ALTĂ ÎNTREBARE
Este normal ca medicina de familie să primească doar 6% din bugetul alocat sănătăţii?
Cătălin Petrencic
19 Mai 2017
Evoluția bugetului alocat asistenței medicale primare din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate:
Răspunsul cititorilor
În 1999, anul înființării sistemului de asigurări de sănătate, bugetul alocat asistenței medicale primare (AMP) reprezenta 8,8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), după care a scăzut an după an. Între 2007 și 2009, interval în care a existat și Programul Național de Evaluare a Stării de Sănătate, procentul a crescut la 8,7, după care a scăzut iar. În 2017, procentul este de 6,1, cel mai mic din statele UE și inferior anului 2016, în condițiile în care bugetul FNUASS a crescut cu 11% față de anul precedent. Cine a beneficiat de această creștere a bugetului FNUASS în 2017? Spitalele și angajații CNAS, prin creșterea fondurilor salariale. Este normală această atitudine a CNAS? Nu. Cabinetele de medicină de familie au personal medical – medici și asistente - care nu poate beneficia de aceste creșteri salariale ca omologii lor din spital sau din alte unități sanitare plătite în sistem bugetar. Conform calculelor, un cabinet de medicină de familie cu 1800 de asigurați pe listă (optimul considerat de CNAS), cu un medic de familie specialist și un asistent medical, nu poate asigura salariile medicului și asistentei pe noile grile de salarizare în cazul SRL-ului, iar în cazul organizării ca PFA, medicul nu rămâne cu un venit corespunzător gradului profesional din sistemul bugetar. Cu alte cuvinte, AMP este încă o dată defavorizat și, dacă nu se face nimic începând din acest an, foarte multe cabinete de medicină de familie se vor închide prin faliment sau plecarea asistentelor către spital ori alte unități medicale plătite în sistem bugetar. Deși, declarativ, AMP este o prioritate și baza sistemului de asigurări de sănătate, în realitate se prefigurează desființarea acestei specialități.
Dr. Cătălin Petrencic
Medic de familie, județul Călărași
Răspunsul cititorilor
În 1999, anul înființării sistemului de asigurări de sănătate, bugetul alocat asistenței medicale primare (AMP) reprezenta 8,8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), după care a scăzut an după an. Între 2007 și 2009, interval în care a existat și Programul Național de Evaluare a Stării de Sănătate, procentul a crescut la 8,7, după care a scăzut iar. În 2017, procentul este de 6,1, cel mai mic din statele UE și inferior anului 2016, în condițiile în care bugetul FNUASS a crescut cu 11% față de anul precedent. Cine a beneficiat de această creștere a bugetului FNUASS în 2017? Spitalele și angajații CNAS, prin creșterea fondurilor salariale. Este normală această atitudine a CNAS? Nu. Cabinetele de medicină de familie au personal medical – medici și asistente - care nu poate beneficia de aceste creșteri salariale ca omologii lor din spital sau din alte unități sanitare plătite în sistem bugetar. Conform calculelor, un cabinet de medicină de familie cu 1800 de asigurați pe listă (optimul considerat de CNAS), cu un medic de familie specialist și un asistent medical, nu poate asigura salariile medicului și asistentei pe noile grile de salarizare în cazul SRL-ului, iar în cazul organizării ca PFA, medicul nu rămâne cu un venit corespunzător gradului profesional din sistemul bugetar. Cu alte cuvinte, AMP este încă o dată defavorizat și, dacă nu se face nimic începând din acest an, foarte multe cabinete de medicină de familie se vor închide prin faliment sau plecarea asistentelor către spital ori alte unități medicale plătite în sistem bugetar. Deși, declarativ, AMP este o prioritate și baza sistemului de asigurări de sănătate, în realitate se prefigurează desființarea acestei specialități.
Dr. Cătălin Petrencic
Medic de familie, județul Călărași
Articole din ediția curentă
„Persoana care are cel mai mare credit în faţa pacientului este, negreşit, doctorul de familie”
Rodica Tănăsescu
Cassandra Zwaan (foto) este medic de familie la Baarn, în Olanda. Româncă de origine (născută la Sinaia, pe 7 mai 1965), a absolvit Facultatea de Medicină Generală „Carol Davila” din București, în noi...
SUPLIMENT DIABET
Problematica bolii arteriale periferice la pacientul diabetic în cabinetul medicului de familie
Anca Bălan
Boala arterială periferică (BAP) a membrelor pelviene este consecința aterosclerozei localizate sub bifurcația aortei abdominale. În stadiile timpurii (fără simptome), prevalența bolii poate fi doar estimată. Pacientul d...
SUPLIMENT DIABET
Diabetul gestaţional - efectele asupra mamei și copilului
Mihai Mara
Diabetul gestațional afectează 3-9% din sarcini. Implicațiile acestuia pentru viitorul mamei și al copilului sunt uriașe, întrucât crește riscul complicațiilor perinatale. În același timp, prezice complicații metabolice tardive, cronice atât la mamă, cât și la copil, iar uneori efectele sale se fac resimțite...Articole din edițiile anterioare