Roadmap to psychiatry. Ghid de psihiatrie

Cartea a fost concepută ca un ghid de psihiatrie destinat tinerei generaţii de studenţi şi rezidenţi în specialitatea Psihiatrie. Apărută la Editura Universitară „Carol Davila” Bucureşti în 2022, a fost tipărită în limba engleză. Cartea se doreşte a fi un instrument prietenos de învăţare a diferitelor aspecte din conţinutul minţii umane pe care studenţii de la Medicină şi rezidenţii trebuie să îl poată consulta oricând, facilitându-le accesul la informaţii preţioase şi de actualitate.

Lucrarea a fost tipărită în mod special în format A5, ca o carte de buzunar, discretă, pentru a putea fi utilizată permanent de către aceştia. Ghidul de psihiatrie are drept scop stârnirea curiozităţii tinerilor specialişti în descoperirea tainelor ascunse ale minţii umane, cu desluşirea semnelor şi simptomelor patologice, precum şi cu identificarea unor tulburări psihice. Fascinantă incursiune în gândurile şi trăirile afective ale pacienţilor cu tulburări psihice, cartea încearcă să scoată la iveală eforturile autorilor în descoperirea aspectelor patologice comparativ cu cele aparent normale; să vină în sprijinul elucidării, cel puţin parţial, a hăţişurilor nepătrunse din mintea umană. Încercând să familiarizeze cititorii cu terminologia specifică psihiatriei, dificilă de altfel, autorii au utilizat în cartea de faţă 189 de abrevieri. Având un conţinut de 255 de pagini, lucrarea are o bibliografie bogată care cuprinde 111 autori citaţi, dintre care 52 din reviste internaţionale de specialitate din ultimii cinci ani. 

În prima parte, ghidul descrie motivaţia autorilor de a scrie această carte, de a face o scurtă descriere a istoriei psihiatriei, respectând regulile de etică şi deontologie medicală. Taxonomiile clasificărilor psihiatrice nu lipsesc din conţinut. Ele au fost efectuate în conformitate cu clasificările internaţionale OMS (ICD-10, ICD-11) şi clasificările americane (DSM IV, DSM-5). 

Nu lipseşte din conţinut interviul clinic, în care autorii developează cu profesionalism elemente semiologice patognomonice pentru evidenţierea semnelor şi simptomelor psihice, care să identifice tulburarea mintală. Pentru a facilita înţelegerea semnelor şi simptomelor de boală, autorii introduc prezentări de caz sugestive pentru cititor.

Definiţii, noţiuni care trebuie fixate şi învăţate sunt evidenţiate prin simboluri şi semne iconografice pentru a fi asimilate cu uşurinţă de către studenţi şi rezidenţi. Examinarea clinică este însoţită de o grafică sugestivă, care îl face pe cititor curios să pătrunda în meandrele minţii pacientului, încercând să descifreze secrete ascunse cu multă grija de acesta. Arta autorilor a constat în surprinderea simptomelor-ţintă, aducerea lor în prim-plan şi confirmarea lor cu ajutorul testelor psihologice de personalitate, de identificare a modificărilor de dispoziţie, adaptare şi comportament şi, nu în ultimul rând, de a semnala tulburările de formă şi conţinut ale gândirii. De asemenea, cei doi autori semnalează modificările de adaptare şi de comportament ale afectivităţii la pacienţii cu adicţii. 

După familiarizarea cititorilor cu alfabetul şi rigorile procedurale ale psihiatriei, autorii, în cele 20 de capitole, încearcă să evidenţieze cele mai semnificative aspecte clinice prin reprezentări grafice.

De exemplu, anxietatea, frica fără obiectivare, este exprimată grafic prin figura îngrijorată a unei persoane de sex feminin. Această exprimare grafică ajută cititorul în a recunoaşte cu uşurinţă un pacient anxios. De asemenea, simptomele clinice sunt însoţite de interviuri structurate şi semistructurate succesive, la care se adaugă descrierea factorilor etiologici, precum şi a metodelor de evaluare şi monitorizare a evoluţiei şi a prognosticului pacientului anxios. Sunt descrise şi mecanismele de apărare ale Eului (conform concepţiei psihanalitice), cum ar fi identificarea, proiecţia, regresia etc. Sunt menţionaţi neurotransmiţătorii responsabili de apariţia anxietăţii, scăderea nivelului GABA, scăderea activităţii serotoninei, precum şi creşterea activităţii sistemului adrenergic. Anxietatea generalizată este sugestiv exemplificată printr-o prezentare amănunţită de caz care să-l facă pe cel care e în procesul de învăţare a psihiatriei să identifice uşor pacienţii cu o asemenea suferinţă şi să-l ghideze, în acelaşi timp, în alegerea unei conduite terapeutice adecvate.

Tulburarea obsesiv-compulsivă este un alt capitol descris amănunţit, însoţit de grafică şi de o prezentare de caz în care cei doi autori încearcă să ghideze cititorii asupra complexităţii simptomatologice şi, în acelaşi timp, a necesităţii elaborării unui tratament medical însoţit de psihoterapie, cu tehnici specifice, particularizate la fiecare caz.

În capitolul de tulburări de afectivitate este descrisă gradual modificarea afectivităţii normale (eutimie) către expansivitate, până la exaltare de tip maniacal, alternând cu treceri către o hipertimie negativă, tradusă clinic printr-o dispoziţie tristă, care se poate exacerba până la intensitatea psihotică. Autorii confirmă prezenţa modificărilor din conţinutul gândirii în concordanţă cu dispoziţia acesteia. Sugestiv, cubul grafic reprezentat pentru acest capitol are pe o faţetă o figură zâmbitoare, echivalentă stării maniacale, pe o altă faţetă, o figură încruntată, împietrită, sugerând depresia, iar pe cea de-a treia faţetă, o imagine încordată care ar reprezenta o stare afectivă mixtă, disforică. Autorii menţionează necesitatea administrării medicaţiei timostabilizatoare, enumerând – de la litiu până la valproatul de sodiu – alternative terapeutice de lungă durată pentru aceste tulburări patologice.

În capitolul despre tulburări psihotice şi schizofrenie, cu simptomatologie halucinator-delirantă, grafica vine în ajutor cu imaginea întunecată a unei minţi ca un labirint, frământată de întrebări, dubii, îndoieli, înconjurată de o multitudine de ochi care par să o supravegheze, să o urmărească, să o persecute, să-i fure gândurile, să-i fragmenteze mintea etc.

Tulburarea de personalitate – un alt capitol din conţinutul acestei lucrări – descrie cu acelaşi profesionalism şi aceeaşi seriozitate aspecte patologice conform taxinomiilor actuale. Grafica pentru acest capitol cuprinde imagini succesive care sugerează posibilitatea existenţei unor personalităţi multiple.

Continuând incursiunea prin conţinutul cărţii, semnalăm şi prezenţa următoarelor capitole, referitoare la: tulburări acute de stres, tulburări de alimentaţie, tulburări de somn, tulburări somatice asociate, adicţii şi tulburări disociative.

Cartea cuprinde, de asemenea, un capitol de urgenţe psihiatrice, tulburări neurocognitive şi elemente de psihofarmacologie, în care autorii fac referire la cele mai noi antidepresive, timostabilizatoare şi neuroleptice de generaţie nouă, descriind şi mecanismele lor de acţiune. Astfel se îmbină armonios partea clinică şi cea terapeutică, oferind coerenţă şi originalitate fiecărui capitol, a cărui strălucire tematică iese în evidenţă şi prin grafica surprinzătoare şi edificatoare. Toate acestea vin în ajutorul celor care consultă ghidul, făcându-i să înţeleagă mai bine tainele minţii umane.

Cartea se declară a fi un ghid pentru psihiatri, dar poate fi abordată şi de alte categorii medicale sau de publicul larg dornic să cunoască aspectele imprevizibile şi fascinante ale psihiatriei. Timpul care se scurge, cu voia sau fără voia noastră, va demonstra dacă psihiatria (sau, poate, inteligenţa artificială?) are capacitatea să descopere toate secretele ascunse cu multă grijă în mintea umană.