ORIGINAL PAPER

Care este comportamentul româncelor privind fumatul şi consumul de alcool în timpul sarcinii?

 What is the behavior of Romanian women regarding smoking and alcohol consumption during pregnancy?

First published: 07 mai 2018

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Peri.2.1.2018.1645

Abstract

Although it is well known the fact that smoking and alcohol have only harmful effects on health, these habits affect a large percentage of the global population. Motivated by the fact that numerous studies conducted over the years have not succeeded in solving exactly the real dimension of addiction to tobacco, alcohol or drugs during pregnancy, or the effects on the newborn, in 2016 we started a populational study in the Department of Obstetrics and Gynaecology from the “St. Pantelimon” Emergency Clinical Hospital, Bucharest. In 2017 we initiated a similar study which examined, inter alia, the adolescents’ behavior disorders during pregnancy, including one that is addressed to these three types of addiction. So, we found that teenage girls smoke more frequently during pregnancy than pregnant women from the control group, and that fetal somatic type and functional deficiencies (the average weight or gestational age at birth, the average APGAR score at birth) are statistically significant for the newborns of these addicted women. 

Keywords
smoking, alcohol, pregnancy, fetal hypotrophy, preterm birth, abortion

Rezumat

Deşi este arhicunoscut faptul că fumatul şi alcoolul au doar efecte nocive asupra sănătăţii, aceste obiceiuri afectează un procent important al populaţiei de pe întreg mapamondul. Motivaţi de faptul că studiile numeroase nu au reuşit să elucideze exact dimensiunea adicţiei de tutun şi/sau alcool şi/sau droguri în sarcină şi nici efectele exacte ale acestor obiceiuri asupra feţilor obţinuţi, în 2016 am iniţiat în Clinica de Obstetrică-Ginecologie „Sf. Pantelimon” un studiu prospectiv populaţional observaţional, care a analizat exact aceste aspecte, iar în toamna lui 2017 am iniţiat un studiu asemănător care a analizat, printre altele, comportamentul adolescentelor în timpul sarcinii, inclusiv pe cel care vizează aceste trei tipuri de comportamente adictive. Astfel, am aflat că adolescentele fumează mai frecvent în sarcină decât gravidele din lotul-martor şi că deficienţele fetale de tip somatic (greutate medie la naştere) şi/sau funcţional (vârstă medie la naştere, scor APGAR mediu la naştere) sunt importante la feţii gravidelor cu aceste adicţii.

Introducere

Deşi este arhicunoscut faptul că fumatul şi alcoolul au doar efecte nocive asupra sănătăţii, aceste obiceiuri afectează un procent important al populaţiei de pe întreg mapamondul. Mai puţin cunoscută este proporţia în care femeile aleg să nu renunţe la aceste obiceiuri când află că sunt gravide. Pentru a răspunde cât mai exact acestei ultime întrebări, am analizat datele finale ale mai multor studii prospective desfăşurate în ultimii ani în Clinica de obstetrică-ginecologie a Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti (maternitate de grad III) şi am încercat să cuantificăm cât mai bine segmentul populaţional al gravidelor fumătoare şi/sau consumatoare de alcool. Sigur că generalizarea rezultatelor obţinute la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Bucureşti nu poate constitui neapărat imaginea exactă a fenomenului pe plan naţional, dar considerăm că o poate aproxima destul de fidel, datorită profilului demografic special al pacientelor care ni se adresează anual.

Materiale şi metodă

Motivaţi de faptul că studiile numeroase nu au reuşit să elucideze exact dimensiunea adicţiei de tutun şi/sau alcool şi/sau droguri în sarcină(1,2) şi nici efectele acestor obiceiuri asupra feţilor obţinuţi(1,2), în 2016 am iniţiat în clinică un studiu prospectiv populaţional observaţional (Studiul 1), care a analizat exact aceste subiecte extrem de sensibile(2).

Studiul a intervievat anonim (între 1.03.2016 şi 30.04.2016) un număr total de 169 paciente (N=169), a căror sarcină a fost finalizată în clinică în această pe­rioa­dă, iar principalul criteriu de includere a fost cel de finalizare a sarcinii în clinică (astfel, toate pacientele care au născut în clinică în perioada de recrutare au fost iniţial incluse în studiu, fiind excluse doar cele care nu au dorit să participe). Astfel, am obţinut un lot reprezentativ pentru naşterile din această clinică în perioada analizată(2).

Mult mai recent, în vara-toamna lui 2017, tot în Clinica de obstetrică-ginecologie a Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti am elaborat un alt studiu prospectiv populaţional observaţional, care a inclus timp de 3 luni toate pacientele adolescente (cu vârsta sub 21 de ani împliniţi în momentul naşterii) a căror sarcină a fost finalizată în clinică în perioada analizată (Studiul 2)(3). Astfel, am intervievat anonim şi absolut voluntar un număr de 74 de adolescente care au născut (sau a căror naştere s-a finalizat în clinică) (N=74) între 19.06.2017 şi 18.09.2017(3).

Ambele studii (Studiul 1 şi Studiul 2) au avut ca principal instrument de analiză interviul anonim cu răspuns unic şi au avut întrebări special dedicate adicţiei de tutun, alcool şi droguri în timpul sarcinii(2,3).

Rezultate şi discuţii

Studiul 1, cel din 2016, a relevat că 71 din cele 169 de paciente intervievate anonim (42,01%) au fumat în timpul sarcinii şi 51 din 169 de paciente (30,17%) au consumat alcool în timpul sarcinii(2). Am avut în lotul studiat 27 de paciente (15,97%) care au şi fumat, au consumat alcool în timpul sarcinii(2). Am avut în lot şi 3 paciente (1,77%) care au afirmat sub protecţia anonimatului că au consumat droguri în timpul sarcinii(2).

Studiul 2, cel din 2017, a relevat că 17,6% dintre adolescentele intervievate anonim de noi au consumat alcool, deşi ştiau că sunt gravide, iar 45,9% dintre ele au fumat în timpul sarcinii. Au existat în lotul studiat chiar şi adolescente care au afirmat (sub protecţia anonimatului) că au consumat droguri în timpul sarcinii (5,4%)(3).

Studiul din 2016 a inclus paciente indiferent de criteriul „vârstă” (paciente incluse în studiu la rând, zi de zi, indiferent de vârstă), iar studiul din 2017 a inclus doar paciente cu vârsta sub 21 de ani în momentul finalizării sarcinii(2,3).

Comparând între ele cele două loturi de paciente, vom observa facil că: adolescentele fumează în timpul sarcinii mai frecvent decât pacientele din lotul care nu ţine cont de vârsta gravidei (45,9% faţă de 42,01%), consumă alcool în timpul sarcinii mai rar ca acestea din urmă (17,6% faţă de 30,17%), dar şi că adolescentele consumă droguri în sarcină mai frecvent ca pacientele din lotul în care vârsta nu a constituit criteriul de includere în studiu (lot-martor) (5,4% faţă de 1,77%)(2,3).

Iată care sunt unele dintre consecinţele fetale ale acestor adicţii la gravidele analizate de noi în Studiul 1 (2016): fumatul a dus la naşterea unor feţi cu vârstă de gestaţie medie mai mică cu 1,22 săptămâni (cu 3,17% mai mică), greutate medie mai mică cu 350 de grame (mai mică cu 11,04%) şi scor APGAR mediu mai mic cu 0,62 puncte (cu 6,87% mai mic) comparativ cu feţii nefumătoarelor din lotul Studiului 1(2).

Consumul de alcool a condus la naşterea unor feţi cu vârstă de gestaţie medie mai mică cu 0,55 săptămâni (cu 1,44% mai mică), greutate medie mai mică cu 203,4 grame (mai mică cu 6,59%) şi scor APGAR mediu mai mic cu 0,27 puncte (cu 3,05% mai mic) comparativ cu feţii gravidelor care nu au consumat alcool(2).

Fumatul asociat cu consumul de alcool a dus la naşterea unor feţi cu vârstă de gestaţie medie mai mică cu 0,73 săptămâni (cu 1,90% mai mică), greutate medie mai mică cu 555,69 grame (cu 17,50% mai mică), scor APGAR mediu mai mic cu 0,86 puncte (cu 9,52% mai mic) comparativ cu feţii gravidelor care nu au fumat şi nici nu au consumat alcool(2).

Concluzii

Fumatul este cel mai răspândit obicei nociv printre gravide (dintre cele trei analizate de noi) şi atinge în România cote de peste 40%.

Consumul de alcool în timpul sarcinii este al doilea obicei nociv ca frecvenţă a utilizării sale în timpul sarcinii, iar consumul de droguri este ultimul ca frecvenţă, dar atinge cote alarmante în ultimii ani (5,4% în rândul adolescentelor studiate de noi).

Exceptând consumul de alcool, adolescentele (cu vârsta sub 21 de ani) au mai frecvent obiceiuri nesănătoase adictive (fumat, consum de droguri) decât gravidele din populaţia (martor) generală.

Efectele adicţiei de tutun şi/sau alcool asupra sarcinii nu sunt deloc neglijabile, iar deficienţele de tip somatic (greutate medie la naştere) şi/sau funcţional (vârstă medie la naştere, scor APGAR mediu la naştere) sunt importante la feţii gravidelor cu aceste obiceiuri.  

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

1. Centers for Disease Control and Prevention. Infant mortality and low birth weight among black and white infants - United States 1980-2000. JAMA. 2002;288: 825-6.
2. Ionescu C, Dimitriu M, Poenaru E, Viezuină R, Furău CG. Fetal-maternal toxicology: fetal somatic consequences of noxious habits in pregnant women. Romanian Journal of Legal Medicine/ 2017; Vol. 25, Nr. 1(Martie), pag 82-88, DOI:10.4323/rjlm.2017.82 - ISSN (print): 1221-8618.
3. Dimitriu M, Bănacu M, Popescu I, Viezuină R, Matei A, Ionescu C. Naşterea la adolescente – o problemă de sănătate publică în România. Ginecologia.ro 2018; Anul VI, Nr. 19 (1) 2018, pag. 56, Forum Ginecologia.ro 2018, Ediţia a V-a, Bucureşti, DOI: 10.26416/Gine.19.1.2018.

Articole din ediţiile anterioare

MATERNAL-FETAL MEDICINE | Ediţia 2 2 / 2018

Corioamniotita – naşterea prematură şi dezvoltarea nou-născutului

Theodora Ştefania Mardale, A. Burnei-Russu, Octavian Rotaru, Simona Vlădăreanu

Corioamniotita este o complicaţie importantă a sarcinii, fiind asociată cu consecinţe materne, perinatale, dar şi pe termen lung. Efectele asupra m...

23 iunie 2018
CASE REPORT | Ediţia 4 1 / 2017

Malformaţii multiple la un prematur provenit din sarcină gemelară: sindrom Peters Plus? Prezentare de caz

Diana Costache, Iulia Petrescu, Ana Maria Măreşescu, Lavinia Duică, Roxana Nicolescu, Mihaela Bălgrădean, Simona Vlădăreanu

În cazul asocierii de malformaţii la acelaşi pacient, clinicianul va suspecta întotdeauna un sindrom ce va trebui confirmat prin metodele diagnosti...

24 decembrie 2017
OBSTETRICS | Ediţia 3 1 / 2017

Nutriţia în sarcină

Alexandra Bruja

În sarcină, o dietă alimentară echilibrată în nutrienţi se asociază cu creşterea ratei de supravieţuire perinatale, creşterea greutăţii fetale la n...

30 octombrie 2017
OBSTETRICS | Ediţia 4 1 / 2017

Utilizarea medicamentelor biologice pentru bolile autoimune în timpul sarcinii şi lactaţiei

Andreea Boiangiu, Conf. dr. Andra Bălănescu, Prof. Dr. Radu Vlădăreanu

Bolile autoimune afectează cu precădere femeile de vârstă fertilă, punându-şi astfel amprenta asupra fertilităţii şi evoluţiei sarcinii şi având ef...

24 decembrie 2017