Evoluţia pacienţilor cu durere abdominală acută

Durerea este definită de IASP (Asociația Inter­na­țională pentru Studiul Durerii) drept „o experiență senzorială și emoțională dezagreabilă, dată de o leziune tisulară veritabilă sau potențială sau descrisă în termeni care sugerează o asemenea vătămare”(1).
Durerea abdominală, în funcție de durata ei, se poate împărți în două mari categorii: acută și cronică. Durerea abdominală acută este de scurtă durată, având un caracter violent(2,3).

Material și metode 

Lotul studiat cuprinde pacienți cu durere abdominală acută internați în perioada 1.01.2014-1.01.2016 la nivelul secțiilor clinice Chirurgie și Pediatrie II ale Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan”, Galați. 
Evoluția pacienților cu durere abdominală acută a fost apreciată prin evaluarea stării la externare și durata spitalizării.

Rezultate și discuții

Lotul studiat cuprinde 2.537 de pacienți (23,6%) cu durere abdominală dintre cei 10.750 de pacienți internați în perioada 1.01.2014-1.01.2016 la nivelul secțiilor clinice Chirurgie și Pediatrie II ale Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Ioan”, Galați. 
Au fost identificate 2.358 de cazuri cu durere abdominală acută, care reprezintă 92,9% din totalul pacienților cu dureri abdominale (N=2537) (figura 1).
I. Evaluarea stării la externare evidențiază preponderent că, la ieșirea din spital, 95,3% dintre pacienții lotului cu durere abdominală acută au fost vindecați (2.248). 
Ponderea cazurilor care fie s-au agravat, fie au fost staționare sau au fost transferate a fost foarte mică (tabelul 1, figura 2).
Din totalul pacienților cu durere abdominală acută, în funcție de caracteristicile epidemiologice, starea la externare se prezintă astfel (tabelul 1):

• pacienții vindecați au fost preponderent de sex feminin (1.378 de femei - 58,4%), din mediul urban (1.293 de pacienți - 54,8%) și din grupa de vârstă 10-14 ani (910 pacienți - 38,6%);
• pacienții ameliorați prezentau următoarele caracteristici: 53 de femei - 2,2%, 58 de pacienți proveniți din mediul rural (2,5%) și 26 de pacienți din grupa de vârstă 10-14 ani (1,1%). 

II. Durata spitalizării pacienților cu durere abdominală acută
Timpul mediu al spitalizării, în funcție de starea la externare, evidențiază că pacienții cu o stare agravată la externare au stat în spital, în medie, 7 zile, iar transferurile s-au efectuat în primele 2 zile. Se constată că pacienții care la externare au fost vindecați au beneficiat de o spitalizare medie de 7,4 zile. Din punct de vedere statistic, valorile medii ale timpilor de spitalizare au prezentat diferențe semnificative statistic în funcție de starea la externare (p<0,001) (tabelul 2, figura 3). 
În funcție de principalele boli, se remarcă următoarele aspecte:

• cel mai mare număr mediu de zile de spitalizare se observă la pacienții cu apendicită acută (8,3 zile);
• la pacienții cu apendicită acută cu abces peritoneal, numărul mediu de zile de spitalizare a fost de 7,8;
• pacienții cu gastroduodenită sau gastroenterită au avut un număr mediu de zile de spitalizare de 5,4;
• cel mai mic număr mediu de zile de spitalizare se observă la pacienții cu limfadenită mezenterică (5,2 zile) (tabelele 3 și 4, figura 4).

           

       



Într-un studiu, Marino et al. arată că durata medie a spitalizării a fost de 3,7 ± 0,8 zile în cazul pacienților evaluați pentru durere abdominală acută nespecifică prin laparoscopie și de 4,7 ± 2,4 zile în cazul pacienților evaluați clinic (P<0,05)(4). 
Nu au fost identificate diferențe privind mortalitatea, morbiditatea, doza de radiații și analgezia(4). 
O statistică efectuată în spitalele din SUA(5) evi­dențiază că durata medie de spitalizare în cazul gas­troenteritelor noninfecțioase a fost de 2,9 zile, al ulcerului gastroduodenal (fără hemoragie) a fost de 6 zile, al durerilor abdominale nespecifice a fost de 2,9 zile, al limfadenitei mezenterice a fost de 3,2 zile, al gastritei și gastroduodenitei a fost de 3,7 zile, iar al apendicitei a fost de 3 zile.
Relay Health(6) arăta, în 2014, că durata medie de spitalizare a pacienților cu durere abdominală a fost de 2-3 zile. 
Un studiu efectuat în India în 2016(7) relevă următoarele durate de spitalizare: apendicita acută - 5-18 zile, ulcer duodenal perforat - 7-22 zile, ulcer gastric perforat - 7-21 zile, colecistita acută - 5-22 zile, pancreatita acută - 5-18 zile. 
Durata de spitalizare a pacienților cu apendicită acută variază în diferite studii, după cum urmează: studiul Pandey - 5-15 zile(8), studiul Gatsoulis N. - 10-23 zile(9), studiul A .Z. Sule - 7-25 zile(10), studiul Haridimos Markogiannakis - 3-20 zile(11).
Probabilitatea ca un pacient cu apendicită acută cu abces peritoneal să fie spitalizat mai mult de 8 zile este de aproximativ 20%. Probabilitatea ca timpul de spitalizare să fie mult mai mare se regăsește în cazul apendicitei acute (figura 4).

• Pacienții cu apendicită acută cu abces peritoneal au avut la externare statusul vindecat (100%) cel mai mult în 12 zile (tabelul 5, figura 5).
• Pacienții cu limfadenită mezenterică, în proporție de 92,8% (116 copii), au fost la externare vindecați, cel mai mult în 13 zile, iar un copil a fost staționar și externat în 3 zile (tabelul 5, figura 6).
• Pacienții cu apendicită acută au fost externați cu statusul vindecat, în proporție de 99,1% (1.047 de copii), într-o perioadă de cel mult 20 de zile, iar cei cu statusul agravat (transferați în alte clinici de chirurgie pediatrică), în proporție de 0,5% (5 copii), într-o perioadă de aproximativ 7 zile (tabelul 5, figura 7).
• Pacienții cu gastroenterită au fost externați cu statusul vindecat în procent de 95% (207 copii), în cel mult 15-20 de zile (tabelul 5, figura 8).
• Pacienții cu gastroduodenită au avut starea la externare vindecat (95% - 193 de copii) într-o perioadă de cel mult 15 zile (tabelul 5, figura 9).

Concluzii

Durerile abdominale acute constituie unul dintre cele mai frecvente motive de consultație în pediatrie, ponderea lor depășind 90%.
Evoluția bolnavilor cu durere abdominală acută, evaluată după starea la externare, relevă că 95,3% dintre bolnavii spitalizați au fost vindecați, majoritatea au fost de sex feminin, din mediul urban, grupa de vârstă 10-14 ani, iar pacienții ameliorați au fost cel mai frecvent de sex feminin, din mediul rural și din grupa de vârstă 10-14 ani.
Evaluarea în funcție de durata de spitalizare relevă că pacienții cu stare agravată la externare au avut o spitalizare medie de 7 zile, transferurile s-au efectuat în primele 2 zile, iar cei vindecați au avut o spitalizare medie de 7,4 zile.   n