Hemangiomas arising in the internal jugular vein are extremely rare, few cases having been reported in the literature. We present a case of an internal jugular vein hemangioma that was incidentally discovered on a neck MRI.
First published: 07 iunie 2017
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
DOI: 10.26416/Orl.35.2.2017.796
Hemangiomas arising in the internal jugular vein are extremely rare, few cases having been reported in the literature. We present a case of an internal jugular vein hemangioma that was incidentally discovered on a neck MRI.
Hemangioamele venei jugulare interne sunt extrem de rar întâlnite, foarte puține cazuri fiind publicate în literatură. Autorii prezintă un caz de hemangiom al venei jugulare interne, descoperit întâmplător la un examen RMN al regiunii cervicale.
Hemangioamele sunt tumori relativ frecvent întâlnite, reprezentând aproximativ 9% din totalul tumorilor benigne. Hemangioamele cu punct de plecare peretele vascular sunt entități foarte rare, fiind diferențiate de alte tumori cu punct de plecare peretele vascular, ca hemangiopericitomul, leiomiosarcomul sau hemangiosarcomul.
La nivelul regiunii cervicale, hemangioamele venei jugulare externe sunt cel mai frecvent întâlnite, spre deosebire de cele ale venei jugulare interne, care sunt extrem de rare. Din cunoștințele noastre, până acum au fost publicate doar două cazuri de hemangioame ale venei jugulare interne(1).
Hemangioamele venei jugulare interne sunt asimptomatice, fiind descoperite cu totul întâmplător, fie la un examen clinic de rutină sub forma unei tumori laterocervicale, fie cu ocazia unor explorări imagistice la ecografie sau RMN.
Prezentare de caz
O pacientă de 51 ani se prezintă pentru apariția unei formațiuni tumorale laterocervicale drepte, fără alte simptome asociate.
Formațiunea tumorală este situată în porțiunea cervicală superioară, este rotund-ovalară, axul mare vertical, diametru maxim de aproximativ 4 cm, de consistență relativ dură, nedureroasă, nepulsatilă. Restul examenului clinic ORL este normal.
Examinarea RMN la nivelul regiunii cervicale confirmă prezența unei formațiuni tumorale aderente la vena jugulară internă, formulându-se suspiciune clinico-imagistică de hemangiom sau malformație vasculară (figurile 1, 2, 3 și 4).
În vederea stabilirii diagnosticului, se realizează examen angiografic. Se exclude diagnosticul de malformație vasculară și se constată că sursa vasculară principală a formațiunii tumorale este un ram terminal din artera linguală. Nu se tentează embolizarea, din cauza riscului crescut de necroză linguală.
Se intervine chirurgical și se parcurg următorii pași:
Rezultatul examenului histopatologic este hemangiom de tip cavernos.
Pacienta este externată la cinci zile de la intervenția chirurgicală, fără complicații locale sau generale, imediate sau tardive.
Concluzii
Hemangioamele venei jugulare sunt entități clinice rar întâlnite. Primul caz din literatură a fost publicat în 1967, fiind un hemangiom al venei jugulare externe(2). Hemangioamele venei jugulare interne sunt și mai rare, din cunoștințele noastre fiind publicate până în prezent doar două cazuri.
Etiologia acestor proliferări nu este pe deplin cunoscută. Sunt autori care consideră că ele sunt congenitale(3), în timp ce alți autori consideră că proliferarea este stimulată de infecții, traumatisme locale sau tulburări hormonale(4).
De cele mai multe ori ele sunt asimptomatice, fiind descoperite întâmplător cu ocazia unui examen de rutină sau printr-o investigație imagistică, precum ecografia cervicală. Cu toate că diagnosticul de certitudine se pune doar prin examenul histopatologic al piesei excizate, există anumite aspecte imagistice care pot diferenția hemangiomul de tromboze venoase, malformații sau alte tipuri de proliferări vasculare. Ecografia este considerată explorarea de bază care poate ridica suspiciunea de hemangiom, acesta prezentându-se cel mai des sub forma unei mase hipoecogene, spre deosebire de tromboza venoasă.
Diagnosticul hemangioamelor venoase rămâne o provocare. Chiar dacă investigațiile imagistice pot restrânge diagnosticul diferențial, doar excizia urmată de examen histopatologic și imunohistochimic stabilește diagnosticul de certitudine.
Introducere. Hemangioamele sunt cele mai întâlnite tumori benigne ale copilului, având o incidenţă de 2-3% la nou-născut şi ajungând până la 10% î...
Tumorile benigne de origine vasculară se întâlnesc frecvent în regiunea capului și a gâtului, însă sunt extrem de rare la nivelul conductului audit...
Vom prezenta cazul clinic al unei paciente de sex feminin, de 29 de ani, cu un hemangiom cavernos pelvilingual, diagnosticată clinic şi imagistic p...
Autorii prezintă cazul unei paciente în vârstă de 31 de ani care se internează în clinica noastră pentru sângerare exteriorizată oral şi disfagie u...