Apariția, cu ceva vreme în urmă, a conceptului de „îngrijire farmaceutică“ și adaptarea cadrului legal la realitățile curente au făcut ca profesia de farmacist să capete noi valențe. De aceea, în prezent, activitatea farmaceutică trece dincolo de funcțiile tradiționale de preparare și eliberare a medicamentelor și este centrată pe pacient și pe nevoile sale de îngrijire, precum și pe rezultatele intervenției farmacistului asupra sănătății și creșterii calității vieții pacientului.
În acest context, comunicarea cu pacientul a devenit o componentă importantă a activității profesionale, destinată să susțină succesul farmacoterapiei. Dar, după cum se știe, calitatea procesului de comunicare în farmacie este influențată de factori diverși, dependenți de farmacist, pacient, sistem de sănătate. 
De aceea, consider bine-venită o scurtă trecere în revistă a unor puncte-cheie necesare pentru o comunicare eficientă cu pacientul, reprezentanții săi sau alți beneficiari ai serviciilor farmaceutice oferite în farmacia de comunitate.
Astfel, din perspectiva farmacistului, deținerea și dezvoltarea abilităților și a tehnicilor de comunicare sunt esențiale în culegerea și furnizarea de informații privind experiența de boală a pacientului, medicamentul eliberat și regimul de administrare a acestuia. Uzual, comunicarea verbală deține primul loc în interacțiunea farmacist-interlocutor, dar și canalele nonverbale, precum expresia facială, contactul vizual, gestica, calitatea vocii și proximitatea, sunt semnificative. Un mesaj bine structurat de către farmacist, corect, concis, fundamental, adecvat pacientului, convergent sub toate formele de comunicare, are șansa de a fi bine receptat și ulterior pus în practică.
Din perspectiva pacientului, o comunicare eficientă se bazează pe abilitățile sale de înțelegere a informațiilor transmise de farmacist, precum și pe capacitatea de a fi compliant. În acest sens, farmacistul trebuie să ia în considerare faptul că educația, vârsta, backgroundul cultural, dezvoltarea emoțională, credințele religioase și experiența anterioară a bolii contribuie la înțelegerea informației primite, putând influența complianța pacientului.
În ceea ce privește sistemul de sănătate, accesul facil al oamenilor la serviciile farmaceutice este, în mod evident, favorabil unui curs firesc în derularea activităților de specialitate care țin de îngrijirea sănătății.
În final, nu uitați că o înfățișare agreabilă, o atitudine globală deschisă și empatică, precum și calitatea informației oferite încurajează o bună comunicare și pot constitui pilonii dezvoltării unei relații profesionale cu pacientul care să vă aducă satisfacții și stimă de sine.
În loc de concluzie, vă propun ca, în pofida celor menționate anterior, să reflectați la amarul următoarei aserțiuni: „Principala problemă în ceea ce privește comunicarea este iluzia că ea a avut loc“ (Albert Einstein).

Prof. dr. farm. Victoria Hîrjău
Redactor-șef