Un studiu clinic, dublu-orb, randomizat, arată că numărul infecțiilor în rândul copiilor cu vârsta de 11-29 luni poate fi scăzut cu până la 10% prin integrarea în alimentația copiilor a formulei de lapte de creştere suplimentat cu scGOS, lcFOS (9:1) şi vitaminele A, C şi D.
Riscul infecțiilor la această grupă de vârstă este mai crescut în medii precum creșe și grădinițe. Atât infecțiile respiratorii, cât și infecțiile gastrointestinale sunt o cauză majoră de morbiditate la copiii care frecventează creșa sau grădinița. Cel puțin 89% dintre absențele asociate diverselor patologii dintr-o creșă sau grădiniță sunt rezultatul bolilor infecțioase, dintre care 60% până la 70% sunt cauzate de infecții respiratorii**.
În acest context, Jurnalul European de Gastroenterologie și Nutriţie Pediatrică a publicat acest studiu, intitulat Effects of growing-up milk supplemented with prebiotics and LCPUFAs on infections in young children, care a avut scopul de a investiga efectul laptelui de creștere suplimentat cu prebiotice și vitaminele A, C şi D în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 11 și 29 de luni, care frecventează creșe și grădinițe cel puțin de două ori pe săptămână. Rezultatele studiului au dovedit că s-a redus riscul infecţiilor în rândul copiilor care consumă această formulă de lapte de creștere.
Doamna prof. univ. dr. Doina Anca Pleşca şi domnul prof. univ. dr. Sorin C. Man au analizat rezultatele şi ne-au oferit o recenzie pentru acest studiu.
Obiectiv. Scopul acestui studiu a fost de a investiga efectul laptelui de creștere (GUM; growing-up milk) suplimentat cu galacto-oligozaharide cu lanț scurt (scGOS; short-chain galacto-oligosaccharides)/ fructo-oligozaharide cu lanț lung (lcFOS; long-chain fructo-oligosaccharides) (9:1) și acizi grași polinesaturați cu lanț lung (LCPUFA; long-chain polyunsaturated fatty acids) n-3 asupra apariției infecțiilor la copiii sănătoși care frecventează creșa sau grădinița. Metode. În cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat, cu grupuri paralele, desfășurat în mai multe țări, intervențional, un număr de 767 de copii sănătoși, cu vârsta cuprinsă între 11 și 29 de luni, au primit GUM cu scGOS/lcFOS/LCPUFA (grupul activ; n=388), GUM fără scGOS/lcFOS/LCPUFA (grupul de control; n=379) sau lapte de vacă (n=37) timp de 52 de săptămâni. Criteriul de evaluare primar a fost reprezentat de numărul episoadelor de infecții de tract respirator superior sau infecții gastrointestinale, pe baza unei combinații a simptomelor de boală ale copiilor raportate de părinți în timpul perioadei de intervenție. Rezultate. Copiii din grupul activ, comparativ cu cei din grupul de control, au prezentat un risc scăzut de a dezvolta cel puțin o infecție (299/388 [77%], comparativ cu 313/379 [83%], respectiv, risc relativ de 0,93, interval de încredere [CI] de 95%; 0,87-1; p=0,03, regresie logistică). A existat o tendință către o reducere (p=0,07) a numărului total de infecții în grupul activ, care a fost semnificativă atunci când a fost confirmată de unul dintre investigatori (268/388 [69%] comparativ cu 293/379 [77%], respectiv, risc relativ de 0,89; CI 95%; 0,82-0,97; p=0,004, post hoc). Au fost observate mai multe episoade infecțioase în grupul cu lapte de vacă în comparație cu ambele grupuri cu GUM (34/37 [92%], comparativ cu 612/767 [80%], respectiv, risc relativ de 1,15; CI 95% 1,04-1,28). Concluzii. Acesta este primul studiu realizat la copii care a evidențiat un risc redus de infecție după consumul de GUM suplimentat cu scGOS/lcFOS/LCPUFA n-3. Semnificația statistică de graniță justifică efectuarea unui nou studiu pentru confirmarea acestei constatări.
(JPGN 2014;58: 428–437)
Autori: Pantipa Chatchatee, Way S. Lee, Eugenia Carrilh, Pensri Kosuwon, Nipat Simakachorn, Yalcin Yavu, Bastiaan Schoute, Patricia Logtens-de Graaff, Hania Szajewsk
Infecțiile localizate la nivelul aparatului respirator și digestiv reprezintă cele mai frecvente cauze de morbiditate și mortalitate în rândul copiilor.
Într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) apărut în septembrie 2013, se precizează că aproximativ 6,3 milioane de copii cu vârste sub 5 ani au decedat în acel an.
Mai mult de jumătate dintre decese au fost produse de condiții care ar fi putut fi prevenite sau tratate. Principalele cauze de deces survenite în rândul copiilor cu vârste sub 5 ani au fost: complicațiile la naștere, pneumonia, asfixia la naștere, diareea. Infecțiile acute respiratorii reprezintă o cauză frecventă de deces în rândul copiilor, anual înregistrându-se peste 3,5 milioane de decese în lume. Mai mult, aproximativ 89% dintre absenţele de la creșă/grădiniță sunt datorate infecțiilor acute (respiratorii, digestive etc.), dintre care până la 60-70% survin din cauza infecțiilor respiratorii. Aceste infecții au de cele mai multe ori un caracter recurent, manifestându-se prin episoade frecvente de îmbolnăviri care pot să survină pe parcursul unui an.
Incidența crescută a infecțiilor preponderent respiratorii care apar în copilăria timpurie, comparativ cu populația de adolescenți şi adulți, poate fi explicată prin mai multe mecanisme, dintre care menționăm: particularități anatomice ale aparatului respirator (mai scurt, comparativ cu cel al adultului) care permit o propagare mai rapidă a infecției; absența alăptării (absenţa factorilor imunogeni care favorizează lipsa apărării împotriva infecţiilor); factori de mediu (expunerea la poluanţi, fumat pasiv etc.); copiii au imunitatea dobândită incomplet dezvoltată; pot să asocieze deficite imunitare sau predispoziții familiale care cresc receptivitatea la infecții.
Un element important în limitarea episoadelor de infecții acute în patologia pediatrică îl reprezintă prevenția. În acest sens, este important a se întreprinde mai multe măsuri, precum educația părinților cu scopul de a asigura o alimentație diversificată, echilibrată, bogată în fructe şi legume, igiena somnului, reducerea factorilor de risc (spaţii închise, aglomerate, fum de ţigară, factori poluanţi de mediu etc.), administrarea de suplimente cu vitamine şi minerale, respectarea calendarului de vaccinări şi imunostimularea.
În contextual preocupărilor cercetătorilor în a reduce rata infecțiilor acute la copil, recent, în prestigiosul Jurnal European de Gastroenterologie și Nutriţie Pediatrică (Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition) a fost publicat primul studiu (Effects of growing-up milk supplemented with prebiotics and LCPUFAs on infections in young children) realizat la copii sănătoși, cu vârsta cuprinsă între 11 și 29 de luni, care a evaluat rolul pe care îl are utilizarea unei formule de lapte de creștere îmbogățite cu galacto-oligozaharide cu catenă scurtă (scGOS)/ fructo-oligozaharide cu catenă lungă (lcFOS) în proporție de 9:1 și acizi grași polinesaturați cu catenă lungă (LCPUFA) Omega 3, în reducerea numărului și severității episoadelor de infecții respiratorii și gastrointestinale.
După cum se cunoaște, primii trei ani de viață sunt extrem de importanți în ceea ce privește dezvoltarea armonioasă a diferitelor aparate şi sisteme, dar mai ales în ceea ce privește dezvoltarea sistemului imunitar. În acest sens, s-a pornit de la premisa că administrarea de prebiotice (ingrediente nedigerabile) la această categorie de copii va conduce la creșterea și dezvoltarea unor subtipuri bacteriene la nivelul colonului cu rol benefic pentru sănătate. Combinația de galacto-oligozaharide cu lanț scurt (scGOS) și fructo-oligozaharide cu lanţ lung (lcFOS) în raport de 9:1 va susține dezvoltarea sistemului imunitar prin stimularea microbiotei intestinale(1). Această combinație (scGOS/lcFOS) mimează distribuția moleculară a oligozaharidelor din laptele uman, care exercită efecte benefice asupra dezvoltării sistemului imunitar la sugari(1,2). Astfel, s-a constatat că sugarii care au primit formule de lapte îmbogăţite cu scGOS/lcFOS au avut mai puţine episoade de infecţii acute respiratorii; în plus, acestea au fost de o gravitate scăzută.
Acizii graşi polinesaturați cu lanț lung (LCPUFAs) sunt, din punct de vedere funcțional, cei mai importanți acizi grași pentru modularea imunității celulare. Un raport echilibrat de LCPUFAs Omega 3 (acidul docosahexaenoic și acidul eicosapentaenoic) și Omega 6 (acidul arahidonic) optimizează răspunsul imun, mai ales în primii trei ani de viață(3,4,5). Suplimentarea formulelor de lapte pentru sugari cu LCPUFAs determină un profil de citokine şi limfocite T similar cu cel al sugarilor alimentaţi natural.
Pornind de la rolul pe care prebioticele (scGOS/lcFOS) combinate cu acizii grași polinesaturați cu lanț lung (LCPUFAs) îl joacă în imunomodulare, a fost realizat acest prim studiu clinic la copii, care a evaluat dacă există o corelație între suplimentarea unei formule de lapte de creștere cu aceste componente şi reducerea riscului de infecții la copiii consumatori.
Acesta este un studiu clinic, randomizat, dublu-orb, controlat, paralel, care a fost realizat în creșe din mai multe țări din Europa și Asia. Lotul a fost alcătuit din 767 de copii cu vârste cuprinse între 11 şi 29 de luni, fără antecedente medicale semnificative, care frecventau creșa. Copiii incluși în studiu au primit în mod aleatoriu fie formula de creștere îmbogățită cu scGOS/lcFOS+LCPUFAs Omega 3, fie formula de creștere neîmbogățită. A existat și un grup de referință care a primit lapte de vacă. De menționat că acesta este primul studiu de acest gen la această grupă de vârstă.
Părinții copiilor incluși în studiu au contabilizat, în perioada de supraveghere de 52 de săptămâni, următoarele manifestări clinice: febră, tuse, obstrucție nazală sau rinoree, disfagie, wheezing, otoree, vărsături, diaree, număr de zile de absență de la creșă. S-a comparat apoi incidența episoadelor acute respiratorii sau digestive luate împreună (nu separat) în cele două loturi de studiu (cel care a primit formula de creștere îmbogățită cu scGOS/lcFOS+LCPUFAs Omega 3 și cel care a primit formulă de creștere neîmbogățită).
Studiul a demonstrat că, în cazul preșcolarilor mici (1-3 ani) care frecventează creșa şi care primesc formula de creștere îmbogățită cu complex scGOS/lcFOS+LCPUFAs Omega 3, incidența și severitatea infecțiilor respiratorii şi digestive au fost mai scăzute comparativ cu ale preșcolarilor care au primit formula de creștere neîmbogățită sau lapte de vacă.
De menționat că celelalte studii care au fost efectuate la sugari au demonstrat beneficiile suplimentării formulelor de lapte cu scGOS/lcFOS și LCPUFAs Omega 3(6).
Alte studii asemănătoare au urmărit efectele suplimentării formulelor de creștere cu probiotice (Lactobacillus GG, Bifidobacterium lactis sau Lactobacillus reuteri), dar nu au reușit să demonstreze beneficii în ceea ce privește reducerea infecțiilor respiratorii sau digestive(7).
Trebuie să precizăm că acest studiu, intitulat Effects of growing-up milk supplemented with prebiotics and LCPUFAs on infections in young children, a avut unele limite:
Se impune continuarea cercetărilor extinse și riguroase asupra rolului pe care îl are consumul de lapte de creștere îmbogățit cu prebiotice și acizi grași în imunomodulare la copiii preșcolari.
Obiectivul acestui studiu a fost de a evalua efectele unei formule de lapte de creştere îmbogățite cu galacto-oligozaharide cu lanţ scurt (scGOS)/ fructo-oligozaharide cu lanţ lung (lcFOS) în proporţie de 9:1 şi acizi graşi polinesaturați cu lanț lung (LC-PUFA) asupra infecţiilor la copiii care sunt îngrijiţi în colectivităţi.
Studiul a fost unul randomizat, dublu-orb, controlat, desfășurat în mai multe țări. Au fost incluși 767 de copii cu vârsta cuprinsă între 11 și 29 de luni. Un grup (cel activ, de 288 de copii) a primit un lapte de creștere îmbogățit cu galacto-oligozaharide cu lanț scurt (scGOS)/ fructo-oligozaharide cu lanț lung (lcFOS) în proporție de 9:1 și acizi grași polinesaturați cu lanț lung (LC-PUFA), iar un al doilea grup (de control) a primit lapte de creștere standard (379 de copii) sau lapte de vacă (37 de copii). S-a urmărit numărul de infecții respiratorii și gastrointestinale.
Copiii care au primit formulă de lapte de creştere îmbogățită cu galacto-oligozaharide cu lanț scurt (scGOS)/ fructo-oligozaharide cu lanț lung (lcFOS) în proporție de 9:1 şi acizi graşi polinesaturați cu lanț lung (LC-PUFA) au prezentat un risc mai scăzut de a dezvolta cel puţin o infecţie respiratorie (77%), față de grupul de control (83%).
Numărul de infecţii (respiratorii şi digestive) a fost mai scăzut la copiii din grupul care a primit formula de lapte îmbogăţită (risc relativ de 0,89, valoare semnificativă din punct de vedere statistic).
Copiii care au primit lapte de vacă au prezentat un număr mai mare de infecţii, nu numai faţă de cei care au primit formulă de lapte de creştere îmbogățită cu galacto-oligozaharide cu lanț scurt (scGOS)/ fructo-oligozaharide cu lanţ lung (lcFOS) în proporție de 9:1 şi acizi graşi polinesaturați cu lanț lung (LC-PUFA), dar şi faţă de cei care au primit formulă de lapte de creştere standard.
Acest studiu subliniază importanţa suplimentării formulelor de lapte de creştere cu oligozaharide, chiar şi la o vârstă la care laptele constituie o mică parte din dieta zilnică a copilului.
Riscul infecțiilor la această grupă de vârstă este mai crescut în medii precum creșe și grădinițe. Atât infecțiile respiratorii, cât și infecțiile gastrointestinale sunt o cauză majoră de morbiditate la copiii care frecventează creșa sau grădinița. Cel puțin 89% dintre absențele asociate diverselor patologii dintr-o creșă sau grădiniță sunt rezultatul bolilor infecțioase, dintre care 60% până la 70% sunt cauzate de infecții respiratorii**.
În acest context, Jurnalul European de Gastroenterologie și Nutriţie Pediatrică a publicat acest studiu, intitulat Effects of growing-up milk supplemented with prebiotics and LCPUFAs on infections in young children, care a avut scopul de a investiga efectul laptelui de creștere suplimentat cu prebiotice și vitaminele A, C şi D în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 11 și 29 de luni, care frecventează creșe și grădinițe cel puțin de două ori pe săptămână. Rezultatele studiului au dovedit că s-a redus riscul infecţiilor în rândul copiilor care consumă această formulă de lapte de creștere.
Doamna prof. univ. dr. Doina Anca Pleşca şi domnul prof. univ. dr. Sorin C. Man au analizat rezultatele şi ne-au oferit o recenzie pentru acest studiu.
Obiectiv. Scopul acestui studiu a fost de a investiga efectul laptelui de creștere (GUM; growing-up milk) suplimentat cu galacto-oligozaharide cu lanț scurt (scGOS; short-chain galacto-oligosaccharides)/ fructo-oligozaharide cu lanț lung (lcFOS; long-chain fructo-oligosaccharides) (9:1) și acizi grași polinesaturați cu lanț lung (LCPUFA; long-chain polyunsaturated fatty acids) n-3 asupra apariției infecțiilor la copiii sănătoși care frecventează creșa sau grădinița. Metode. În cadrul unui studiu randomizat, dublu-orb, controlat, cu grupuri paralele, desfășurat în mai multe țări, intervențional, un număr de 767 de copii sănătoși, cu vârsta cuprinsă între 11 și 29 de luni, au primit GUM cu scGOS/lcFOS/LCPUFA (grupul activ; n=388), GUM fără scGOS/lcFOS/LCPUFA (grupul de control; n=379) sau lapte de vacă (n=37) timp de 52 de săptămâni. Criteriul de evaluare primar a fost reprezentat de numărul episoadelor de infecții de tract respirator superior sau infecții gastrointestinale, pe baza unei combinații a simptomelor de boală ale copiilor raportate de părinți în timpul perioadei de intervenție. Rezultate. Copiii din grupul activ, comparativ cu cei din grupul de control, au prezentat un risc scăzut de a dezvolta cel puțin o infecție (299/388 [77%], comparativ cu 313/379 [83%], respectiv, risc relativ de 0,93, interval de încredere [CI] de 95%; 0,87-1; p=0,03, regresie logistică). A existat o tendință către o reducere (p=0,07) a numărului total de infecții în grupul activ, care a fost semnificativă atunci când a fost confirmată de unul dintre investigatori (268/388 [69%] comparativ cu 293/379 [77%], respectiv, risc relativ de 0,89; CI 95%; 0,82-0,97; p=0,004, post hoc). Au fost observate mai multe episoade infecțioase în grupul cu lapte de vacă în comparație cu ambele grupuri cu GUM (34/37 [92%], comparativ cu 612/767 [80%], respectiv, risc relativ de 1,15; CI 95% 1,04-1,28). Concluzii. Acesta este primul studiu realizat la copii care a evidențiat un risc redus de infecție după consumul de GUM suplimentat cu scGOS/lcFOS/LCPUFA n-3. Semnificația statistică de graniță justifică efectuarea unui nou studiu pentru confirmarea acestei constatări.
(JPGN 2014;58: 428–437)
Autori: Pantipa Chatchatee, Way S. Lee, Eugenia Carrilh, Pensri Kosuwon, Nipat Simakachorn, Yalcin Yavu, Bastiaan Schoute, Patricia Logtens-de Graaff, Hania Szajewsk
Recenzie 1
Prof. univ. dr. Doina Anca Pleșca (Clinica de Pediatrie, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu” Bucureşti, UMF „Carol Davila” Bucureşti)Infecțiile localizate la nivelul aparatului respirator și digestiv reprezintă cele mai frecvente cauze de morbiditate și mortalitate în rândul copiilor.
Într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) apărut în septembrie 2013, se precizează că aproximativ 6,3 milioane de copii cu vârste sub 5 ani au decedat în acel an.
Mai mult de jumătate dintre decese au fost produse de condiții care ar fi putut fi prevenite sau tratate. Principalele cauze de deces survenite în rândul copiilor cu vârste sub 5 ani au fost: complicațiile la naștere, pneumonia, asfixia la naștere, diareea. Infecțiile acute respiratorii reprezintă o cauză frecventă de deces în rândul copiilor, anual înregistrându-se peste 3,5 milioane de decese în lume. Mai mult, aproximativ 89% dintre absenţele de la creșă/grădiniță sunt datorate infecțiilor acute (respiratorii, digestive etc.), dintre care până la 60-70% survin din cauza infecțiilor respiratorii. Aceste infecții au de cele mai multe ori un caracter recurent, manifestându-se prin episoade frecvente de îmbolnăviri care pot să survină pe parcursul unui an.
Incidența crescută a infecțiilor preponderent respiratorii care apar în copilăria timpurie, comparativ cu populația de adolescenți şi adulți, poate fi explicată prin mai multe mecanisme, dintre care menționăm: particularități anatomice ale aparatului respirator (mai scurt, comparativ cu cel al adultului) care permit o propagare mai rapidă a infecției; absența alăptării (absenţa factorilor imunogeni care favorizează lipsa apărării împotriva infecţiilor); factori de mediu (expunerea la poluanţi, fumat pasiv etc.); copiii au imunitatea dobândită incomplet dezvoltată; pot să asocieze deficite imunitare sau predispoziții familiale care cresc receptivitatea la infecții.
Un element important în limitarea episoadelor de infecții acute în patologia pediatrică îl reprezintă prevenția. În acest sens, este important a se întreprinde mai multe măsuri, precum educația părinților cu scopul de a asigura o alimentație diversificată, echilibrată, bogată în fructe şi legume, igiena somnului, reducerea factorilor de risc (spaţii închise, aglomerate, fum de ţigară, factori poluanţi de mediu etc.), administrarea de suplimente cu vitamine şi minerale, respectarea calendarului de vaccinări şi imunostimularea.
În contextual preocupărilor cercetătorilor în a reduce rata infecțiilor acute la copil, recent, în prestigiosul Jurnal European de Gastroenterologie și Nutriţie Pediatrică (Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition) a fost publicat primul studiu (Effects of growing-up milk supplemented with prebiotics and LCPUFAs on infections in young children) realizat la copii sănătoși, cu vârsta cuprinsă între 11 și 29 de luni, care a evaluat rolul pe care îl are utilizarea unei formule de lapte de creștere îmbogățite cu galacto-oligozaharide cu catenă scurtă (scGOS)/ fructo-oligozaharide cu catenă lungă (lcFOS) în proporție de 9:1 și acizi grași polinesaturați cu catenă lungă (LCPUFA) Omega 3, în reducerea numărului și severității episoadelor de infecții respiratorii și gastrointestinale.
După cum se cunoaște, primii trei ani de viață sunt extrem de importanți în ceea ce privește dezvoltarea armonioasă a diferitelor aparate şi sisteme, dar mai ales în ceea ce privește dezvoltarea sistemului imunitar. În acest sens, s-a pornit de la premisa că administrarea de prebiotice (ingrediente nedigerabile) la această categorie de copii va conduce la creșterea și dezvoltarea unor subtipuri bacteriene la nivelul colonului cu rol benefic pentru sănătate. Combinația de galacto-oligozaharide cu lanț scurt (scGOS) și fructo-oligozaharide cu lanţ lung (lcFOS) în raport de 9:1 va susține dezvoltarea sistemului imunitar prin stimularea microbiotei intestinale(1). Această combinație (scGOS/lcFOS) mimează distribuția moleculară a oligozaharidelor din laptele uman, care exercită efecte benefice asupra dezvoltării sistemului imunitar la sugari(1,2). Astfel, s-a constatat că sugarii care au primit formule de lapte îmbogăţite cu scGOS/lcFOS au avut mai puţine episoade de infecţii acute respiratorii; în plus, acestea au fost de o gravitate scăzută.
Acizii graşi polinesaturați cu lanț lung (LCPUFAs) sunt, din punct de vedere funcțional, cei mai importanți acizi grași pentru modularea imunității celulare. Un raport echilibrat de LCPUFAs Omega 3 (acidul docosahexaenoic și acidul eicosapentaenoic) și Omega 6 (acidul arahidonic) optimizează răspunsul imun, mai ales în primii trei ani de viață(3,4,5). Suplimentarea formulelor de lapte pentru sugari cu LCPUFAs determină un profil de citokine şi limfocite T similar cu cel al sugarilor alimentaţi natural.
Pornind de la rolul pe care prebioticele (scGOS/lcFOS) combinate cu acizii grași polinesaturați cu lanț lung (LCPUFAs) îl joacă în imunomodulare, a fost realizat acest prim studiu clinic la copii, care a evaluat dacă există o corelație între suplimentarea unei formule de lapte de creștere cu aceste componente şi reducerea riscului de infecții la copiii consumatori.
Acesta este un studiu clinic, randomizat, dublu-orb, controlat, paralel, care a fost realizat în creșe din mai multe țări din Europa și Asia. Lotul a fost alcătuit din 767 de copii cu vârste cuprinse între 11 şi 29 de luni, fără antecedente medicale semnificative, care frecventau creșa. Copiii incluși în studiu au primit în mod aleatoriu fie formula de creștere îmbogățită cu scGOS/lcFOS+LCPUFAs Omega 3, fie formula de creștere neîmbogățită. A existat și un grup de referință care a primit lapte de vacă. De menționat că acesta este primul studiu de acest gen la această grupă de vârstă.
Părinții copiilor incluși în studiu au contabilizat, în perioada de supraveghere de 52 de săptămâni, următoarele manifestări clinice: febră, tuse, obstrucție nazală sau rinoree, disfagie, wheezing, otoree, vărsături, diaree, număr de zile de absență de la creșă. S-a comparat apoi incidența episoadelor acute respiratorii sau digestive luate împreună (nu separat) în cele două loturi de studiu (cel care a primit formula de creștere îmbogățită cu scGOS/lcFOS+LCPUFAs Omega 3 și cel care a primit formulă de creștere neîmbogățită).
Studiul a demonstrat că, în cazul preșcolarilor mici (1-3 ani) care frecventează creșa şi care primesc formula de creștere îmbogățită cu complex scGOS/lcFOS+LCPUFAs Omega 3, incidența și severitatea infecțiilor respiratorii şi digestive au fost mai scăzute comparativ cu ale preșcolarilor care au primit formula de creștere neîmbogățită sau lapte de vacă.
De menționat că celelalte studii care au fost efectuate la sugari au demonstrat beneficiile suplimentării formulelor de lapte cu scGOS/lcFOS și LCPUFAs Omega 3(6).
Alte studii asemănătoare au urmărit efectele suplimentării formulelor de creștere cu probiotice (Lactobacillus GG, Bifidobacterium lactis sau Lactobacillus reuteri), dar nu au reușit să demonstreze beneficii în ceea ce privește reducerea infecțiilor respiratorii sau digestive(7).
Trebuie să precizăm că acest studiu, intitulat Effects of growing-up milk supplemented with prebiotics and LCPUFAs on infections in young children, a avut unele limite:
- Copiii au primit formula de creștere care, în comparație cu laptele de vacă, este îmbogățită și cu fier, vitamină D, alte vitamine și minerale, elemente importante şi cu rol esențial în creștere, dezvoltare și imunomodulare.
- Grupul de referință care a primit lapte de vacă a provenit dintr-o singură ţară (Olanda); elemente antropometrice diferite comparativ cu copiii care proveneau din alte zone ale Europei sau din Asia.
- Nu a existat un chestionar validat care să monitorizeze simptomatologia respiratorie sau digestivă.
- Contabilizarea infecțiilor acute respiratorii și digestive a fost realizată doar pe baza raportărilor completate de părinții copiilor incluși.
- Infecțiile acute respiratorii și cele digestive au fost contabilizate împreună, nu separat.
- Nu au fost contabilizate episoadele infecțioase propriu-zise, ci semnele/simptomele raportate de părinți.
- S-a observat global o incidență scăzută a infecțiilor raportate de către părinți, ceea ce a ridicat suspiciunea de subraportare sau nerecunoaștere de către aceștia.
Se impune continuarea cercetărilor extinse și riguroase asupra rolului pe care îl are consumul de lapte de creștere îmbogățit cu prebiotice și acizi grași în imunomodulare la copiii preșcolari.
Recenzie 2
Prof. univ. dr. Sorin C. Man (Disciplina Pediatrie III, Facultatea de Medicină, UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca)Obiectivul acestui studiu a fost de a evalua efectele unei formule de lapte de creştere îmbogățite cu galacto-oligozaharide cu lanţ scurt (scGOS)/ fructo-oligozaharide cu lanţ lung (lcFOS) în proporţie de 9:1 şi acizi graşi polinesaturați cu lanț lung (LC-PUFA) asupra infecţiilor la copiii care sunt îngrijiţi în colectivităţi.
Studiul a fost unul randomizat, dublu-orb, controlat, desfășurat în mai multe țări. Au fost incluși 767 de copii cu vârsta cuprinsă între 11 și 29 de luni. Un grup (cel activ, de 288 de copii) a primit un lapte de creștere îmbogățit cu galacto-oligozaharide cu lanț scurt (scGOS)/ fructo-oligozaharide cu lanț lung (lcFOS) în proporție de 9:1 și acizi grași polinesaturați cu lanț lung (LC-PUFA), iar un al doilea grup (de control) a primit lapte de creștere standard (379 de copii) sau lapte de vacă (37 de copii). S-a urmărit numărul de infecții respiratorii și gastrointestinale.
Copiii care au primit formulă de lapte de creştere îmbogățită cu galacto-oligozaharide cu lanț scurt (scGOS)/ fructo-oligozaharide cu lanț lung (lcFOS) în proporție de 9:1 şi acizi graşi polinesaturați cu lanț lung (LC-PUFA) au prezentat un risc mai scăzut de a dezvolta cel puţin o infecţie respiratorie (77%), față de grupul de control (83%).
Numărul de infecţii (respiratorii şi digestive) a fost mai scăzut la copiii din grupul care a primit formula de lapte îmbogăţită (risc relativ de 0,89, valoare semnificativă din punct de vedere statistic).
Copiii care au primit lapte de vacă au prezentat un număr mai mare de infecţii, nu numai faţă de cei care au primit formulă de lapte de creştere îmbogățită cu galacto-oligozaharide cu lanț scurt (scGOS)/ fructo-oligozaharide cu lanţ lung (lcFOS) în proporție de 9:1 şi acizi graşi polinesaturați cu lanț lung (LC-PUFA), dar şi faţă de cei care au primit formulă de lapte de creştere standard.
Acest studiu subliniază importanţa suplimentării formulelor de lapte de creştere cu oligozaharide, chiar şi la o vârstă la care laptele constituie o mică parte din dieta zilnică a copilului.