Medic 2.0 – avantaje şi dezavantaje în folosirea reţelelor sociale

Folosirea mediului online facilitează interacţiunea între colegi, fiind o ramură încă prea puţin explorată a telemedicinei, chiar o extensie care ar părea naturală prin interfeţele uşor de folosit şi rapiditatea accesării informaţiei, în unele cazuri chiar în timp real.

Reţelele sociale publice încep să schimbe modul în care profesioniştii din sănătate învaţă şi colaborează. Postând link-uri către articole noi, reviste, resurse online şi evenimente, putem întări relaţiile profesionale, prin interesele comune şi dorinţa de a fi mereu la curent cu cele mai noi informaţii. Putem disemina rezultatele propriei munci mult mai uşor, creând astfel şi un context mai facil pentru feedback din partea comunităţii medicale. Astfel, grupurile de discuţii reprezintă un mijloc din ce în ce mai popular, contribuind atât la dezvoltarea profesională prin interacţiunile dinamice între colegi, cât şi, din nou, la întărirea relaţiilor profesionale. Educaţia medicală continuă devine din ce în ce mai atractivă prin multitudinea de opţiuni disponibile online şi uşurinţa accesării lor. Avem, aşadar, opţiunea de a ne menţine la curent cu ultimele noutăţi în domeniu printr-un simplu click numit „follow”, fără a fi nevoie să urmărim fiecare sursă individuală de informaţii.

O altă arie în care mediul online îşi spune cuvântul este de cealaltă parte a baricadei - pacienţii. Putem influenţa starea generală de sănătate a populaţiei prin diseminarea informaţiilor de sănătate publică în toate mediile, chiar şi în anumite categorii la care unele politici de sănătate publică nu ajung.

Pacienţii nu obişnuiesc să consulte publicaţiile medicale consacrate în momentul în care se confruntă cu o problemă medicală, iar informaţiile disponibile în mediul online nu sunt întotdeauna cele mai bune. Cu un simplu „scroll”, avem acces la ceea ce citesc pacienţii noştri. În ultimul deceniu, aceştia au început să aibă un rol mult mai activ în ceea ce priveşte actul medical. Astfel, în absenţa informaţiilor create de medici - fie că sunt bloguri profesionale, lucrări open access, cursuri online sau orice altă platformă, pacienţii pot cădea foarte uşor în capcana pseudoştiinţei, cu efecte uneori fatale, iar schimbarea acestei situaţii stă, la propriu, în mâinile noastre. Reţelele sociale promovează un model de interacţiune centrată pe pacient, în care comunicarea între comunităţile online, profesioniştii din sănătate şi pacienţi se face prin mijloace moderne, transparente şi rapide.

Nu este de neglijat nici faptul că reţelele sociale reprezintă o unealtă de marketing excelentă atât pentru unităţile de stat, cât şi pentru cele private, fiind de multe ori edificatoare pentru imaginea instituţiei în ochii publicului.

De cele mai multe ori, acest principiu se aplică şi individual, prezenţa noastră, a  medicilor online, oferindu-ne posibilitatea de a ne îngriji de propria imagine şi, de asemenea, de a ne vedea din perspectiva pacienţilor.

Gradual, feedback-ul continuu ne poate ajuta să punem accent pe punctele noastre forte şi să mai lucrăm la cele mai puţin bune, cu un beneficiu bidirecţional - atât pentru medic, cât şi pentru pacient. Imaginea pe care ne-o creăm prin activitatea online ajunge să fie parte din cartea noastră de vizită. Astfel, publicul se aşteaptă la un comportament profesionist din partea noastră în permanenţă.

De aceea, în momentul în care luăm hotărârea să ne expunem în mediul online, trebuie să luăm în considerare implicaţiile. Toate acţiunile noastre în World Wide Web (www.) lasă o amprentă digitală - acest concept a fost elaborat tocmai pentru a accentua ideea că şi comportamentul online are consecinţe, uneori, nefaste. Câteodată, dezinhibiţia oferită de falsa senzaţie de anonimitate poate duce la deraierea de la normele sociale şi la falsa impresie că ceea ce se întâmplă online nu are consecinţe. Mai mult, în medicină, un astfel de comportament nu afectează numai imaginea unui individ, ci poate afecta întreaga breaslă.

Un alt aspect de luat în considerare îl reprezintă limita în relaţia medic-pacient. În mediul online, uneori barierele tind să se estompeze, iar noi trebuie să ne întrebăm mereu dacă ceea ce afişăm este potrivit sau nu, reacţiile stârnite putând fi uneori neplăcute, cu consecinţe în viaţa reală. Recent a devenit o problemă de etică din ce în ce mai discutată - se limitează astfel dreptul la exprimare al personalului medical?

Nu în utimul rând, putem împărtăşi ceea ce ne pasionează şi ne motivează cu cei din jur. Putem susţine cauzele pentru care luptăm, fie că este o campanie umanitară, dezvoltarea unor domenii medicale sau chiar strângerea de fonduri pentru îmbunătăţirea condiţiilor din spitalele româneşti. În prezent există numeroase exemple edificatoare pentru succesul unei astfel de promovări. Fie că este vorba de pagini ale unor asociaţii de profil sau chiar şi scurte povestiri scrise de medici consacraţi, medici rezidenţi sau chiar studenţi, acestea oferă deseori momente de reflecţie şi o mai bună înţelegere a relaţiei medic-pacient în adevărata ei profunzime.

În ciuda provocărilor, reţelele sociale transformă încet-încet sănătatea, pacienţii şi profesioniştii din sănătate, colaborând pentru a crea soluţii personalizate. Cu mare probabilitate, în viitorul apropiat vom avea parte de şi mai multe aplicaţii, bloguri şi alte tehnologii  bazate pe Internet, care vor înlocui sau îmbunătăţi felul în care actul medical se desfăşoară. Revoluţia se întâmplă acum - reţelele sociale reprezintă o unealtă provocatoare, inovatoare şi încep să schimbe modul în care privim sănătatea şi actul medical.