PATOLOGIE CERVICALA

Condrom cervical la copil de 1,8 ani - caz clinic rar

 Cervical chondroma in a 1.8-year-old child - rare case report

First published: 09 mai 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Orl.31.2.2016.128

Abstract

Chondroma is a benign encapsulated tumor, firm at palpation and multilobulated. Histologically it develops from connective tissue. It is composed of chondrocytes producing an amorphous basophilic matrix. It tends to replace surrounding tissues, with medium severity local aggression. Neck chondromas are extremely rare, their origin being in a typical case the long bones periosteum (over 60% of cases). The authors present a rare case of anterior cervical chondroma, in a 1.8-year-old child. 

Keywords
cervical chondroma, benign tumor, child

Rezumat

Condromul este o formațiune tumorală benignă, încapsulată, polilobată, bine delimitată, renitentă. Din punct de vedere histopatologic, această formațiune tumorală aparține țesutului conjunctiv, fiind compusă din condrocite (celule cartilaginoase care secretă o matrice amorfă, bazofilică și care au tendința de a înlocui celulele țesutului în care se dezvoltă, dar fără a avea un potențial de agresivitate mare). La nivel cervical sunt tumori extrem de rare, ele dezvoltându-se în mod tipic din periostul oaselor (la nivelul oaselor mici ale membrelor - peste 60% din cazuri). Autorii prezintă un caz rar de condrom la nivel cervical anterior la un copil de 1,8 ani.
 

Examenul clinic ORL a evidențiat un copil agitat, cu stază salivară, care refuză alimentația de tip lichid și solid. La inspecția copilului s-a mai decelat o formațiune tumorală situată în regiunea cervicală anterioară, la 2 cm lateral de linia mediană, prelaringian, centrată de o zonă tegumentară retractată și piele adiacentă de aspect normal (figura 1). La palpare, formațiunea era renitentă, de circa 1-1,5 cm, bine delimitată, relativ fixă pe planurile profunde și părea să aibă raport profund cu partea inferioară a laringelui. Auscultator, am sesizat un ușor stridor laringian, dar fără episoade de dispnee. La anamneză, părinții au susținut că această formațiune a existat încă de la naștere și s-a dezvoltat într-un ritm lent, odată cu copilul, fără reacții de tip inflamator-infecțios vreodată.

Sub anestezie generală, după efectuarea esofagoscopiei rigide și extragerea corpului străin, s-a efectuat o fibroscopie laringiană. La examenul endoscopic s-a decelat o laringomalacie, dar fără a putea pune în evidență vreo formațiune tumorală înlocuitoare de spațiu. Cu acordul părinților, copilul a revenit pentru ablația formațiunii tumorale. Intraoperator, s-a descoperit un cordon de consistență cartilaginoasă, care unea retracția tegumentară cu cartilajul cricoid și centra tumora cervicală, trecând pe sub lobul tiroidian stâng. S-a ablat în totalitate, piesa fiind supusă unui examen histopatologic (figura 2).

Examenul histopatologic a confirmat diagnosticul de certitudine: condrom. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă.

 

Figura 1. Retracție tegumentară cervicală paramediană
Figura 1. Retracție tegumentară cervicală paramediană
Figura 2. Aspecte intraoperatorii
Figura 2. Aspecte intraoperatorii
Figura 2. Aspecte intraoperatorii
Figura 2. Aspecte intraoperatorii

Concluzii

Condromul este o tumoră rară în sfera patologiei ORL, mai ales pediatrică. Are o evoluție lentă, benignă, și se dezvoltă odată cu țesuturile din jur. Simptomatologia este săracă, de multe ori tumora fiind descoperită întâmplător. Tratamentul este chirurgical, iar diagnosticul de certitudine este oferit de examenul histopatologic.

Particularitățile cazului constau din dezvoltarea către exterior a formațiunii tumorale, cu originea la nivelul cartilajului cricoid (fără a determina simptomatologie laringiană) și vârsta mică a pacientului (majoritatea condroamelor fiind diagnosticate la vârste adulte, între 30 și 60 de ani). 

Bibliografie

1. Mirra, J.M., et al., A new histologic approach to the differentiation of enchondroma and chondrosarcoma of the bones. A clinicopathologic analysis of 51 cases. Clin Orthop Relat Res, 1985(201): pp. 214-37.
2. Lewis, M.M., et al., Periosteal chondroma. A report of ten cases and review of the literature. Clin Orthop Relat Res, 1990(256): pp. 185-92.
3. Kransdorf, M.J. and J.M. Meis, From the archives of the AFIP. Extraskeletal osseous and cartilaginous tumors of the extremities. Radiographics, 1993. 13(4): pp. 853-84.
4. Bauer, T.W., H.D. Dorfman, and J.T. Latham, Jr., Periosteal chondroma. A clinicopathologic study of 23 cases. Am J Surg Pathol, 1982. 6(7): pp. 631-7.
5. Singh, R., et al., Extraskeletal osteochondroma in the nape of the neck: a case report. J Orthop Surg (Hong Kong), 2006. 14(2): pp. 192-5.
6. Dahlen, A., et al., Fusion, disruption, and expression of HMGA2 in bone and soft tissue chondromas. Mod Pathol, 2003. 16(11): pp. 1132-40.
7. Onodera, K., et al., Chondroma of the cheek: A case report. Int J Oral Maxillofac Surg, 2005. 34(8): pp. 924-6.
8. Sassoon, A.A., et al., Enchondromas of the hand: factors affecting recurrence, healing, motion, and malignant transformation. J Hand Surg Am, 2012. 37(6): pp. 1229-34.

Articole din ediţiile anterioare

RHINOLOGY | Ediţia 3 56 / 2022

Excizia unui papilom scuamos de vestibul nazal cu electrochirurgie de înaltă frecvenţă

Andreea Nicoleta Vlăescu, Elena Ioniță, Florin Anghelina, Carmen-Aurelia Mogoanţă, Alexandru- Nicolae Vlăescu, Mircea-Sorin Ciolofan

Tumorile nazale benigne reprezintă o patologie neobişnuită, cu diferite tipuri histologice. Papilomul scuamos al vestibului nazal, denumit şi verru...

20 septembrie 2022