CABINETUL CURIOZITĂŢI

Cu urechile fluturând

Cristian Sever Oană

22 Martie 2017
În multe cupluri vârstnice, partenerii se mai tachinează între ei. De multe ori, femeile râd de parteneri pentru că le-au crescut urechile pe măsură ce au îmbătrânit. Orgoliul rănit al bărbaților pretinde că acesta este un efect optic dat de chelie. Pentru a nu lăsa chestiunea să plutească în incertitudine, în urmă cu mai bine de douăzeci de ani un doctor englez curios a făcut un studiu care a demonstrat fără dubiu că bărbații au urechile mai mari pe măsură ce îmbătrânesc. Această concluzie li s-a părut inacceptabilă apostolilor corectitudinii politice, iar cercetătorii din domeniul medicinei de gen au găsit un prilej ideal să se afirme. Cercetători japonezi și germani s-au năpustit asupra subiectului, pentru a distruge nefasta hegemonie masculină. Ei bine, studiile lor au completat jumătatea de poveste ascunsă lumii civilizate: și femeile în vârstă au urechi mari!
În 1993, medicul de familie James A. Heathcode și-a propus să răspundă la întrebarea studiului: pe măsură ce îmbătrânești, cresc dimensiunile urechilor? Autorul, împreună cu trei colegi, a măsurat urechile a 206 bărbați de diferite vârste și a publicat rezultatele. Concluzia este că, pe măsură ce îmbătrânesc, urechile bărbaților cresc în medie cu 0,22 mm pe an. Limitarea studiului constă în faptul că nu a stabilit o vârstă-prag de la care a început măsurătoarea, de exemplu dacă începe la 50 de ani și pacientul trăiește 100, va avea urechile mai lungi cu 11 mm? În finalul studiului, englezii au fost totuși străfulgerați de o întrebare: de ce urechile devin mai mari în timp ce restul corpului nu mai crește? Această întrebare a rămas fără răspuns.
Cei patru japonezi care au preluat întrebarea studiului englez sunt tot medici de familie (generaliști). Ei au măsurat urechile și înălțimea a 400 de pacienți de ambe sexe care le-au trecut pragul cabinetului. Lucrarea lor reprezintă un cert progres metodologic, deoarece au inclus și femei și au căutat o corelație cu dimensiunile corpului. Studiul lor are două concluzii istorice: 
  • Lungimea urechii se corelează semnificativ cu vârsta și la japonezi (studiu de confirmare transnațional).
  • Lungimea urechii corectată pentru înălțime se corelează mult mai puternic cu vârsta (noutatea absolută a studiului).
Zece ani mai târziu, un colectiv de cercetători de la Universitatea Liberă din Berlin a dorit să răspundă la întrebarea: creșterea urechii este un proces continuu? Ei au descoperit în arhivele universității un studiu al lui Montacer-Kuhssary din 1959, care pozase 1448 de urechi de la nou-născuți până la oameni de 92 de ani. Cu meticulozitatea tipic nemțească, ei au măsurat 15 parametri la fiecare ureche. Concluzia: urechea nu încetează nicio clipă să crească de-a lungul vieții. Surpriza a fost că „la toți parametrii pentru care s-a observat o creștere post-adultă, urechile femeilor cresc mai puțin decât ale bărbaților”. Onoarea masculină a fost „reperată” - bărbații vârstnici au urechile mai mari decât femeile. Montacer-Kuhssary a mai făcut o observație interesantă care ar putea deschide noi câmpuri de cercetare fructuoasă: și nasul crește de-a lungul vieții!
O întrebare continuă însă să ne sâcâie: de ce cresc urechile (și nasul) când tot restul corpului (și creierul) se micșorează? 
 

Bibliografie


1. Hethcote, James A. (1995). “Why Do Old Men Have Big Ears?”. British Medical Journal 311 (23 December): 1668.
2. Asai, Yasuhiro, Manabu Yoshimura, Naoki Nago and Takashi Yamada (1996). “Corelation of Ear Length with Age in Japan”. British Medical Journal 312 (2 March): 582.
3. Niemitz, Carsten, Maike Nibbring and Vanessa Zacher (2007). “Human Ears Grow Throughout the Entire Lifetime According to Complicated and Sexual Dimorphic Patterns: Conclusions from a Cross-sectional Analysis”. Antropologisher Anzeiger 65 (4): 391-413.
Articole din ediția curentă

SUPLIMENT HTA

Importanţa monitorizării ambulatorii a tensiunii arteriale în practica medicului de familie

Liliana Catrinoiu
Abrevieri: TA = tensiunea arterială; MATA = monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale; MDTA = monitorizarea la domiciliu a tensiunii arteriale; HTA = hipertensiune arterială; AOT = afectarea organelor-țintă; CV...
SUPLIMENT HTA

Preeclampsia - diagnostic diferenţial cu alte forme de hipertensiune arterială în sarcină

Ramona Bruja, Natalia Pătraşcu
Afecțiunile hipertensive în sarcină, inclusiv preeclampsia, implică o rată crescută de complicații de până la 10% la nivel mondial și reprezintă una dintre cauzele majore de mortalitate și morbiditate, atât maternă, cât ...
SUPLIMENT HTA

Hipertensiunea arterială la gravide

Mihaela Daniela Baltă
Hipertensiunea arterială (HTA) din timpul sarcinii constituie una dintre cauzele comune de morbiditate și mortalitate maternă și fetală. De aceea se impune supravegherea atentă a gravidei, pentru a putea identifica factorii de risc și a o diagnostica precoce, pentru a determina afectarea organelor-țintă, risc...
Articole din edițiile anterioare

EDITORIAL

Ajută-ţi medicul!

Cristian Sever Oană
Are medicul nevoie de ajutor în exercitarea misiunii sale? În practica medicală modernă are nevoie atât de ajutor, cât şi de ajutoare. Paternalismul medical s-a întemeiat pe un imens orgoliu pentru că fondatorul, Asclepios, fiul lui Apolo, era totuşi semizeu....
GALENUS DICE

Inteligenţa artificială sau inteligenţa medicului?

Cristian Sever Oană
Autorii au dorit să verifice în ce măsură sunt justificate anunţurile din presă conform cărora inteligenţa artificială (IA) a întrecut judecata medicilor. ...
EDITORIAL

Cealaltă victimă a erorii medicale

Cristian Sever Oană
Orice eroare medicală face două victime: una este pacientul, cealaltă este medicul. Eroarea este intrinsecă oricărei acţiuni umane. Odată ce oamenii au inventat avionul, au inventat şi accidentul de avion. În mod ciudat, medicina modernă nu pare să accepte greşeala sau eroarea. Progresul tehnologic excepţiona...