Finalul anului 2023 reprezintă un bun prilej de bilanţ al evenimentelor şi activităţilor desfăşurate sub auspiciile specialităţii de medicina familiei, atât pe plan naţional, cât şi european sau mondial.
În ciuda dificultăţilor şi provocărilor produse de cei aproape trei ani de pandemie COVID-19, resimţite de întregul mapamond, comunitatea medicală mondială a fost interconectată, în această perioadă, într-un proces intens de schimburi de experienţă, informaţii, opinii şi atitudini, materializate în conferinţe ştiinţifice şi alte manifestări desfăşurate în sistem online sau hibrid. Profesioniştii din domeniul medical s-au adaptat rapid la noul format al acestor evenimente, care au devenit o prezenţă constantă pe agenda profesională a fiecăruia.
Nici medicina de familie nu a făcut notă discordantă faţă de acest trend. Atât la nivel internaţional, cât şi pe plan intern, organizaţiile reprezentative s-au implicat, au organizat şi susţinut zeci, chiar sute de astfel de activităţi de-a lungul celor trei ani amintiţi.
La nivel internaţional – şi aici mă refer la WONCA (Organizaţia Mondială a Medicilor de Familie) – activităţile administrative şi de leadership au continuat conform calendarului stabilit, s-au ales noi echipe de conducere, departamentele financiare şi-au făcut datoria, iar organizaţiile membre (cele naţionale şi continentale) au participat activ, conform drepturilor şi atribuţiilor fiecăruia. Pe plan profesional şi ştiinţific, congresele, conferinţele mondiale şi cele regionale şi-au urmat cursul, în format online la început, apoi şi fizic, cu teme generale adaptate noilor urgenţe globale în domeniul sanitar: infecţia cu SARS-CoV-2 a ţinut mult timp capul de afiş, la care s-au adăugat pe parcurs subiecte privind bolile cronice invalidante (diabetul, bolile cardiovasculare, tulburările mintale, tumorile) sau politicile de prevenţie la nivel mondial.
În România, cei trei ani pandemici au adus noi provocări profesionale în faţa medicilor de familie. Sistemul naţional de medicină primară a fost solicitat să se implice direct în gestionarea pandemiei produse de coronavirus, atât prin activităţi diagnostice şi de îngrijire directă, cât şi prin acţiuni preventive, vaccinarea realizându-se în principal prin cabinetele medicilor de familie. Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF), ca organizaţie reprezentativă, a organizat şi desfăşurat numeroase acţiuni de educaţie şi informare a populaţiei, de instruire şi training pentru medicii practicieni. Pe plan local, colegi empatici şi cu iniţiativă s-au implicat în proiecte de sprijin al comunităţilor, în particular al celor defavorizate, iar organizaţiile locale ale medicilor de familie s-au angajat, după posibilităţi, în acţiuni similare. Activitatea de ansamblu a profesioniştilor din asistenţa primară a rezonat – putem afirma asta – cu nevoile individuale şi colective ale populaţiei greu încercate în această perioadă dificilă.
Anul 2023 a adus un reviriment în domeniul asistenţei medicale primare autohtone, în concordanţă cu ritmul impus la nivel global. Legăturile cu organizaţiile internaţionale s-au întărit, prezenţa unor colegi ai noştri în diverse acţiuni la nivel continental, dar şi a conducerilor forurilor internaţionale la manifestări ştiinţifice şi profesionale organizate de SNMF fiind doar câteva exemple în acest sens. Conferinţele organizate de SNMF au fost onorate cu participarea unor personalităţi ale medicinei de familie de pe continentul nostru, iar organizaţii europene au ales să-şi organizeze conferinţele periodice pe meleagurile noastre (Forumul EURIPA de la Căciulata sau proxima Conferinţă Balcanică de Medicina Familiei de la Timişoara, din decembrie 2023). Toate acestea par a fi realităţi cu semnificaţie asimetrică, dar care sugerează o concluzie comună – aceea că medicina de familie din România începe să conteze din ce în ce mai mult în geografia europeană a specialităţii.
Pe plan naţional, evoluţiile au fost şi mai surprinzătoare – pentru prima dată, după mulţi ani, se întrevăd razele speranţei pentru medicina primară. Confruntaţi cu realităţile din teritoriu, mai exact cu criza de profesionişti în medicina de familie semnalată în anumite regiuni (ruralul şi urbanul mic fiind cele mai afectate medii de reşedinţă), în paralel cu schimbarea opticii privind gestionarea acestui sector vital al sistemului medico-sanitar, administratorii ţării au făcut un pas înainte şi au iniţiat câteva proiecte curajoase vizând ameliorarea situaţiei medicinei primare: finanţare mai bună, încurajarea prevenţiei, modernizarea sistemului informatic, scăderea presiunii birocratice, dar mai ales programul naţional de reabilitate şi dotare a cabinetelor medicilor de familie. Pe plan profesional, Societatea Naţională de Medicina Familiei, sprijinită de asociaţiile locale, şi-a intensificat activitatea de educaţie medicală continuă pentru membrii ei, iar în plan academic, alături de consacrarea rezidenţiatului MF cu durata de patru ani, este pe cale de a fi implementată o nouă tematică pentru examenul de specialitate.
Fără îndoială că experienţa câştigată în cei peste 25 de ani de reformă în medicina primară ne îndeamnă la prudenţă şi oarecare reţinere în a prognoza evoluţii pozitive pe toate planurile. Bariere vor fi în continuare, atât financiare, cât mai ales de abordare politică şi administrativă a managementului sistemului medical. Cu toate aceste riscuri trecute şi viitoare, medicina de familie şi-a demonstrat eficienţa în gestionarea problemelor de bază ale sănătăţii populaţiei, reprezentând acum un sector de neînlocuit în ansamblul asistenţei medicale, valoros prin istorie, dezvoltare şi prin corpul de profesionişti din care este format.