Provocări în sănătatea publică

Microorganismele pot juca un rol esențial în activitatea normală a organismului uman, așa cum este exemplul microbiotei, implicată în activitatea sistemului imunitar. Cu toate acestea, microorganismele pot produce și infecții grave, cu răspândire rapidă, fiind dificil de tratatat și având un impact semnificativ asupra sănătății.

Importanța infecțiilor care apar în unitățile sanitare pare a fi în continuă creștere, fiind produse, de cele mai multe ori, de germeni rezistenți sau multirezistenți la antibioticele și chimioterapicele pe care le avem acum la dispoziție. Rezistența la antibiotice nu este identificată doar la aceste microorganisme, ci și la cele implicate în infecțiile comunitare, de exemplu enterococii izolați în infecțiile de tract urinar.
Urgențele epidemiologice implică, de multe ori, un număr crescut de persoane. Ciuma este endemică în anumite regiuni din Madagascar, precum Ankazobe, unde își are originea cea mai recentă izbucnire epidemică. Din august, aici este în desfășurare o importantă izbucnire epidemică de ciumă, care afectează atât orașele mari, cât și alte zone care nu sunt endemice. În două luni și jumătate au fost raportate 849 de cazuri și 67 de decese. Majoritatea au fost raportate ca pneumonie (568 de cazuri), mai puține fiind cele de ciumă bubonică (155 de cazuri) sau sepsis (un caz), restul nefiind clasificate. Ce este foarte important de remarcat în această izbucnire epidemică este numărul mare de cazuri de ciumă la persoanele care oferă îngrijiri de sănătate.
O altă izbucnire epidemică importantă recentă implică Vibrio cholerae, în Yemen. De la finalul lunii aprilie și până în prezent au decedat prin holeră 2.167 de persoane și se presupune că numărul persoanelor infectate a depășit 860.000. Planul inițial a fost oferirea a un milion de doze de vaccin din depozitul global, dar această idee a fost intens disputată în ceea ce privește eficacitatea, din cauza numărului foarte mare de cazuri. Cu toate acestea, se pun la punct planuri pentru administrarea vaccinurilor, ținând cont de condițiile meteorologice începând cu martie 2018, respectiv apariția sezonului ploios. Nu avem cum să nu ne amintim în acest context de „marea experiență românească“ privind utilizarea vaccinului în plină epidemie, inițiată și condusă de Profesorul Ion Cantacuzino (1913).
Pentru a reacționa în situații de urgență, societatea medicală și cea din afara lumii medicale trebuie pregătite în perioadele în care nu există evenimente epidemiologice. Când problemele apar, sunt necesare terapii și metode de prevenire și control (de exemplu, asigurarea condițiilor corespunzătoare de igienă, a apei, a alimentelor etc.). În cursul desfășurării evenimentelor, un sistem de supraveghere inadecvat pregătit (resurse umane, resurse materiale, proceduri, sistem de comandă) nu poate asigura răspunsul potrivit. Ca atare, pregătirea trebuie realizată în perioadele de liniște. Este foarte important ca persoanele care ocupă funcții de decizie să înțeleagă importanța acestui sistem și să permită dezvoltarea sa pentru a fi pregătiți pentru reacție. 
Detectarea rapidă și aplicarea corectă a măsurilor de control reprezintă verigi esențiale în controlarea bolilor infecțioase, fără a uita prevenția.

Prof. dr. Mircea Ioan Popa
Redactor șef