SINTEZE CLINICE

Planul de îngrijire paliativă a pacientului cu insuficienţă cardiacă avansată

 Palliative care plan of the patient with advanced heart failure

First published: 28 mai 2020

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Med.135.3.2020.3236

Abstract

Heart failure represents a progressive condition charac­te­rised by a decrease in the pump function of the heart. This disease affects 4.7% of the Romanian population with the age above 35 years old. The aim of this medical li­te­ra­ture review is to identify the main objectives and the neces­sa­ry interventions for an appropriate management of pa­tients with advanced heart failure and palliative needs. Ma­te­rials and method. The evaluation of 8 articles which brought information about the detection of the prognostic fac­tors, the interventions for symptoms management, the eva­lua­tion of end-of-life state, the family support and the role of the multidisciplinary team. Results. The objectives of the caring process depend, on one hand, on the stage of the disease and, on the other hand, on the patient’s life and living con­di­tions. These items are in a continuous change, therefore the communication with the patient is essential for adapting the patient’s expectations and the caring pro­­cess objectives to the patient’s condition. The initiation of palliative care and the detection of the prognostic factors are important ele­ments for the care management of the pa­tient with heart fai­lure. The symptoms management has to combine both phar­ma­co­lo­gic and nonpharmacologic interventions. The end-of-life stage of these patients is a period with a great psy­cho­emo­tio­nal strain that requires certain interventions in order to improve the quality of life and to reduce hos­pi­ta­li­za­tion. For achieving these goals, the professionals must in­volve and educate the family mem­bers on what caring for a palliative patient means, whe­ther the patient is at home or in a palliative care bed unit. Conclusions. Taking care of a heart failure patient with palliative needs is a common si­tua­tion for the general prac­ti­tio­ner. In order to provide a pro­per care to this type of pa­tients, the general practitioner needs a management plan based on specific and efficient in­ter­ven­tions with positive re­sults.

Keywords
palliative care, heart failure, care plan, heart failure, management plan

Rezumat

Insuficienţa cardiacă reprezintă o boală cronică progresivă, caracterizată prin scăderea funcţiei de pompă a cordului şi care afectează 4,7% din populaţia de peste 35 de ani a Ro­mâ­niei. Scopul acestei revizuiri a literaturii medicale constă în iden­ti­fi­carea principalelor obiective şi intervenţii necesare pen­tru managementul pacientului cu insuficienţă cardiacă şi cu nevoi paliative. Materiale şi metodă. S-au evaluat integral 8 articole care au adus informaţii despre: identificarea factorilor de prog­nos­tic, intervenţii pentru controlul simptomelor, aspecte le­ga­te de starea terminală, suportul familiei şi rolul echipei mul­ti­dis­ci­pli­nare. Rezultate. Obiectivele de îngrijire depind, pe de o parte, de stadiul bolii, iar pe de altă parte, de circumstanţele care ţin de pacient. Ele vor fi în continuă modificare, de aceea este importantă comunicarea cu pacientul, cu precădere pentru ar­mo­ni­za­rea aşteptărilor acestuia cu obiectivele planului de îngrijire. Iniţierea îngrijirii paliative şi identificarea fac­to­ri­lor de prognostic sunt elemente importante în planul de ma­nage­ment al pacinetului cu insuficienţă cardiacă avan­sa­tă. Controlul simptomelor este asigurat prin combinarea mă­su­ri­­lor nefarmacologice cu cele farmacologice. Starea ter­mi­na­lă a pacientului reprezintă o perioadă de mare în­căr­cătură psihoemoţională, care necesită intervenţii adaptate pen­tru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi reducerea spitalizărilor, prin im­pli­ca­rea şi educarea membrilor familiei în îngrijirea la do­mi­ci­liu sau pe secţii de îngrijire paliativă. Concluzii. Medicul de fa­mi­lie se află de multe ori în situaţia de a gestiona îngrijirea pa­lia­ti­vă a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă la domiciliul aces­to­ra, iar un plan de acţiune structurat pe intervenţii clare şi efi­cien­te va duce la o calitate mai bună a actului medical.

1 . Introducere

Insuficienţa cardiacă afectează aproape 26 de milioane de oameni la nivel global(1) şi 3,6 milioane de cazuri noi apar în fiecare an în Europa(1). Un studiu epidemiologic efectuat în România a arătat că 4,7% din populaţia de peste 35 de ani a fost diagnosticată cu insuficienţă cardiacă(2).

Asociaţia Americană de Cardiologie defineşte această entitate ca fiind o boală cronică progresivă, caracterizată prin incapacitatea muşchiului cardiac de a pompa suficient sânge pentru a face faţă nevoilor de nutrienţi şi oxigen ale organismului. Criteriile clinice majore de diagnostic sunt: dispneea paroxistică nocturnă sau ortopneea, turgescenţa jugularelor, prezenţa ralurilor subcrepitante la nivel bazal, ritmul de galop, cardiomegalia, edemul pulmonar acut, refluxul hepatojugular, creşterea presiunii venoase centrale peste 16 cm şi timpul de circulaţie de peste 25 de secunde(3,4). Criteriile clinice minore de diagnostic al insuficienţei cardiace sunt: dispneea de efort, capacitatea vitală redusă la 1/3 din maxim, prezenţa revărsatului pleural, tahicardia de peste 120/min., tusea nocturnă, edemul maleolar şi hepatomegalia(3,4). Scăderea în greutate cu mai mult de 4,5 kg în 5 zile de la începutul tratamentului este un criteriu major dacă nu poate fi explicată de alte comorbidităţi şi dacă se datorează eficienţei tratamentului diuretic administrat(3,4). Pentru diagnosticul de insuficienţă cardiacă, trebuie întrunite cel puţin două criterii majore sau un criteriu major alături de cel puţin două criterii minore(3,4).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca îngrijirea paliativă să fie acordată „cât mai devreme în cursul bolilor cronice, împreună cu restul terapiilor care au ca scop prelungirea vieţii”(5). Controlul simptomelor pacientului şi managementul nevoilor complexe de îngrijire a pacientului şi a familiei acestuia reprezintă esenţa îngrijirii paliative. Îngrijirea paliativă se adresează controlului simptomelor privind pacientul şi familia acestuia ca o unitate(6).

2. Scop

Prin revizuirea datelor din literatură, ne dorim să formulăm un plan de management al pacientului cu insuficienţă cardiacă şi cu nevoi de îngrijire paliativă şi să identificăm principalele obiective ale planului multidisciplinar al îngrijirii paliative a pacientului cu insuficienţă cardiacă.

3. Metodologie

S-au căutat articolele în PubMed cu ajutorul cuvintelor-cheie „paliative care”, „heart failure” şi „plan management”. Au fost identificate 36 de articole, dintre care doar 21 de articole descriau informaţii despre scopul reviziei propuse. Dintre acestea au fost excluse 5 articole care erau mai vechi de 10 ani, rămânând doar 16 dintre ele. După evaluarea abstractelor celor 16 articole, s-au eliminat 8 dintre ele, deoarece nu conţineau informaţii despre planul de management al pacientului cu insuficienţă cardiacă aflat în îngrijire paliativă. Au rămas 8 articole care au fost analizate în întregime.

4. Rezultate

Analizarea în întregime a celor 8 articole a urmărit aspectele referitoare la: managementul simptomelor, problemele legate de sfârşitul vieţii (starea terminală), acţiuni de susţinere a reţelei familiale. Acestea trebuie integrate într-un sistem de profesionişti care împreună cu pacientul şi familia formează echipa multidisciplinară. Stabilirea momentului iniţierii îngrijirii paliative a unui pacient cu insuficienţă cardiacă este dificilă şi necesită criterii clare. Dificultatea aprecierii acestui moment reiese din evoluţia oscilantă a insuficienţei cardiace, cu decompensări multiple alternante şi cu momente de stabilitate hemodinamică a pacientului.

În articolele analizate se abordează problema in­ter­ven­ţiilor pentru controlul simptomelor, se analizează factorii de prognostic, suportul familiei sau nevoia de echipă multidisciplinară. Cele mai multe (7 articole) abor­dează intervenţiile necesare în perioada de stare termi­na­lă, moment delicat, în care povara psihoemoţională creşte atât pentru familie, cât şi pentru profesionist.

5. Planul multidisciplinar

Planul multidisciplinar are mai multe etape, începând cu criteriile de includere în îngrijire palia­tivă şi identificarea factorilor de prognostic până la intervenţiile concrete de control al simptomelor.

Figura 1. Diagrama  de evaluare a articolelor identificate prin căutarea  în PubMed
Figura 1. Diagrama de evaluare a articolelor identificate prin căutarea în PubMed

5.1. Criterii de includere a unui pacient

Pacienţii care prezintă una din următoarele situaţii clinice sunt eligibili pentru îngrijirea paliativă: declinul progresiv al funcţiilor (fizice şi mintale) şi dependenţa de îngrijitori în majoritatea activităţilor zilnice, calitatea vieţii scăzută, simptomatologie severă de insuficienţă cardiacă (IC) în prezenţa tratamentului optim nefarmacologic şi farmacologic, internări frecvente în spital, excluderea posibilităţilor de transplant şi suport circulator mecanic, caşexia de origine cardiovasculară, aprecierea clinică de a fi la sfârşitul vieţii(7).

5.2. Factori de prognostic

Indicatorii aflaţi în strânsă corelaţie cu limitarea prognosticului la pacienţii cu insuficienţă cardiacă sunt: reducerea fracţiei de ejecţie ventriculară sub 45%, creşterea creatininei serice peste 1,4 mg/dl, spitalizare recentă cardiologică, aritmie ventriculară rezistentă la tratament, reducerea statusului funcţional, prezenţa anemiei, hiponatremiei, caşexia cardiologică, precum şi prezenţa altor comorbidităţi(8). Biomarkerii folosiţi pentru diagnosticul, prognosticul şi evaluarea tratamentului insuficienţei cardiace sunt: BNP, NT-proBNP şi MR-proANP(9). Pro-BNP este secretat predominant în ventriculi, ca răspuns la stresul parietal miocardic. Nivelurile serice ale fragmentului inactiv (NT-pro-BNP) se corelează cu severitatea disfuncţiei ventriculare stângi, fiind un marker cu valoare prognostică, ajutând la monitorizarea terapiei IC(10,11).

5.3. Obiectivele de îngrijire depind, pe de o parte, de stadiul bolii, iar pe de altă parte, de circumstanţele care ţin de pacient(12). Ele se vor modifica permanent, de aceea este importantă comunicarea cu pacientul, astfel încât să se armonizeze aşteptările pacientului cu obiectivele planului de îngrijire(12). Frecvent, dorinţele pacientului cu nevoi paliative diferă de cele ale familiei, moment în care comunicarea deschisă cu familia despre diagnosticul, evoluţia şi mai ales prognosticul bolii devine parte importantă a planului de management.

5.4. Managementul simptomelor

Simptomele apărute în insuficienţa cardiacă necesită a fi evaluate. Managementul lor are la bază intervenţii nefarmacologice şi/sau farmacologice (tabelul 2).

5.4.1. Anorexia/caşexia

Caşexia din insuficienţa cardiacă reprezintă un sin­drom de pierdere a peste 6% din greuta­tea pacientului care nu prezintă edeme(15). Scopul in­ter­ven­ţiilor în cazul pacientului caşectic constă în menţinerea sau creşterea masei musculare, creşterea forţei muscula­re şi prevenirea declinului capacităţii funcţionale a pa­cien­tului(18).

5.4.2. Reducerea perfuziei cerebrale

Pacienţii cu insuficienţă cardiacă pot prezenta tulburări cognitive manifestate prin confuzie, dezorientare temporo-spaţială şi fenomene de delir, din cauza reducerii perfuziei cerebrale. Este necesar a se asigura un mediu sigur în jurul pacientului pentru a preveni căderile şi accidentările, iar medicaţia de elecţie este haloperidolul. Lorazepamul poate fi de asemenea administrat, cu menţiunea că la pacienţii vârstnici poate să apară agitaţie printr-un efect paradoxal.

5.4.3. Depresia

Depresia este un factor independent de prognostic negativ pentru pacientul cu insuficienţă cardiacă. Administrarea medicaţiei antidepresive trebuie adaptată în funcţie de efectele adverse, cum ar fi toxicitatea cardiacă exprimată prin sindromul QT prelungit, retenţia hidrică şi hiponatremia, motive pentru care dozele medicamentelor trebuie titrate cu precauţie.

5.4.4. Tusea

Cele mai frecvente cauze sunt prezenţa hipertensiunii pulmonare secundare, prezenţa unei infecţii respiratorii virale sau bacteriene şi efectul secundar al tratamentului cu un inhibitor al enzimei de conversie. Tusea poate fi uscată sau productivă, tratarea acesteia fiind necesară pentru a minimiza urmările acesteia: tulburarea somnului, scăderea apetitului, fatigabilitatea pacientului.

5.4.5. Dispneea

Dispneea este descrisă de pacient ca o greutate sau lipsă de aer şi este însoţită de creşterea anxietăţii. În stadiul terminal, dispneea devine refractară la tratament.

5.4.6. Durerea

Durerea este un simptom care apare la 89% dintre pacienţii cu insuficienţă cardiacă în stadiu final(29). Poate să debuteze brusc, cu localizare precordială şi caracter anginos sau poate fi cronică, din cauza afectării vasculare periferice şi/sau osteoarticulare a peretelui toracic. Evaluarea durerii se face printr-o anamneză amănunţită cu privire la localizarea, iradierea, caracterul, factori care ameliorează sau accentuează durerea şi mai ales impactul asupra calităţii vieţii. Alături de anamneză, dispunem de unele instrumente menite să evalueze obiectiv durerea, mai ales în ceea ce priveşte intensitatea, şi care sunt utilizate pentru iniţierea şi conducerea tratamentului antialgic.

Tabelul 1. Evaluarea articolelor cu privire la aspectele luate în discuţie de fiecare
Tabelul 1. Evaluarea articolelor cu privire la aspectele luate în discuţie de fiecare
Tabelul 2. Managementul simptomelor în îngrijirea paliativă a pacientului cu insuficienţă cardiacă
Tabelul 2. Managementul simptomelor în îngrijirea paliativă a pacientului cu insuficienţă cardiacă
Managementul simptomelor în îngrijirea paliativă a pacientului cu insuficienţă cardiacă (cont.)
Managementul simptomelor în îngrijirea paliativă a pacientului cu insuficienţă cardiacă (cont.)

5.4.7. Fatigabilitatea

Fatigabilitatea este cel mai frecvent simptom asociat cu insuficienţa cardiacă avansată(26), dar mecanismul fiziopatologic este insuficient elucidat. Unele sindroame clinice asociate insuficienţei cardiace pot accentua fatigabilitatea: anemia, caşexia, deshidratarea, dezechilibre electrolitice, suprainfecţii cu diferite localizări(27). Managementul acestui simptom este complex din cauza aspectului plurietiologic şi depinde de evaluarea severităţii. Evaluarea urmăreşte identificarea severităţii, durata lui, factorii care ameliorează sau exacerbează acest simptom şi în mod special impactul asupra funcţionalităţii pacientului şi calitatea vieţii acestuia.

5.4.8. Edemul

Edemul în insuficienţa cardiacă se datorează scăderii funcţiei de pompă a cordului, cu stază retrogradă şi retenţie de sodiu şi apă în organism, care se vor acumula în ţesuturi sau la nivelul pleurei, pericardului şi/sau cavităţii peritoneale, ducând la starea de anasarcă.

Trebuie avut în vedere că vârstnicii necesită monitorizare atentă deoarece pot avea răspunsuri diferite la tratament şi sunt susceptibili la interacţiuni medicamentoase neaşteptate în cadrul planului complex oferit comorbidităţilor lor(36).

5.5. Probleme legate de sfârşitul vieţii

Indicatorii clinici care apreciază sfârşitul vieţii unui pacient cu insuficienţă cardiacă sunt: afectarea funcţiei renale, hipotensiunea arterială, edemele, fatigabilitatea şi anorexia, în ciuda unui tratament medical maximal(32). Planificarea în avans în această perioadă este însoţită de o mare povară psihoemoţională asupra membrilor familiei, care sunt puşi în situaţia de a lua decizii cu privire la îngrijirea pacientului.

Recomandările Asociaţiei Americane de Cardiologie sunt de a evita tratamentele agresive de susţinere a vieţii (ventilaţia mecanică, intubaţia pacientului sau implantarea unui defibrilator cardiac) la pacienţii cu insuficienţă cardiacă în stadiu avansat şi cu simptomatologie refractară care nu răspunde la tratamentul medical maximal(33).

Îngrijirea pacienţilor în fază terminală se focalizează pe controlul simptomelor, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi pe reducerea spitalizărilor prin implicarea şi educarea membrilor familiei în îngrijirea la domiciliu sau pe secţii de îngrijire paliativă.

5.6. Suportul familiei, respectiv al îngrijitorului principal, se realizează prin acţiuni practice pentru îngrijire, acţiuni materiale, sociale sau emoţionale, dar mai ales educaţionale, pentru a gestiona corect planul de îngrijire. Planificarea în avans a îngrijirii trebuie să intre în rutină, ducând la abordarea subiectelor privind diagnosticul şi prognosticul(35).

5.7. Echipa multidisciplinară

Pentru a asigura un management corect, este nevoie de colaborarea mai multor profesionişti. De cele mai multe ori, în ţara noastră, pacientul aflat la domiciliu este gestionat de medicul de familie, în colaborare cu specialistul cardiolog. Echipa multidisciplinară este cea de îngrijire paliativă care are în componenţă: medicul cu competenţă în îngrijire paliativă, psihologul, dieteticianul, farmacistul, asistentul social, consilierul spiritual. Întrucât nu sunt destule centre de tip hospice, un ajutor pentru medicul de familie ar fi existenţa unor centre on-call care să consilieze acţiunile acestuia(18). Gradul de implicare a fiecărui profesionist din echipa multidisciplinară (medic de familie, cardiolog, psiholog, asistent medical, asistent social etc.) diferă în funcţie de dinamica progresivă a bolii, astfel că obiectivele planului de îngrijire se modifică des(18), poate chiar de la o zi la alta. Discuţiile deschise cu membrii familiei despre diagnostic, prognostic şi despre obiectivele îngrijirii în funcţie de starea pacientului determină un act medical de calitate, cu o încărcătură emoţională mai uşor de gestionat(18). Cooptarea familiei în cadrul echipei de îngrijire a demonstrat un efect de creştere a calităţii îngrijirii(34).

Concluzii

Medicul de familie poate fi considerat managerul planului de îngrijire paliativă a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă în stadiu avansat.

Complexitatea planului de îngrijire este dată de multitudinea de nevoi identificate şi de evoluţia oscilantă progresivă a bolii.

Familia pacientului cu insuficienţă cardiacă avansată şi cu nevoie de paliaţie, alături de pacientul însuşi trebuie să fie în centrul planului de management elaborat de echipa multidisciplinară.

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

  1. Ponikowski P, et al. Preventing disease and death worldwide ESCHFA white paper. Available at: http://www.escardio.org/static_file/Escardio/Subspecialty/HFA/WHFA-whitepaper-15-May-14.pdf.

  2. Macarie C, Chioncel O. Studiul românesc de prevalenţă a insuficienţei cardiace în populaţia arondată medicilor de familie. Progrese în Cardiologie. 2007; pp. 311–27.

  3. McKee PA, Castelli WP, McNamaraPM, Kannel WB. The Natural History of Congestive Heart Failure: The Framingham Study. The New England Journal of Medicine. 1971; 285:26.

  4. Roger VL. Epidemiology of Heart Failure. Circ Res. 2013; 113(6):646-59.

  5. World Health Organization. WHO Definition of Palliative Care. Available at: http://www.who.int/cancer/palliative/definition/en/.

  6. Dracup K. Beyond the patient: caring for families. Commun Nurs Res. 2002; 35:53-61.

  7. Grupul de Lucru pentru Diagnosticul şi Tratamentul Insuficienţei Cardiace Acute şi Cronice 2016 al Societăţii Europene de Cardiologie. Elaborat în colaborare cu Asociaţia pentru Insuficienţă Cardiacă (HFA) a ESC. Ghidul ESC de diagnostic şi tratament al insuficienţei cardiac acute şi cronice 2016. Romanian Journal of Cardiology. 2017; Vol. 27, No. 4.

  8. Reisfield GM, Wilson GR. Prognostication in heart failure #143. J Palliat Med. 2007; 10(1):245-246.

  9. Schmitter D, Cotter G, Voors AA. Clinical use of novel biomarkers in heart failure: towards personalized medicine. Heart Fail Rev. 2014; 19:369-381.

  10. Brudaşcă I, Cristea A. Ghid de laborator. Cluj-Napoca: Editura Medicală Univesitară „Iuliu Haţieganu”, 2005.

  11. Grupul de Lucru pentru Diagnosticul şi Tratamentul Insuficienţei Cardiace Acute şi Cronice 2012 al Societăţii Europene de Cardiologie. Elaborat în colaborare cu Asociaţia pentru Insuficienţă Cardiacă (HFA) a ESC. Ghidul ESC de diagnostic şi tratament al insuficienţei cardiace acute şi cronice 2012. Romanian Journal of Cardiology. 2013; 23(3).

  12. Lowey SE. Palliative Care in the Management of Patients with Advanced Heart Failure. Adv Exp Med Biol – Advances in Internal Medicine. 2018; 1067:295-311.

  13. Wholihan D. Anorexia and cachexia. In: Ferrell BR, Coyle N, Paice JA (eds). Oxford text book of palliative nursing, 4th ed. Oxford University Press, New York, 2015, pp 167/-174.

  14. von Haehling S, Lainscak M, Springer J, Anker SD. Cardiac cachexia: a systematic overview. Pharmacol Ther. 2009; 121(3):227-252.

  15. Anker SD, Negassa A, Coats AJ, Afzal R, Poole-Wilson PA, Cohn JN, et al. Prognostic importance of weight loss in chronic heart failure and the effect of treatment with angiotensin-converting-enzyme inhibitors: an observational study. Lancet (Lond Engl). 2003; 361(9363):1077-83.

  16. Gullestad L, Aukrust P, Ueland T, Espevik T, Yee G, Vagelos R, et al. Effect of high-versus low-dose angiotensin converting enzyme inhibition on cytokine levels in chronic heart failure. J Am Coll Cardiol.1999; 34(7):2061-7.

  17. Anker SD, Chua TP, Ponikowski P, Harrington D, Swan JW, Kox WJ, et al. Hormonal changes and catabolic/anabolic imbalance in chronic heart failure and their importance for cardiac cachexia. Circulation. 1997; 96(2):526-34.

  18. 18. Sood A, Dobbie K, Wilson Tang WH. Palliative Care in Heart Failure. Curr Treat Options Cardio Med. 2018 Apr 19; 20(5):43.

  19. Heidrich DE, English N. Delirium, confusion, agitation, and restlessness. In: Ferrell BR, Coyle N, Paice JA (eds). Oxford text book of palliative nursing, 4th ed. Oxford University Press, New York, 2015, pp. 385-403.

  20. Goodlin SJ. Palliative care in congestive heart failure. J Am Coll Cardiol. 2009; 54:386-396.

  21. Sullivan MJ, Wood L, Terry J, Brantley J, Charles A, McGee V et al. The support, education, and research in chronic heart failure study (SEARCH): a mindfulness-based psychoeducational intervention improves depression and clinical symptoms in patients with chronic heart failure. Am Heart J. 2009; 157:84-90.

  22. Whellen DJ, Goodlin SJ, Dickinson MG, Heidenreich PA, Jaenicke C, Gattis Stough W, et al. End-of-life care in patients with heart failure. J Card Fail. 2014; 20(2):121-134.

  23. Dudgeon D. Dyspnea, terminal secretions and cough. In: Ferrell BR, Coyle N, Paice JA (eds). Oxford textbook of palliative nursing, 4th ed. Oxford University Press, New York, 2015, pp. 247-261.

  24. Buckholz GT, von Gunten CF. Nonpharmacological management of dyspnea. Curr Opin Support Palliat Care. 2009; 3:98-102.

  25. Lanken PN, Terry PB, DeLisser HM, Fahy BF, Hansen-Flaschen J, Heffner JE, et al. An official American thoracic society clinical policy statement: palliative care for patients with respiratory diseases and critical illnesses. Am J Respir Crit Care Med. 2008; 177:912-927.

  26. O’Neil-Page E, Anderson PR, Dean GE. Fatigue. In: Ferrell BR, Coyle N, Paice JA (eds) Oxford textbook of palliative nursing, 4th ed. Oxford University Press, New York, 2015, pp 154-166.

  27. Adler ED, Goldfinger JZ, Kalman J, Park ME, Meier DE. Palliative care in the treatment of advanced heart failure. Circulation. 2009; 120: 2597-2606.

  28. Yennurajalingam S, Bruera E. Palliative management of fatigue at the close of life. JAMA. 2007; 297(3):295-304.

  29. Evangelista LS, Sackett E, Dracup K. Pain and heart failure: unrecognized and untreated. Eur J Cardiovasc Nurs. 2009; 8:169-173.

  30. McDonald DD, Soutar C, Chan MA, Afriyie A. A closer look: alternative pain management practices by heart failure patients with chronic pain. Heart Lung J Crit Care. 2015; 44(5):395-9.

  31. Vickers AJ, Linde K. Acupuncture for chronic pain. JAMA. 2014; 311(9):955-6.

  32. Murray S, Boyd K, Kendall M, et al. Patients’, carers’ and professionals’ experiences of diagnosis, treatment and end-of-life care in heart failure: A prospective, qualitative interview study. Executive Summary. London: Department of Health/British Heart Foundation Heart Failure Research Initiative, Final Report, 2007.

  33. Yancy CW, Jessup M, Bozkurt B, Butler J, Casey DE, Colvin MM, et al. ACC/AHA/HFSA focused update of the 2013 ACCF/AHA guideline for the Management of Heart Failure: A Report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Clinical Practice Guidelines and the Heart Failure Society of America. Circulation. 2017 Aug 8; 136(6):e137-e161.

  34. George S, Leasure AR. Application of Transformational Leadership Principles in the Development and Integration of Palliative Care Within an Advanced Heart Failure Program. Dimensions of Critical Care Nursing. 2016 Mar-Apr, Vol. 35, No. 2, 59-65.

  35. Ahluwalia SA, Levin JR, Lorenz KA, Gordon H. There’s no cure for this condition: How physicians discuss advance care planning in heart failure. Patient Education and Counseling. 2013; 91, 200-205.

  36. Cheng JWM, Nayar M. A Review of Heart Failure Management in the Elderly Population. Am J Geriatr Pharmacother. 2009; 7:233-249.

  37. Meyers DE, Goodlin SJ. End-of-Life Decisions and Palliative Care in Advanced Heart Failure. Canadian Journal of Cardiology. 2016; 32, 1148e1156.

  38. Wideraa E, Pantilat SZ. Hospitalization as an opportunity to integrate palliative care in heart failure management. Current Opinion in Supportive and Palliative Care. 2009; 3:247-251.

  39. Dewey A, Baughan C, Dean T, Higgins B, Johnson I. Eicosapentaenoic acid (EPA, an omega-3 fatty acid from fish oils) for the treatment of cancer cachexia. Cochrane Database Syst Rev. 2007; (1):Cd004597.

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT PALIAŢIE | Ediţia 6 126 / 2018

Omul din spatele cancerului

Liliana Stănciulescu, Adriana Corina Stanciu, Şef lucrări dr. Laurenţiu Simion

Cancerul de sân este unul dintre cele mai frecvente cancere la femei şi o parte dintre paciente sunt descoperite de la diag­nos­ticul iniţial cu bo...

26 noiembrie 2018
SUPLIMENT PALIAŢIE | Ediţia 6 126 / 2018

Familia pacientului cu nevoi paliative – furnizor de îngrijire paliativă

Rodica Sorina Pop, Conf. dr. Daniela Moşoiu

The patient and his family are the central unit in providing the palliative care. The multidisciplinary team focuses on the holistic assessment of ...

26 noiembrie 2018