categorii principale, în funcţie de modul lor de administrare: sistemic şi topic.

Cele topice sunt ulterior împărţite în două subcategorii importante: filtre organice, care acţionează prin mecanisme chimice, şi filtre anorganice, care funcţionează prin reflectarea radiaţiilor UV. Această clasificare ajută la înţelegerea modului în care diferitele tipuri de filtre de protecţie solară acţionează pentru a proteja pielea împotriva efectelor dăunătoare ale radiaţiilor ultraviolete.

Filtrele sistemice sunt administrate per os, absorbite în organism şi se acumulează la nivelul pielii, oferind protecţie solară, bazându-se pe efectul antioxidant.

Filtrele anorganice reflectă şi răspândesc razele UV înapoi în mediu înconjurător. Mai sunt denumite şi filtre fizice, deoarece funcţionează ca o barieră fizică între razele UV şi piele. Oxidul de zinc şi dioxidul de titan sunt considerate filtre cu spectru larg, deoarece acoperă întreg spectrul UV.

Filtrele organice (detaliate în tabelul 2) sunt în general compuşi aromatici cu o grupare carbonil. Acestea sunt clasificate în funcţie de spectru de protecţie: UVB (290-320 nm), UVA (320-400 nm) şi spectru larg (290-400 nm).

Este deosebit de important să înţelegem că filtrele UV organice care sunt insolubile în apă au o penetrabilitate redusă în piele, ceea ce le conferă un profil de siguranţă ridicat, diminuând riscul de alergii şi de  iritabilitate la nivelul pielii. Deşi denumirile INCI ale acestor filtre pot părea lungi şi complicate, este util să identificăm compuşii de bază, cum ar fi cei din clasa triazinelor, care reprezintă o generaţie nouă de filtre. Aceşti compuşi sunt utilizaţi în principal în formulări sub formă de creme, emulsii, şi nu în formulări de tip spray. Aceste filtre oferă o protecţie UV cu spectru larg şi sunt stabile în faţa expunerii la radiaţiile solare. De asemenea, acestea pot acţiona ca agenţi de fotostabilizare pentru alte filtre.

În categoria filtrelor UV sigure şi eficace se numără şi filtrele minerale.

În prezent, sunt aprobate doar două astfel de filtre, care se găsesc şi sub formă de nanoparticule. Acestea furnizează o protecţie extinsă împotriva radiaţiilor UVA şi UVB şi acţionează prin absorbţie, reflectare şi refracţie a razelor UV. Studiile au arătat că, nici în forma de nanoparticule, aceste filtre nu pătrund în toate straturile pielii pentru a ajunge în circulaţia sanguină, ceea ce reduce la minimum riscurile pentru sănătate. Deşi studiile pe animale au evidenţiat diverse efecte asupra anumitor organe, acestea sunt relevante doar când substanţele pătrund în circulaţia sanguină. Nu s-au raportat probleme de siguranţă la subiecţii umani⁽²³⁾.

Alegerea de produse de protecţie solară care conţin astfel de filtre sigure şi eficace este esenţială pentru a asigura o protecţie adecvată împotriva radiaţiilor ultraviolete, fără a vă expune la riscuri inutile pentru sănătate. Prin înţelegerea adecvată a modului în care aceste filtre funcţionează şi a profilului lor de siguranţă, puteţi lua decizii informate cu privire la produsele de protecţie solară pe care le utilizaţi pentru a vă proteja pielea împotriva efectelor nocive ale soarelui.

Oportunităţi de dezvoltare – compuşi de origine vegetală

Industria cosmetică a evoluat considerabil în ceea ce priveşte utilizarea de metaboliţi principali şi secundari de origine vegetală ca ingrediente active în produsele cosmetice, inclusiv în produsele de protecţie solară⁽²⁴⁾. Aceşti compuşi includ o gamă variată de substanţe precum polifenolii, fenolii, flavonoidele, steroizii sterolii, terpinoidele, polizaharidele şi antocianii, toate cu potenţial antioxidant şi fotoprotector. Alegerea de a adăuga compuşi vegetali cu acţiune antioxidantă alături de filtrele chimice sau minerale în produsele de protecţie solară a devenit din ce în ce mai populară în ultimii ani, datorită posibilităţii de îmbunătăţire a valorii factorului de protecţie solară şi a fotostabilităţii produsului (menţinerea valorii SPF după expunerea la radiaţii UV).

Compuşii antioxidanţi din plante pot oferi acţiune fotoprotectoare datorită prezenţei cromoforilor fenolici. Profilul de absorbţie UV depinde de factori precum numărul de inele aromatice, legăturile duble conjugate sau ciclice, stereochimia şi tipologia substituenţilor. De exemplu, fenolii solubili şi insolubili, cum ar fi acizii ferulic, cafeic şi p-cumarinic, absorb radiaţiile UVB în intervalele 304-350 şi 352-385 nm⁽²⁵⁾. Flavonoidele, care conţin două inele aromatice, absorb în regiunile 240-285 şi 300-550 nm şi includ substanţe precum catechina, quercetina, diosmetina şi antocianii. Antocianii, de asemenea, au efecte fotoprotectoare⁽²⁶⁾.

În plus faţă de fotoprotectie, compuşii de origine vegetală pot aduce şi alte beneficii pielii, precum îmbunătăţirea elasticităţii, a hidratării, a texturii şi reducerea ridurilor, datorită efectelor antioxidante. Câteva exemple de astfel de substanţe includ lignina, melanina şi silimarina^(27-29).

Datorită potenţialului antioxidant, dar şi fotoprotector, adăugarea unui compus de origine vegetală într-o formulare cu filtre sintetice a demonstrat creşterea valorii in vivo a SPF-ului^(30,31). Evaluarea in vivo a SPF-ului unor asemenea produse a fost esenţială pentru demonstrarea rolului antioxidant al extractelor vegetale care au dus la întârzierea formării eritemului (roşeaţa pielii), şi nu a efectului de absorbţie a razelor UV, care nu ar fi fost validat în testele in vitro.

Importanţa formulării unui produs cosmetic cu factor de protecţie solară

Obiectivul principal în formularea produselor cu factor de protecţie este dezvoltarea unui produs care să formeze un film continuu la nivelul pielii, iar penetrarea ingredientelor organice prin piele să fie diminuată⁽³²⁾. Filtrele chimice pot fi formulate cu uşurinţă în diverse forme farmaceutice, precum loţiuni, unguente, uleiuri, geluri, emulsii, aerosoli, stickuri şi pulberi. În schimb, filtrele anorganice sunt mai dificil de formulat, din cauza naturii particulelor pe care le conţin. Iniţial, acestea au fost formulate sub forma unor creme grase, cu o textură lipicioasă şi neplăcută la aplicare. Cu toate acestea, tehnologia de dispersare sub formă de nanoparticule a permis dezvoltarea de produse cu textură plăcută şi aspect transparent, dar în prezent astfel de produse nu au fost încă aprobate pentru utilizare pe scară largă, din cauza profilului de siguranţă şi a riscului de inhalare a nanoparticulelor⁽³³⁾.

Procesul de formulare a unui produs cosmetic cu factor de protecţie solară implică numeroase provocări. Printre acestea se numără asigurarea fotostabilităţii filtrelor organice, extinderea spectrului de eficacitate a protecţiei solare pentru a acoperi o gamă mai largă de radiaţii ultraviolete, încorporarea ingredientelor active în concentraţii adecvate şi îmbunătăţirea aspectelor senzoriale ale produsului pentru a-i face utilizarea mai plăcută. De asemenea, trebuie luate în considerare aspecte precum eficienţa produsului în a oferi protecţie solară, siguranţa şi tolerabilitatea acestuia pentru utilizatori, stabilitatea sa pe durata depozitării, mirosul plăcut, rezistenţa la apă, capacitatea produsului de a se întinde uniform pe piele şi costul de producţie.

Toate aceste aspecte trebuie să fie echilibrate pentru a crea un produs cosmetic cu factor de protecţie solară eficient, care să ofere protecţie împotriva radiaţiilor ultraviolete dăunătoare şi în acelaşi timp să fie plăcut de utilizat şi sigur pentru piele. Dezvoltarea produselor de protecţie solară reprezintă un proces complex care implică cercetare ştiinţifică şi inovaţie constantă pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor consumatorilor, în timp ce se asigură protecţia eficace.

Beneficiile produselor cu SPF
pe tot parcursul anului

Studiile demonstrează că utilizarea zilnică a unui produs cu factor de protecţie solară poate preveni dezvoltarea unor afecţiuni grave de sănătate, precum keratoza actinică, carcinomul cu celule scuamoase sau melanomul. De asemenea, aceste produse pot întârzia procesul de îmbătrânire a pielii, având un efect antiîmbătrânire.

Expunerea prelungită şi constantă la razele ultraviolete conduce la fotoîmbătrânirea pielii. Acest proces se caracterizează prin îngroşarea stratului superior al pielii (epiderma), creşterea producţiei de pigment, deteriorarea colagenului din stratul profund al pielii (derm) şi creşterea riscului de mutagenitate a celulelor keratinocite şi melanocite din piele. Datele arată că aproximativ 80% din procesul de îmbătrânire a pielii feţei se datorează expunerii la razele UV. Prin urmare, este de o importanţă crucială să înţelegem că, în ciuda promisiunilor oferite de diverse produse care pretind a inversa procesul de îmbătrânire a tenului, fotoprotecţia, prin utilizarea unui produs cu SPF, este cea mai importantă măsură de prevenire a îmbătrânirii tenului.

Pentru a înţelege de ce protecţia solară este atât de importantă în prevenirea îmbătrânirii pielii, trebuie să cunoaştem mecanismul razelor UV. De exemplu, razele UVB sunt absorbite în primul strat al pielii, epiderm, în timp ce razele UVA, cu unde mai lungi, pătrund mai adânc în piele, contribuind la degradarea colagenului. Razele UVA sunt de 20 de ori mai prevalente pe suprafaţa Pământului decât cele UVB, iar raportul dintre cele două variază în funcţie de sezon.

Studii recente arată că şi lumina din domeniul vizibil (400-700 nm), cu predominanţă lumina albastră (380-455 nm), dar şi cea din domeniul infraroşu (700 nm – 100 µm) influenţează procesul de fotoîmbătrânire a pielii, provocând degradarea colagenului dermic şi hiperpigmentarea pielii⁽³⁴⁾.

Utilizarea zilnică a produselor cosmetice cu SPF aduce numeroase beneficii pielii, îmbunătăţind textura şi aspectul acesteia şi reducând hiperpigmentarea. Astfel, produsele cu SPF sunt eficiente nu doar împotriva arsurilor solare, pentru care sunt utilizate în special în sezonul estival, la piscină sau la mare, ci şi ca parte a unei rutine de îngrijire a pielii pe tot parcursul anului. Este esenţial să aplicăm produse cu filtre UV pe zonele expuse direct razelor solare, cum ar fi faţa, gâtul, decolteul şi mâinile, deoarece studiile arată că aceste produse pot preveni daunele pielii asociate cu fotoîmbătrânirea şi pot reduce riscul anumitor tipuri de cancer de piele.

Recomandări pentru farmacişti
şi profesionişti în domeniul sănătăţii

Pentru a vă proteja de cancerul de piele în timpul expunerii la soare, este important să sfătuiţi pacienţii cu privire la regulile de bază, care se aplică cu stricteţe în sezonul cald, dar şi în cel rece. În primul rând, este important să subliniaţi importanţa evitării orelor de maximă intensitate solară, adică între orele 10 dimineaţa şi 3 după-amiaza. Această măsură simplă poate ajuta la reducerea expunerii la radiaţiile UV şi la prevenirea daunelor potenţiale asupra pielii.

De asemenea, recomandaţi utilizarea cremelor şi loţiunilor de protecţie solară. Subliniaţi că aplicarea acestor produse după baie, mai ales când sunteţi la plajă sau la piscină, este esenţială. Apa poate diminua eficacitatea produselor cu SPF, astfel că reaplicarea regulată este vitală pentru menţinerea protecţiei.

Încurajaţi pacienţii să folosească haine şi accesorii protectoare, cum ar fi pălării şi ochelari de soare, dar şi bluze vaporoase cu mâneci lungi. Aceste elemente pot oferi o barieră suplimentară împotriva radiaţiilor solare, protejând zonele expuse ale pielii.

Pentru a oferi recomandări complete şi eficiente privind produsele solare, este crucial să discutaţi cu pacienţii şi clienţii cu privire la utilizarea produselor cu factor de protecţie solară (SPF) chiar şi în sezonul rece. Chiar dacă temperatura nu este la fel de înaltă ca în timpul verii, radiaţiile UV pot avea un impact semnificativ asupra pielii în timpul expunerii la soare.

De asemenea, subliniaţi beneficiile produselor cosmetice cu SPF, care asigură o protecţie suplimentară împotriva radiaţiilor UVA şi UVB. Discutaţi cu pacienţii despre importanţa utilizării acestor produse în rutina lor zilnică, precum fondul de ten cu SPF sau balsamul de buze cu protecţie solară sau chiar o cremă de zi hidratantă care conţine şi filtre UV.

În ceea ce priveşte recomandările personalizate, evidenţiaţi faptul că tipul de piele al fiecărei persoane poate influenţa nivelul de protecţie de care au nevoie. Pielea mai deschisă la culoare poate necesita un SPF mai mare pentru a preveni arsurile solare, în timp ce pielea mai închisă la culoare poate necesita o protecţie mai mică, dar nu trebuie neglijată. Încurajaţi pacienţii să ia în considerare nevoile individuale ale pielii lor atunci când selectează produsele de protecţie solară.

Pe lângă aceste recomandări fundamentale, este important să oferim pacienţilor o educaţie detaliată cu privire la etichetarea produselor solare, astfel încât să poată face alegeri informate. Le puteţi explica cum să interpreteze valorile SPF şi ce înseamnă fiecare nivel în ceea ce priveşte protecţia împotriva radiaţiilor UVB şi UVA. De asemenea, este esenţial să îi învăţaţi cum să identifice texturile sau aspectul pe care le pot aştepta de la produsele cu diverse tipuri de filtre solare în compoziţie, având în vedere diferitele solubilităţi ale filtrelor.

Pentru un nivel mai personalizat de îndrumare, puteţi discuta cu pacienţii despre tipul lor de piele şi să le recomandaţi produse potrivite pentru nevoile lor individuale. De exemplu, persoanele cu piele sensibilă pot beneficia de produse specifice care au ingrediente mai blânde şi mai puţin alergene. De asemenea, puteţi ajuta pacienţii să facă distincţia dintre produsele de protecţie solară concepute pentru utilizarea pe durata verii, mai ales în situaţii precum la piscină sau la mare, şi cele mai lejere, potrivite pentru utilizarea zilnică în sezonul rece – de exemplu, pe faţă şi mâini.

Un alt aspect important este să subliniaţi cât de important este să aplice o cantitate adecvată de produs pentru a obţine nivelul de protecţie specificat pe etichetă. În cele din urmă, transmiterea acestor informaţii esenţiale va ajuta pacienţii să facă alegeri corecte şi să-şi protejeze pielea eficient împotriva efectelor dăunătoare ale radiaţiilor UV.

În cele din urmă, subliniaţi punctele-cheie de discuţie cu pacienţii privind prevenţia efectelor dăunătoare ale radiaţiilor UV. Acest lucru poate include importanţa examinărilor regulate ale pielii, depistarea semnelor timpurii ale cancerului de piele şi conştientizarea riscurilor asociate expunerii neprotejate la soare. Recomandaţi pacienţilor să aibă grijă de sănătatea pielii lor pe tot parcursul anului, indiferent de sezon, pentru a preveni efectele nocive ale radiaţiilor UV şi a menţine o piele sănătoasă şi radiantă.

Concluzii

Importanţa protecţiei solare în prevenirea cancerului de piele şi a efectelor nocive ale radiaţiilor ultraviolete trebuie să fie comunicată cu regularitate şi claritate pacienţilor de toate vârstele, de la cei mai mici până la cei în vârstă, subliniind necesitatea prevenirii încă de la naştere. Radiaţiile UVB şi UVA pot avea un impact negativ asupra pielii, crescând riscul dezvoltării cancerului de piele. Prin urmare, prevenţia, prin evitarea expunerii excesive la soare şi utilizarea adecvată a produselor cu factor de protecţie solară (SPF), în combinaţie cu alte metode de protecţie fizică, reprezintă cheia pentru menţinerea sănătăţii pielii.

Pentru a asigura o protecţie eficientă împotriva razelor UV, este crucial să folosim produse care sunt testate şi notificate conform cerinţelor reglementare, aplicându-le în cantitatea corespunzătoare. Există o varietate de filtre UV disponibile, fiecare oferind produselor proprietăţi diferite şi niveluri specifice de protecţie. Cunoaşterea tipurilor de filtre UV ajută la alegerea produselor care se potrivesc cu tipul de piele sau cu nevoile individuale de protecţie.

Compuşii de origine vegetală pot aduce beneficii semnificative, îmbunătăţind eficacitatea şi fotostabilitatea produselor cu protecţie solară. Aceşti compuşi vegetali, cu proprietăţi antioxidante, contribuie nu doar la protecţia solară, ci şi la menţinerea sănătăţii pielii. Studierea şi aplicarea acestor compuşi în dezvoltarea de noi produse cu protecţie solară reprezintă un pas important în domeniul îngrijirii pielii.

Mesajul principal care trebuie comunicat tuturor pacienţilor este că utilizarea zilnică a produselor cu SPF este esenţială pentru prevenirea îmbătrânirii pielii şi reducerea riscului de afecţiuni grave, cum ar fi cancerul de piele. Protecţia solară nu trebuie să fie o preocupare doar în sezonul cald, ci trebuie să facă parte integrantă din rutina zilnică de îngrijire a pielii, pe tot parcursul anului.

Profesioniştii din domeniul sănătăţii, inclusiv farmaciştii, trebuie să aibă o cunoaştere solidă a caracteristicilor produselor de protecţie solară, pentru a putea consilia pacienţii cu privire la importanţa şi corecta utilizare a acestor produse. Înţelegerea aspectelor legate de protecţia solară, de siguranţa şi eficacitatea produselor cu SPF, este fundamentală pentru a furniza informaţii precise şi utile consumatorilor. 

Autor corespondent: Alexandra Lupu E-mail: alexandra.lupu@drd.umfcd.ro

Conflict de interese: niciunul declarat.

Suport financiar: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.