NEONATOLOGY

Rolul visfatinei în sarcină şi în perioada perinatală

 The role of visfatin in pregnancy and in the perinatal period

First published: 13 martie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Peri.1.1.2017.473

Abstract

Adipokines are cytokines produced by the fat tissue, with complex functions in the metabolic and immune processes. Visfatin is a much more recently studied adipokine, which is mostly produced by the visceral fat tissue. Alterations in the secretion of this substance in normal and pathological pregnancy raised the hypothesis that visfatin plays an important role in preeclampsia, gestational diabetes, fetal growth and even induction of labour. Studies on this subject are still in demand due to poor available data. In this article, we present a review of the literature about the roles of visfatin in pregnancy and in the perinatal period.
 

Keywords
visfatin, cytokines, pregnancy

Rezumat

Adipokinele sunt citokine produse de către adipocite, cu roluri complexe în reglarea metabolismului şi a sistemului imunitar. O adipokină recent studiată este visfatina, substanţă produsă cu precădere de ţesutul adipos visceral. Modificări ale acesteia în sarcina normală, dar şi în patologii asociate sarcinii au dus la ipoteza că visfatina joacă un rol important în preeclampsie, diabet gestaţional, creşterea şi dezvoltarea intrauterină fetală şi chiar în declanşarea travaliului. Studiile în acest domeniu sunt în continuare necesare, mai ales cele privind sursa şi reglarea visfatinei la făt şi la nou-născut. În articol, prezentăm un review al lite­raturii de specialitate despre acest subiect. 

Cuvinte cheie

Introducere

Visfatina este un peptid cu greutatea de 52-kDa, produs şi secretat de către adipocitele din ţesutul adipos visceral, ţesut implicat în apariţia sindromului metabolic(1). O serie de studii susţin rolul visfatinei în răspunsul inflamator şi în imunitate. Stephens şi colab. susţin faptul că visfatina acţionează sinergic cu interleukina IL-7 pentru promovarea creşterii precursorilor limfocitelor B. 
În plus, s-a observat că expresia visfatinei este crescută după expunerea celulelor epiteliale amniotice la IL-6(2). Producţia de visfatină creşte în obezitate, în insulinorezistenţă şi, de asemenea, citokina are efecte insulino-mimetice în anumite ţesuturi. 
Fukuhara şi colab. au demonstrat o corelaţie între concentraţiile visfatinei plasmatice şi ţesutul adipos visceral, astfel încât s-a observat că visfatina circulantă se găseşte în cantitate mai mare la pacienţii cu patologii ce implică sindrom inflamator: diabet zaharat de tip 2, sindromul ovarelor polichistice, boală inflamatorie intestinală. 
Există însă şi studii care nu au găsit nicio legătură între aceste entităţi. Visfatina pare să fie implicată şi în creşterea rezistenţei organismului la stresul oxidativ. Recent, a fost studiat şi rolul visfatinei în sarcină şi în creşterea şi dezvoltarea fătului(3).

Implicarea visfatinei în sarcină

La gravidele cu greutate normală, s-a demonstrat că visfatina atinge o concentraţie maximă între 19 şi 26 de săptămâni de gestaţie, cu declinul valorilor între 27 şi 34 de săptămâni. 
De asemenea, în timpul unei sarcini normale, visfatina este prezentă în membranele fetale şi în placentă. Visfatina maternă circulantă este implicată şi în preeclampsie şi în alterarea toleranţei la glucoză. 
Se pare că în diabetul gestaţional, dar şi în cazul naşterilor de feţi cu greutate mare pentru vârsta gestaţională, concentraţia visfatinei serice este mai ridicată, deşi studiile sunt contradictorii(4,5). 
Alţi specialişti sunt de părere că visfatina în primul trimestru de gestaţie este un bun marker de evaluare a ţesutului adipos matern dinainte de sarcină(6).
În ceea ce priveşte preeclampsia, aceasta se defineşte prin prezenţa hipertensiunii instalate în sarcină, disfuncţie endotelială şi proteinurie, apărute după 20 de săptămâni de gestaţie(7,8). Fiind o patologie multifactorială, cauzele bolii sunt în curs de elucidare, existând teorii care implică şi rolul adipokinelor precum visfatina. Această adipokină reglează expresia VEGF (factor de creştere endotelial vascular). Kim şi colab. au demonstrat prezenţa de valori scăzute ale expresiei visfatinei din patul placentar în trimestrul al treilea la pacientele cu preeclampsie comparativ cu cele normotensive(9).
În cazul diabetului gestaţional, Mastorakos şi colab. au raportat faptul că, pentru predicţia insulinorezistenţei în trimestrul al doilea, dozarea visfatinei în primul trimestru a fost superioară măsurării unor parametri antropometrici (pliu nucal, circumferinţă şold), a unor molecule proinflamatoare (IL-6, proteină C reactivă) sau a altei citokine (adiponectina)(10). Ferreira şi colab. au observat că măsurarea adiponectinei şi visfatinei serice la 11-13 săptămâni, coroborată cu caracteristicile materne, poate identifica 65% dintre pacientele care vor dezvolta diabet gestaţional, cu o rată fals-pozitivă de 10%(11).

Visfatina şi creşterea fetală

O serie de studii a arătat o relaţie între concentraţia crescută a visfatinei circulante şi prezenţa diabetului gestaţional sau naşterea unui făt mare pentru vârsta gestaţională(12,13). Hiperglicemia maternă cauzează hiperglicemie şi hiperinsulinemie fetală şi, ulterior, în unele cazuri, macrosomie fetală. Pe de altă parte, şi feţii cu greutate mică pentru vârsta gestaţională pot, de asemenea, dezvolta tulburări ale metabolismului glucidic, cu risc crescut de sindrom metabolic în viaţa adultă. Comparativ cu nou-născuţii cu greutate mică, cei cu greutate mare pentru vârsta gestaţională au însă un risc mai mare de a dezvolta tulburări ale rezistenţei la insulină, fapt evidenţiat de unele studii prin niveluri crescute ale visfatinei şi insulinei şi scăzute ale adiponectinei şi indicelui HOMA-IR. 
O altă explicaţie privind concentraţiile mari ale visfatinei la feţii cu greutate mare ar fi eliberarea de visfatină de către membranele amniotice destinse. Briana şi colab. au emis ipoteza că valorile mari ale visfatinei găsite la feţii cu restricţie de creştere intrauterină ar putea fi un marker precoce al dezvoltării sindromului metabolic în perioada adultă(14).
Figura 1. Patologii asociate sarcinii şi situaţii care influenţează nivelurile visfatinei circulante. Săgeţile indică creşterile sau descreşterile valorilor visfatinei circulante materne (adaptare după Pavlova şi colab.(16))
Figura 1. Patologii asociate sarcinii şi situaţii care influenţează nivelurile visfatinei circulante. Săgeţile indică creşterile sau descreşterile valorilor visfatinei circulante materne (adaptare după Pavlova şi colab.(16))


Implicarea visfatinei în travaliu

Este cunoscut faptul că procesul inflamator este răspunzător de declanşarea travaliului atât la termen, cât şi prematur. Niveluri crescute ale visfatinei au fost raportate atât în travalii normale, cât şi în travalii premature datorate infecţiilor. Visfatina se găseşte în membranele fetale, dar şi în placentă şi miometru, această citokină fiind crescută în cazul infecţiilor intraamniotice. Studii in vitro pe placentă umană au demonstrat că visfatina stimulează alte citokine proinflamatorii (IL-6, IL-8, COX-2) şi prostaglandine (PGE2, PGF2), ajutând la înmuierea colului uterin(15). În figura 1 sunt reprezentate patologii asociate sarcinii şi situaţii care influenţează nivelurile visfatinei circulante(16).


Visfatina şi lactaţia

Există foarte puţine studii asupra implicării visfatinei umane în procesul formării laptelui matern. Majoritatea studiilor raportate în literatura de specialitate s-au făcut pe animale de laborator(17,18). Cu toate acestea, în cazul subiecţilor umani, s-a observat o legătură între concentraţia visfatinei din lapte şi pierderea în greutate din primele zile de la naştere a nou-născuţilor. Bienertova-Vasku şi colab. au demonstrat că visfatina se secretă în mod constant în laptele matern în primele 6 luni de la naştere, atingând concentraţii de peste o sută de ori mai mari faţă de cele din serul matern. De asemenea, s-a observat o legătură între indicele de masă corporală preconcepţional (BMI) al mamei, concentraţia visfatinei din lapte şi scăderea în greutate a feţilor imediat după naştere. Concluzia studiului a fost că pacientele cu BMI preconcepţional între 28-30 kg/m2 şi valori mici ale visfatinei serice la naştere au prezentat o tendinţă marcantă de creştere a concentraţiei visfatinei din lapte după naştere, iar nou-născuţii acestora au pierdut mai puţin în greutate în primele zile de la naştere. În mod contrar, nou-născuţii pacientelor cu BMI preconcepţional între 22-25 kg/m2 au avut o tendinţă mai mare de scădere în greutate în primele 3 zile după naştere. La mamele acestora s-a observat o scădere a concentraţiei visfatinei din lapte în aceeaşi perioadă, sugerând rolul important al visfatinei în reglarea ţesutului adipos neonatal prin intermediul laptelui matern(19).

Concluzii

Sarcina normală şi patologiile asociate sarcinii sunt reglate de un ansamblu complex de factori, unii dintre aceştia fiind încă insuficient cunoscuţi. Dezvoltarea fătului, dar şi bolile pentru care ar putea avea un risc crescut în viaţa adultă sunt strâns legate de mediul intrauterin şi de componente materne mai mult sau mai puţin controlabile. Ţesutul adipos matern joacă un rol deosebit de important în sarcină, prin producţia de adipokine şi citokine cu funcţii metabolice complexe. Visfatina este o adipokină recent studiată, cu roluri multiple în comunicarea dintre compartimentele fetal şi matern. Datele din literatura de specialitate privind fiziologia visfatinei la adulţi sunt puţine, de aceea şi datele despre importanţa citokinei în perioada fetală şi cea perinatală sunt dificil de evaluat, subiectul fiind unul deschis cercetărilor. 

Bibliografie

1. Fukuhara A, Matsuda M, Nishizawa M, Segawa K, Tanaka M, Kishimoto K, et al. Visfatin: a protein secreted by visceral fat that mimics the effects of insulin. Science 2005; 307: 426–30.
2. Stephens JM, Vidal-Puig AJ. An update on visfatin/pre-B-cell colony enhancing factor, a ubiquitously expressed, illusive cytokine that is regulated in obesity. Curr Opin Lipidol 2006; 17: 128–31.
3. Ognjanovic BS, Tashima LS, Bryant-Greenwood G.D. The effects of pre-B-cell colony-enhancing factor on the human fetal membranes by microarray analysis. Am J Obstet Gynecol 2003; 189: 1187-95.
4. Mazaki-Tovi S, Romero R, Kusanovic JP et al. Maternal visfatin concentration in normal pregnancy. J Perinat Med 2009; 37: 206–217.
5. Mazaki-Tovi S, Romero R, Kusanovic JP, Vaisbuch E, Erez O, Than NG& Yeo L. (2009). Visfatin in human pregnancy: maternal gestational diabetes vis-a-vis neonatal birthweight. Journal of perinatal medicine, 37(3), 218–231.
6. Mastorakos G, Valsamakis G, Papatheodorou DC, Barlas I, Margeli A, Boutsiadis A, et al. The role of adipocytokines in insulin resistance in normal pregnancy: visfatin concentrations in early pregnancy predict insulin sensitivity. Clin Chem 2007; 53: 1477– 83.
7. Redman CW, Sargent IL. Latest advances in understanding preeclampsia. Science 2005; 308: 1592–1594.
8. Sibai B, Dekker G, Kupferminc M. Pre-eclampsia. Lancet 2005; 365: 785–799.
9. Kim SC et al. Decreased expressions of vascular endothelial growth factor and visfatin in the placental bed of pregnancies complicated by preeclampsia. J Obstet Gynaecol Res 2012; 38: 665–673.
10. Valsamakis, G., Papatheodorou, D. C., Margeli, A., Bakoulas, V., Kapantais, E., Papassotiriou, I., Mastorakos, G. et al. (2014). First trimester maternal BMI is a positive predictor of cord blood c-peptide levels while maternal visfatin levels is a negative predictor of birth weight. Hormones (Athens), 13(1), 87–94.
11. Ferreira A, Rezende J, Vaikousi E, Akolekar R, Nicolaides K. Maternal Serum Visfatin at 11-13 Weeks of Gestation in Gestational Diabetes Mellitus. Clin Chem 2011; 57: 609–613.
12. Akturk M, Altinova AE, Mert I, Buyukkagnici U, Sargin A, Arslan M, et al. Visfatin concentration is decreased in women with gestational diabetes mellitus in the third trimester. J Endocrinol Invest 2008; 31: 610–3.
13. Zhaoxia L, Ying W, Danqing C. Changes in visfatin levels after oral glucose tolerance test in women with gestational diabetes mellitus. Diabetes Res Clin Pract 2012; 96: 76–79.
14. Briana C, Malamitsi-Puchner A. The role of adipocytokines in fetal growth. Ann NY Acad Sci 2010; 1205: 82–87.
15. Lappas, M. (2012). Visfatin regulates the terminal processes of human labour and delivery via activation of the nuclear factor-κB pathway. Molecular and cellular endocrinology, 348(1), 128–134.
16. Pavlová, Tereza, Jan Novák, and Julie Bienertová-Vašků. The role of visfatin (PBEF/Nampt) in pregnancy complications. Journal of reproductive immunology, 112 (2015): 102–110.
17. Yonezawa T, Haga S, Kobayashi Y, Takahashi T, Obara Y. Visfatin is present in bovine mammary epithelial cells, lactating mammary gland and milk, and its expression is regulated by cAMP pathway. FEBS Lett 2006; 580: 6635–4.
18. Lemor A, Hosseini A, Sauerwein H, Mielenz M. Transition period-related changes in the abundance of the mRNAs of adiponectin and its receptors, of visfatin, and of fatty acid binding receptors in adipose tissue of high-yielding dairy cows. Domest Anim Endocrinol 2009; 37: 37–44.
19. Bienertova-Vasku J, Bienert P, Zlamal F, Tomandl J, Tomandlova M, Dostalova Z, et al. Visfatin is secreted into the breast milk and is correlated with weight changes of the infant after the birth. Diabetes Res Clin Pract 2012; 96: 355–361.