TEMA EDITIEI

Situaţia din Ucraina – provocări şi soluţii privind vaccinarea refugiaţilor. Date despre schema vaccinală şi acoperirea vaccinală

 The situation in Ukraine – challenges and solutions for vaccinating refugees. Vaccine schedule data and vaccine coverage

First published: 18 aprilie 2022

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Med.146.2.2022.6320

Abstract

The humanitarian crisis in Ukraine is a major challenge for all the other European countries, with Romania in the second place in terms of the number of Ukrainian refugees, after Poland. The aid provided consists mainly of food, spaces for living, clothing, but we must not forget about the prevention of diseases with a high risk of epidemics, complications and deaths. This article tries to identify the main risks from an epidemiological point of view and to provide solutions for their prevention.
 

Keywords
Ukraine, war, refugees, vaccination, outbreaks

Rezumat

Criza umanitară din Ucraina reprezintă o provocare majoră şi pentru celelalte ţări europene, România fiind pe locul al doilea în ceea ce priveşte numărul refugiaţilor ucraineni, după Polonia. Ajutorul acordat constă în hrană, locuinţe, îmbrăcăminte, în principal, dar nu trebuie să uităm nici de prevenţia bolilor cu risc mare de epidemii, complicaţii şi decese. Acest material încearcă să identifice principalele riscuri din punct de vedere epidemiologic şi să ofere soluţiile pentru prevenirea lor.
 

Datele furnizate de Ministerul Sănătăţii din Ucraina sunt sărace, însă am reuşit să aflăm care este schema de vaccinare din Ucraina(1) (Programul Naţional de Imunizare/PNI).

Schema nu diferă foarte mult, dacă e să facem o com­pa­raţie cu cea din România.

Care sunt principalele diferenţe:

  • nu există vaccinul pneumococic;

  • există doze suplimentare de vaccinuri cu componentă antipoliomielitică (două doze) şi antidiftero-tetanică (o doză);

  • se foloseşte vaccinul poliomielitic oral (OPV) începând cu cea de-a treia doză (la vârsta de 6 luni).

De ce sunt importante cunoaşterea schemei de vaccinare şi recuperarea acesteia, deducem dacă urmărim datele referitoare la mortalitatea la vârste pediatrice, precum şi datele referitoare la acoperirea vaccinală în Ucraina.

Mortalitatea(2)

Rata mortalităţii infantile, tradusă în numărul de decese la 1000 de copii, a fost de 14,7, în 2019, cea mai mare rată de mortalitate la acest grup populaţional raportată la ţările vecine. Mortalitatea sub vârsta de 5 ani a scăzut totuşi în ultimii 20 de ani, de la 20 de decese la 1000 de nou-născuţi vii în 2019 la 8 decese la 1000 de nou-născuţi vii în 2019.

Acoperirea vaccinală la copii(2)

Acoperirea vaccinală a copiilor din Ucraina este printre cele mai mici din ţările din Regiunea Europeană a OMS. Este suboptimală pentru BCG pentru doza a treia de vaccin DTP, pentru doza a treia de vaccin poliomielitic, rujeolă şi pentru doza a treia de vaccin hepatitic B. Există, de asemenea, un risc crescut de enterocolită cu rotavirus, pentru că vaccinul rotaviral nu este inclus în PNI.

Conform UNICEF(3), ezitarea la vaccinare a reprezentat o problemă majoră în Ucraina.

Acoperirea vaccinală în Ucraina(2) este indicată în tabelul 1.
 

Figura 1. PNI din Ucraina (https://en.moz.gov.ua/vaccinations)
Figura 1. PNI din Ucraina (https://en.moz.gov.ua/vaccinations)
Acoperirea vaccinală în Ucraina
Acoperirea vaccinală în Ucraina


Care sunt principalele ameninţări?

Poliomielita(2)

În anul 2021 a apărut în Ucraina o epidemie de poliomielită. Astfel, au fost raportate şi ulterior confirmate două cazuri de poliomielită cauzate de virusul vaccinal poliomielitic de tip 2, din vaccinul OPV.

  • Primul caz a fost înregistrat în septembrie 2021, la o fetiţă de 17 luni, din regiunea Rivne din nord-vestul Ucrainei, care s-a prezentat la spital cu paralizie acută flască, nevaccinată.

  • Al doilea caz a fost înregistrat în decembrie 2021, virusul fiind izolat de la un băiat de 2 ani, din regiunea Zakarpattya, din vestul Ucrainei, nevaccinat şi diagnosticat şi el cu paralizie acută flască.

Cei doi copii erau nevaccinaţi, deoarece ambele perechi de părinţi refuzaseră vaccinarea.

Ulterior a fost izolat virusul poliomielitic din materiile fecale provenite de la 21 de pacienţi din cele două regiuni ale Ucrainei, toţi aceşti pacienţi fiind contacte apropiate ale celor doi copii.

Acoperirea vaccinală în 2021 pentru poliomielită era de 80%.

O campanie naţională de recuperare a vaccinării a început la 1 februarie 2022, fiind vizaţi copiii nevaccinaţi sau cu o singură doză de vaccin poliomielitic, cu vârste între 6 luni şi 6 ani. După trei săptămâni de la debutul acestei campanii se obţinuse o acoperire vaccinală de 22% la această categorie de vârstă.

Criza din Ucraina va reduce recuperarea vaccinală şi, prin intermediul refugiaţilor, va creşte riscul de răspândire a acestui virus.

OMS a apreciat acest risc ca fiind unul moderat.

Rujeola(2)

Rujeola este o boală care încă se întâlneşte în Ucraina. În 2021 au fost raportate 16 cazuri, număr ce situează Ucraina pe locul al doilea în Europa în ceea ce priveşte cazurile de rujeolă.

Ucraina s-a confruntat cu o epidemie de rujeolă în perioada 2017-2020, fiind raportate 115543 de cazuri şi 40 de decese din cauza rujeolei.

Acoperirea vaccinală în 2021 era de 82%, mult sub nivelul optim de 95%.

Este de aşteptat ca numărul de cazuri să crească iar, din cauza conflictului armat, prin întreruperea procesului naţional de vaccinare şi prin fenomenul de migrare a populaţiei.

Holera(2)

Ucraina a fost ultima dintre ţările europene cu epidemie de holeră, cu 33 de cazuri în 2011, în Mariupol (regiunea Donetsk), unul din locurile actuale de conflict armat.

La acest moment, condiţiile climatice nu sunt favorabile acestei transmiteri, însă riscul poate creşte din cauza problemelor de furnizare a apei potabile, precum şi a militarilor ruşi care au fost recent expuşi la holeră în ţările în care aceasta este încă endemică.

Difteria şi tetanusul(2)

Protecţia împotriva difteriei în rândul copiilor născuţi în perioada 2006-2015 este suboptimală (<80%), mai ales în regiunea Zakarpattya.

Protecţia împotriva tetanusului era adecvată (>80%), cu excepţia regiunii Zakarpattya.

Cu ajutorul UNICEF şi OMS, autorităţile au început un amplu proces de recuperare a vaccinării DT, însă actuala situaţie din Ucraina poate zădărnici acest proces şi oricare din cele două afecţiuni poate pune mari probleme epidemiologice.

Vaccinarea anti-COVID-19 în Ucraina

În Ucraina au fost disponibile(4) vaccinurile de la AstraZeneca, Pfizer, Moderna, Johnson & Johnson şi Sinovac.

Acoperirea vaccinală(5) este de 37,09% pentru o doză, de 36,48% pentru schema completă şi de doar 2% pentru doza booster(2).

Situaţia la data de 23 februarie 2022 este redată in figura 2.
 

Figura 2. Vaccinarea anti-COVID-19 în Ucraina la data de 23.02.2022, conform datelor furnizate de https://covidvax.live/location/ukr
Figura 2. Vaccinarea anti-COVID-19 în Ucraina la data de 23.02.2022, conform datelor furnizate de https://covidvax.live/location/ukr

Acoperirea vaccinală în România

Acoperirea vaccinală în România(6) este de 42,25% în ceea ce priveşte vaccinarea completă.

Situaţia în România la data de 21 martie 2022 este prezentată în figura 3.
 

Figura 3. Vaccinarea anti-COVID-19 în România la data de 21.03.2022, conform datelor furnizate de https://covidvax.live/location/rou
Figura 3. Vaccinarea anti-COVID-19 în România la data de 21.03.2022, conform datelor furnizate de https://covidvax.live/location/rou

Principiile generale de recuperare a schemei de vaccinare

  • Se recuperează conform schemei de vaccinare din ţara unde ajunge refugiatul.

  • Atunci când nu există dovada medicală a faptului că un vaccin a fost făcut, se consideră că acesta nu a fost făcut şi se recuperează.

  • În cazul în care avem dovada vaccinărilor anterioare, dar schema de vaccinare este incompletă, vom continua schema de vaccinare (adaptată pentru România), nu o vom relua.

  • Se respectă pentru fiecare dintre vaccinuri regulile de administrare simultană, distanţa optimă dintre doze, numărul de doze necesare pentru schema primară şi pentru rapel, administrarea nesimultană în anumite situaţii particulare şi contraindicaţiile pentru fiecare vaccin în parte.

Recomandările INSP (Institutul Naţional de Sănătate Publică)

Adresa DSPB (Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti) nr. 11466/18.03.2022

INSP-CNSCBT (Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile) consideră necesar a fi întreprinse următoarele acţiuni:

  • intensificarea activităţii de vaccinare antirujeolică a populaţiei autohtone;

  • vaccinarea antirujeolică a copiilor refugiaţi, în conformitate cu OUG nr. 15/27.02.2022, şi raportarea acestora, aşa cum s-a solicitat prin adresa INSP-CNSCBT nr. 5271/16.03.2022;

  • întărirea supravegherii epidemiologice în contextul actualei crize umanitare din Ucraina.

Adresa DSPB nr. 9816/08.03.2022

  • Vaccinarea/recuperarea la vaccinare a copiilor re­fu­giaţi se face conform Programului Naţional de Vaccinare din România.

  • Un copil pentru care nu poate fi făcută dovada antecedentelor vaccinale se consideră nevaccinat şi se va iniţia schema de vaccinare aflată în uz în ţara noastră.

  • Precauţie! Ţinând cont de faptul că în cadrul schemei de vaccinare din Ucraina se administrează câte o doză de VPO la vârsta de 6 luni, 18 luni, 6 ani şi respectiv 14 ani, se va evita orice administrare intramusculară (tratamente injectabile, vaccinare) la mai puţin de 30 de zile faţă de vârsta de 6 luni, 18 luni, 6 ani şi respectiv 14 ani, atât în cazul celor care prezintă dovezi de vaccinare, cât şi al celor pentru care nu se cunoaşte istoricul de vaccinare. În aceste cazuri pot fi efectuate vaccinuri cu administrare subcutanată (ROR, varicelic).

  • Pentru copiii care vor fi vaccinaţi pe teritoriul României cu vaccinurile din Programul Naţional de Vaccinare, evidenţa vaccinărilor se va face în registrul propriu şi pe tabele Excel, care vor consemna numele, prenumele, data naşterii, tipul de vaccin administrat, produsul, data expirării, lotul de vaccin şi data vaccinării.

  • Aceleaşi informaţii se vor regăsi şi pe adeverinţa de vaccinare pe care medicul o va înmâna aparţinătorului copilului vaccinat sau vor fi consemnate în carnetul de vaccinare, dacă există. În situaţia în care copilul va beneficia ulterior de CNP, datele se vor introduce în RENV (Registrul Electronic Naţional de Vaccinare), conform instrucţiunilor din manualul de utilizare.

  • Decontarea serviciilor de vaccinare acordate copiilor ucraineni se va face ţinând cont de o listă centralizată, transmisă către DSP, conform termenelor legale, însoţind factura pentru vaccinare.

  • În situaţia în care cetăţenii ucraineni, inclusiv copiii începând cu vârsta de 5 ani, vor dori vaccinarea împotriva COVID-19 pe teritoriul României, în RENV există posibilitatea de a fi introduse datele despre vaccin pe formular, se adaugă „Vaccin COVID-19 – Cetăţean străin cu paşaport”, folosind paşaportul sau actul de identitate pe care îl are persoana vaccinată. Trebuie doar să fie corect completate informaţiile pe formularul corespunzător şi vor primi adeverinţa de vaccinare emisă din RENV.

  • Pe teritoriul României, în mod oficial, vaccinul Sputnik nu este recunoscut(7,8) (cele cinci vaccinuri recunoscute fiind cele produse de Pfizer BionTech, Moderna, AstraZeneca, Johnson & Johnson şi Covishield). Cei care au fost vaccinaţi cu alte produse decât cele recunoscute pot solicita, la minimum 30 de zile de la vaccinare, reluarea schemei de vaccinare cu oricare alt produs recunoscut pe teritoriul ţării(8).

 

Conflict of interests: The author declares no con­flict of interests.

Bibliografie

  1. https://en.moz.gov.ua/vaccinations

  2. https://reliefweb.int/sites/reliefweb.int/files/resources/ukraine-phsa-shortform-030322.pdf 

  3. https://www.unicef.org/ukraine/en/press-releases/vaccination-is-superpower 

  4. https://ua.interfax.com.us

  5. https://covidvax.live/location/ukr

  6. https://covidvax.live/location/rou

  7. https ://www.ms.ro/certificat-digital-covid-19

  8. Instructiunea CNCAV nr. 255/11.10.2021

Articole din ediţiile anterioare

CERCETARE ORIGINALĂ | Ediţia 5 137 / 2020

Evaluarea gradului de acceptare parentală a vaccinării anti-HPV într-un cabinet de medicină de familie

Szidonia-Maria Janos, Emiliana Costiug

Relaţia dintre infecţia cu virusul papilomatozei umane (HPV) şi cancerul de col uterin a fost documentată de studii care au identificat HPV în 84,7...

16 octombrie 2020
MEDICINA DE FAMILIE | Ediţia 2 / 2016

Vaccinul - vinovatul de serviciu?

Liliana Barbacariu, Otilia Novac

Este imposibil să-ți imaginezi, de pe băncile Facultății de Medicină, dar chiar și ca medic rezident în Medicina de familie, ce provocare reprezint...

06 februarie 2016
NOTE DE CURS | Ediţia 5 119 / 2017

Otita medie acută

Otita medie acută (OMA) este cea mai frecventă afecțiune a copilăriei, 90% dintre copiii cu vârsta sub 6 ani având cel puțin un episod de otită med...

25 octombrie 2017
SUPLIMENT PEDIATRIE | Ediţia 6 / 2016

Bolile copilăriei, prevenibile prin vaccinare, și importanţa imunizării

Vasilica Ungureanu

În secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, o serie de boli infecto-contagioase, precum tusea convulsivă, rujeola, rubeola sau oreionul, omora...

08 decembrie 2016