Femeile citesc Sandra Brown, bărbaţii citesc Dan Brown

Patronul Amazon susţine că misiunea firmei lui este să construiască o lume fără îngrădiri şi a început acest lucru cu cărţile. Consumatorii (nu criticii/experţii, nu autorii) sunt împuterniciţi să decidă, prin actul cumpărării, ceea ce trebuie să existe pe piaţa cărţii. Şi, cum consumul nu are sens în absenţa producţiei, cumpărătorii sunt încurajaţi să scrie cărţi. 

Amazon a pus chiar la dispoziţia consumatorilor un ghid despre cum să scrii şi să-ţi editezi singur cartea (https://www.amazon.com/How-Publish-Book-Amazon-2018-ebook/dp/B01M0J5KZA/ref=sr_1_2_sspa?s=digital-text&ie=UTF8&qid=1538416669&sr=1-2-spons&keywords=publishing+a+book+on+amazon&psc=1). Această inovaţie creşte eficienţa economică a editării de carte (nu mai plăteşti critici şi redactori), dar, zic ei, şi democratizează producţia literară. Elitele creatoare şi înfumurate vor dispărea înghiţite de valul democratic al creatorilor – consumatorii. Criticii literari nu vor mai împiedica drumul operelor creatorilor amatori spre lumina tiparului sau a ecranului computerului. Dar, cum spunea regretatul Tony Judt, „uneori este bine să te întrebi ce e bine şi ce e greşit, şi nu doar ce e mai eficient”. Entuziaştii IT nu fac decât să fetişizeze un instrument – programul sau algoritmul de scriere – în detrimentul actului creaţiei. Amazon vrea să înlăture filtrele editoriale formate din experţi, dar atunci va deveni el însuşi marele şi definitivul filtru. Acest lucru se va produce pe două căi, economic şi tehnologic. 

În primul rând economic, autorii nu vor mai scrie ceea ce vor, ci ceea ce le spune Amazon că se vinde. În prezent, toate marile edituri plătesc anticipat mari autori pentru opere viitoare sau subvenţionează tineri talentaţi, căutaţi şi descoperiţi de critici specializaţi. În noile condiţii de business, Amazon nu-ţi dă niciun avans, adică nu-şi asumă niciun risc. Dacă tu ca autor vinzi, Amazon câştigă, dacă nu vinzi, Amazon nu pierde. O afacere ideală! Doar din întâmplare Amazon poate publica un viitor laureat al Premiului Nobel, dar în mod normal în universul patronat de Amazon nu se vor scrie cărţi de Nobel. Al doilea filtru va fi cel tehnologic. Vedem cu toţii isprăvile programelor de autocorectare care îţi spun ce expresii şi cuvinte să foloseşti pentru că, statistic, acelea sunt cele mai utilizate. Adio opinie personală exprimată în felul tău propriu! Aceste programe au fost create iniţial pentru cei cu handicap în achiziţionarea limbajului scris şi ulterior pentru cei care scriu într-o limbă străină, pe care n-o stăpânesc, deci tot un handicap. Uneltele pentru handicapaţi impun norma generală. Algoritmul cărţilor electronice Kindle numără ce cuvinte sunt cel mai des căutate de cititori în dicţionarul ataşat. Aceste cuvinte vor fi ulterior înlăturate de algoritmul de scriere şi înlocuite cu sinonime utilizate mai frecvent. Adio Shakespeare cu ale tale 31.534 de cuvinte folosite în scris şi tot pe atâtea cunoscute, dar nefolosite. Algoritmul de scriere te va sfătui să foloseşti din ce în ce mai puţine cuvinte, pentru că, nu-i aşa, toată lumea face la fel. Deci, în funcţie de profilul tău, ţi se va recomanda să citeşti/scrii o carte de tip Sandra Brown cu un vocabular de 2000 de cuvinte sau de tip Dan Brown, cu un vocabular de 1000 de cuvinte.

Iluzia democratizării creaţiei prin tehnologie seamănă cu popularitatea fotbalului. Faptul că o minge şi o pereche de tenişi sunt ieftine şi ni le permitem cu toţii nu înseamnă că toţi am devenit Lionel Messi.