Redevenind oameni

Este o certitudine faptul că tehnologia prezentului modifică în mod constant psihologia umană, cercetătorii afirmând că modul actual de gândire al seco­lu­lui XXI este diferit faţă de cel din secolele anterioare. Apariţia internetului a bul­versat faţa lumii, dând peste cap orice predictibilitate şi producând, me­ta­foric, calamităţi comparabile cu cele produse de cele două războaie mon­diale. Cantitatea enormă de cunoştinţe a dat buzna în viaţa noastră, timpul cău­tării informaţiilor s-a redus la un clic, iar impactul a fost vizi­bil şi ne­cru­ţător, înaintând ca un tsunami nimicitor. 

Deciziile vieţii se iau la foc automat, fiindcă internetul reduce totul la algoritmi a căror succesiune produce rezultatele dorite. Nu mai este nevoie de prudenţă, de aşezare pe subiect, de meditare, cu alte cuvinte, de umanitate. Este, fără îndoială, o evoluţie a omenirii legată de progresul tehnologic şi informatic, fiindcă dorinţa de a găsi soluţii pentru împlinirea nevoii de confort a dus la necesitatea de comunicare a acestor soluţii în diferite părţi ale globului pământesc. Acesta este internetul: cu ajutorul lui se pot face intervenţii chirurgicale complicate, se pot organiza conferinţe de la distanţă sau înlesni afaceri de succes.

Nu se pot nega efectele pozitive ale internetului nici asupra minţii noastre, când este văzut ca o unealtă cu scop de căutare facilă a informaţiei, iar totul se reorganizează renunţând la detalii, învăţând numai ce este esenţial din problemele existenţiale ale vieţii, iar acel „surplus cognitiv” să fie dedicat obiectivelor spre care aspirăm. 

Sau acesta ar fi trebuit să fie idealul? Fiindcă se pare că totul are un preţ, iar când informaţia ţi se oferă pe tavă, memoria este într-un proces acut de regresie. 

Cercetări în domeniul psihologiei, neurologiei şi fizio­logiei arată că impactul creşterii nivelului informaţiei asupra fiinţei umane este cât se poate de radical datorită unei particularităţi a creierului nostru, numită neuroplasticitate, care în urma unor experienţe îi permite adaptarea, ulterior influenţându-ne fiziologia. Reţelele de socializare au redus capacitatea de concentrare pe termen lung, astfel că, în loc de a citi o carte câteva ore, se preferă citirea unor ştiri online, şi nici măcar acelea de la început până la sfârşit, iar această superficialitate se va reflecta şi la nivelul creierului care se adaptează, iar capacitatea de concentrare va avea de suferit. Pe de altă parte, internetul ne invadează spaţiul personal, ne ţine ocupaţi cu noutăţi de duzină, ştiri false şi cazuri scandaloase, reducându-ne capacitatea de concentrare şi de creativitate. Mă alătur şi eu celor care spun că până şi caracterul nostru este deformat de mânie, iuţime, nerăbdare şi impulsivitate, fiindcă multe din jocurile pe calculator sunt violente, dar şi pentru că am devenit dependenţi de semnale GPS, fără de care a conduce într-un oraş ne face să ne simţim vulnerabili, stresaţi şi anxioşi.

Internetul va continua să transforme şi poate chiar să dicteze modul de funcţionare al sferelor vieţii, obligându-ne să ne adaptăm percepţiile, crezurile şi viziunea asupra lumii faţă de ritmul extrem de rapid cu care totul se modifică în jur. Dar în faţa acestei revoluţii a informaţiei în care internetul transferă cunoaştere din mâna unor elite în mâinile tuturor celor interesaţi, acum când suntem mai conectaţi ca oricând la realităţile internaţionale, iar informaţiile ajung la noi cu o viteză şi o succesiune incredibile, este important să ne păstrăm capacitatea de a evada din acest tumult pentru a nu uita să redevenim oameni.