Peste jumătate din medicii bucureșteni suferă de burnout și stres la locul de muncă, arată noul studiu realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB).
55% din medicii bucureșteni suferă de burnout personal, 52% de burnout profesional, 36% la sută de burnout legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% suferă de toate cele trei tipuri. Studiul menit să măsoare stresul în rândul medicilor din capitală a fost realizat în perioada aprilie – august 2017. Dintre respondenți, 64% au fost medici primari, 34% medici specialiști și 2% medici rezidenți.
Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită ș interacțiuni frecvente cu oamenii.
Sindromul de burnout duce la scăderea concentrării și a memoriei, insomnie, crește riscul erorilor și reduce productivitatea. Persoanele afectate pot ajunge la depresie, anxietate, au dificultăți în luarea deciziilor sau o iritabilitate crescută cu episoade de agresivitate.
Participanții la studiul CMMB au declarat că lucrează în medie 42,9 de ore pe săptămână și consultă în medie 18,2 pacienți pe zi. 30% au două locuri de muncă, iar 12%, trei sau mai multe job-uri.
Birocrația, principalul factor de stres
Principalii factori de stres pentru medici sunt: multitudinea de sarcini birocratice, lipsa unui salariu motivant, suprasolicitarea emoțională și informatizarea sistemului, inclusiv lucrul cu cardul. Alte motive enumerate sunt inabilitatea de a oferi tuturor un tratament de calitate, numărul de consultații pe zi sau dificultățile legate de educația medicală continuă, acreditări și competențe.
„Eu încerc, spre exemplu, ca în fiecare dimineață, deși știu că mă așteaptă multe probleme, să mă gândesc că eu, ca medic, am șansa să ajut oamenii”, mărturisește prof. dr. Bogdan Popescu, vicepreședinte CMMB. „Dar este foarte greu să reușești să te concentrezi, să îți aduci aminte care este esența meseriei tale, când, de îndată ce ajungi la locul de muncă, te lovești de atât de multe probleme.”
Cifrele din studiul efectuat de CMMB sunt mai mari decât cele din alte țări europene. Nivelul sindromului de burnout este de 42,4% în Franța, de 48,7% în Germania, iar în SUA de 45,8%. Un studiu efectuat în 12 țări europene arată că 43% dintre medici suferă de epuizare emoțională. În Marea Britanie, studii de specialitate arată că unul din trei medici are simptome de burnout.
„Eu am pe masă trei calculatoare. Unul funcționează cu concedii, unul cu rețete, unul cu trimiteri”, explică dr. Adriana Mihalaș, specialist medicină generală și secretar Biroul Executiv al CMMB. „Am terminat această facultate pentru că voiam să alin suferința. Nu cred să am un coleg care să nu își fi dorit asta. Și ajungi la cabinet și, din pricina birocrației, realizezi că nu ai timp să faci consultația respectivă.”
„Sistemul trebuie schimbat din temelii”
Președintele CMMB, prof. dr. Cătălina Poiană, trage un semnal de alarmă asupra factorilor de stres cu care se confruntă medicii și consideră că sistemul trebuie reformat de la temelie.
„Cred că eu și colegii mei, medici, avem un plus față de alte profesii. În general, omul se teme de schimbare. Noi suntem obișnuiți cu ea (...) Practic, eu cred că dacă vom avea curajul să recunoaștem și decidenții noștri vor avea curajul să recunoască, la fel, că acest sistem de sănătate trebuie reformat din temelii, o să putem să mergem mai departe. Ca să putem, însă, să reformăm un astfel de sistem din temelii, reforma trebuie să înceapă în fiecare dintre noi. Atunci, se va putea face o schimbare la nivel global. Un bun început ar fi schimbarea celebrei legi a Sănătății, legea 95, și tragem nădejde că acest lucru se va întâmpla în curând”, explică prof. dr, Cătălina Poiană, președintele CMMB.
Colegiul Medicilor mai precizează că este important ca societatea să cunoască și să recunoască existența fenomenului burnout. Blamarea medicilor și campaniile de culpabilizare nu rezolvă problema lipsei de dotări și de personal, ci amplifică stresul și frustrarea profesioniștilor, închizând un cerc vicios.
„Autoritățile au prima responsabilitate în ruperea acestui cerc vicios, prin îmbunătățirea condițiilor de lucru, inclusiv accesul la toate variantele terapeutice pentru tratarea pacienților, dotarea corespunzătoare nivelului de așteptare din societate, debirocratizarea sistemului, realizarea unor legi și protocoale terapeutice clare”, menționează reprezentanții CMMB în comunicatul de presă.