În sezonul rece, nici ochiul nu este privat de o patologie specifică, de departe predominând răcelile oculare sau conjunctivitele. Mecanismul de apărare locală sau bariera mucoasă conjunctivală reprezintă cea mai importantă barieră naturală locală de apărare împotriva agenţilor microbieni şi virali, chiar micotici, prin:

  • prezenţa lacrimilor şi a elementelor limfoide abundente

  • exfolierea permanentă a epiteliului conjunctival

  • acţiunea de pompă a sistemului de drenaj al lacrimilor în sacul conjunctival

  • faptul că microbii sunt înglobaţi în mucusul conjunctival şi excretaţi.

Ca factori de apărare imunitară nespecifică amintim lizozimul – betalizinul din filmul lacrimal cu efect bactericid, iar prin clipitul pleoapelor, filmul lacrimal îndepărtează agenţii patogeni sau toxici. Prezenţa florei saprofite locale, îndeosebi a stafilococului alb, protejează mucoasa oculară de agresiunea agenţilor patogeni (stafilococ auriu, streptococ auriu, piocianic etc.). Totuşi, această floră saprofită, prin acţiunea repetată şi intensă, sau când scade apărarea locală, poate rupe bariera de apărare locală, determinând apariţia conjunctivitei. Un alt mecanism de apărare locală specific îl constituie prezenţa imunoglobulina A în secreţia mucoasei oculare, responsabilă de eliberarea de histamină, dar şi lactoferina sau alfa-1-antitripsina, tot cu efect bactericid. Mai rar în conjunctivite intervin mecanismele de apărare generală nespecifice (sistemul fagocitar – mastocitele eliberează limfokinele IL 4, 5, 6, TNF alfa, care stimulează IMAC – factorul de adeziune molecular responsabilă de alergie şi complementul) sau specifice umorale mediate de imunoglobulinele M şi G intervin în patologia profundă oculară care implică o agresiune generală a organismului cu producerea de anticorpi IgM sau IgG: sclerite, uveite (iridociclite, hialite sau corioretinite). Deloc de neglijat sunt mecanismele specifice de apărare celulară mediate de SRE şi limfocitele T responsabile de apărarea oculară împotriva unor virusuri, alergeni, toxine, alţi agenţi patogeni (conjunctivitele toxice, atopice şi alergice de contact mediate de limfocitele T: chemokinele CD4+ şi CH8+ etc.)

Acţiunea preparatelor fitoterapice şi gemoterapice este benefică pentru oricare din afecţiunile oculare survenite sau preponderente în sezonul rece: conjunctivite, keratite sau keratoconjunctivite, sclerite şi episclerite, ulcere corneene, irite sau iridociclite, corioretinite.

Conjunctivita – afecţiunea oculară cea mai frecventă

În conjunctivitele acute, pentru a grăbi vindecarea, se recomandă administrarea de la primele semne de disconfort de la nivel ocular (înroşire, senzaţie de nisip în ochi, lăcrimare abundentă): extract din muguri de coacăz negru dimineaţa, extract din muguri de mesteacăn pufos şi extract din muguri de frasin la prânz şi extract din mlădiţe de măceş seara – câte 2 ml din fiecare gemoterapic. Până când pacientul ajunge la medic, trebuie sfătuit să acorde o atenţie deosebită igienei ochiului. Conjunctivita poate fi şi contagioasă, de aceea este bine de folosit batiste de unică folosinţă în locul prosopului. Pentru spălarea ochilor, de folosit un săpun care nu ustură şi de curăţat foarte bine secreţiile uscate de pe gene.

Blefarita – boala pleoapelor

În blefarite – afecţiuni care se manifestă în principal prin uscăciunea şi inflamarea marginii pleoapelor, cu formarea unor scuame la nivelul genelor – frecvente în acest sezon, se poate recomanda o cură de 1-2 luni (mai ales dacă există o predispoziţie la această afecţiune oculară), cu extract din muguri de nuc dimineaţa şi extract din muguri de platan dimineaţa şi seara.

Atenţie la posibile agravări
ale cataractei în sezonul rece!

Cataracta – afecţiune frecventă, prezentă în toate perioadele anului, dar predominantă în acest sezon, din cauza oscilaţiilor de temperatură şi a curenţilor de aer şi chiar a aerului condiţionat ce agravează cataracta rapid spre maturare, de recomandat ca prevenţie, dar şi ca tratament antiinflamator şi anticataractogen, extractul din muguri de viţă‑de‑vie, precum şi extractul din scoarţă de salcie, pentru a reduce avansarea opacităţilor cristaliniene şi vitreene, dar şi extractul din muguri de frasin, ca drenor ocular, câte 1-2 ml de 3 ori/zi.

Suprasolicitarea ochilor poate duce la afecţiuni oculare

O patologie des întâlnită în sezonul rece este şi astenopia acomodativă sau „sindromul de oboseală vizuală“, dat în principal de statul în exces în faţa calculatoarelor şi caracterizat prin oboseală şi uscăciune oculară, lăcrimare, roşeaţă oculară sau fotofobie, cefalee.

Suprasolicitarea oculară impune o profilaxie a bolilor oculare: igiena ochiului, utilizarea luminii de intensitate potrivită, evitarea radiaţiilor solare şi UV puternice (ochelari de protecţie), folosirea televizorului/ calculatorului la distanţa corectă, cu pauze de gimnastică oculară (focalizare alternativă aproape-departe, exerciţii de clipire frecventă), poziţie corectă a corpului (pentru o bună circulaţie a sângelui la nivelul spatelui şi a gâtului), tratarea afecţiunilor cu posibilă afectare oculară: (hipertensiune, diabet, tulburări hepatice şi renale), evitarea excesului de alcool, tutun, sare, zahăr, un aport de suplimente alimentare cu tropism ocular.

Un astfel de preparat fitoterapic este Optifort –conţine luteină şi zeaxantină – importanţi nutrienţi oculari antiaging – vitamina A şi vitamina E din surse naturale, extracte din fructe de afin şi seminţe de struguri, ce conţin biocomponente cu efect antioxidant, de creştere a puterii de adaptare oculară, îmbunătăţesc acuitatea vizuală şi circulaţia sângelui la nivelul ochilor şi la nivelul sistemului nervos, întăresc musculatura de la nivel ocular. Se recomandă o cură de 2-3 luni, pe perioada sezonului rece, un comprimat pe zi, pentru menţinerea sănătăţii ochilor în cazul suprasolicitării acestora şi reducerea riscului dezvoltării unor boli oculare.

Ca farmacişti, în primul rând recomandaţi consultul la medicul specialist oftalmolog, pentru o corectă diagnosticare şi tratament.   n