SKEPSYS

Mirajul fenotipului genetic și factorii protectivi activi în schizofrenie

Raluca Trifu

15 Noiembrie 2017

Ambițiosul proiect al cartografierii genomului uman a permis, alături de alte date, obținerea de informații despre cauzalitatea genetică a bolilor psihiatrice. Consorțiile care au avut ca obiect analiza ADN-ului, precum FANTOM(1), iar mai apoi a analizei polimorfismelor genetice specifice anumitor diagnostice psihiatrice, au determinat înțelegerea factorilor genetici care stau la baza debutului și evoluției tulburărilor din sfera sănătății mintale.


Se cunoaște, de exemplu, faptul că existența polimorfismului COMT Val 108/158 Met determină genotipul funcționării lobului frontal, cu impact negativ asupra luării de decizii și este un factor de risc pentru debutul și evoluția schizofreniei(2). Dar deși analizele ADN indică în cazul unor persoane existența polimorfismului, acestea continuă să funcționeze pe toată durata vieții fără ca vreodată să ajungă să interfereze cu zona psihiatriei și a sănătății mintale. În plus, studiile care au urmărit cauzalitatea genetică a schizofreniei în familii cu gemeni monozigoți au reliefat faptul că, deși polimorfismul a fost prezent, doar unul dintre gemeni a ajuns să manifeste simptomele bolii. Datele au fost confirmate și de alte studii realizate pe familii care au trecut prin procesul adopției unui copil. Aceste constatări au permis realizarea de inferențe și supoziții asupra factorilor cu rol protectiv în debutul unor tulburări psihiatrice, dar și în remisiunea simptomatologiei și recuperarea bolnavului psihiatric.

Factorii protectivi activi în anumite tulburări psihiatrice precum schizofrenia pot fi priviți în contrapondere cu factorii de risc. Schlosser(3), vorbind despre apariția schizofreniei, enumeră ca factori de risc: traumele pre- și perinatale, stresul, accidentele, mediul familial și uzul substanțelor psihoactive (de exemplu, canabisul). În general, suportul familial este considerat un puternic factor protectiv. Familia acționează ca un factor de risc doar în cazul în care mediul familial este unul marcat de conflicte sau este hiperemoțional. 

Alături de familie, benefice în prevenirea și remisiunea simptomatologiei psihiatrice sunt:
  • existența suprijinului prietenilor
  • existența grupurilor de suport 
  • conștientizarea necesității de destigmatizare a diagnosticului de schizofrenie
  • educarea membrilor familiei, a anturajului, a comunității pentru nestigmatizarea persoanelor cu psihoze 
  • activitățile fizice și recreative.
  • Interpretarea factorilor protectivi activi nu trebuie să se limiteze la cei enumerați anterior. 

Propunere

Vă invit să găsiți afirmațiile care rezultă din imaginile de pe pagina următoare. Sunt trei propoziții, câte una pentru fiecare imagine și sunt apropiate unele de altele. Afirmațiile sunt legate de rolul protectiv al unor factori sau au conotații semantice.

 
Skepsys
Skepsys

Bibliografie


  1. Proiectul FANTOM - http://fantom.gsc.riken.jp
  2. Michael F. Egan, Terry E. Goldberg, Bhaskar S. Kolachana, Joseph H. Callicott, Chiara M. Mazzanti, Daniel R. Weinberger, et al. Effect of COMT Val108/158Met Genotype on Frontal Lobe Function and Risk for Schizophrenia. Proceedings Of The National Academy Of Sciences Of The United States Of America [serial on the Internet]. (2001), [cited July 13, 2017]; (12): 6917. Available from: http://www.pnas.org/content/98/12/6917.full 
  3. Schlosser D, Pearson R, Perez V, Loewy R. Environmental Risk and Protective Factors and Their Influence on the Emergence of Psychosis. Adolescent Psychiatry [serial on the Internet]. (2012), [cited July13, 2017]; 2(2): 163-171. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3487693/
Articole din ediția curentă

REVIEW

Istoria psihoterapiei (3)

Radu Vraşti
Urmare din nr. 49 (2)/2017 Astfel, povestea poate continua firesc cu Mișcarea Emmanuel din America începutului de secol XX....
OPINII

Infidelitatea maritală – motor și frână a vieții conjugale

Albert Veress
Autorul disecă efectele benefice şi dăunătoare ale relaţiilor extraconjugale asupra vieţii maritale, trasând câteva concluzii demne de luate în considerare în vederea menţinerii unui mariaj reuşit, echilibrat, bazat atât pe o monogamie sentimentală, cât şi pe una sexuală. ...
PREZENTARE DE CAZ

Implicaţiile traumei în dezvoltarea psihozei

Ionela A. Bota, Monica A. Bilca, Istvan Z. Szasz, Alexandra A. Bota, Aurel Nireştean
Interesul asupra raporturilor dintre trauma din copilărie și adolescență și sănătatea mintală a crescut considerabil în ultimii ani. Este cunoscut rolul antecedentelor de traumă și riscul de apariție a unor episoade și b...
Articole din edițiile anterioare

RESEARCH

Assessment of burnout and impostor phenomenon in international medical students

Dana-Cristina Herţa, Celine Pohl, Raluca Trifu, Bogdan Nemeş
Percepţia despre sine ca fiind un impostor, insuficient pregătit pentru cerinţe, cu succese nemeritate sau atribuite norocului, este răspândită la studenţii medicinişti şi la medicii începători. ...
RESEARCH

Autocompasiunea la personalul din îngrijirile paliative – impactul unei instruiri specifice

Raluca Trifu, Bogdana Miclea, Dana-Cristina Herţa, Horia Coman
Autocompasiunea este un construct cu implicaţii reale în cazul îngrijirilor paliative. Autocompasiunea reprezintă o resursă personală şi un sprijin pentru îngrijirea propriei persoane. Personalul care acordă asistenţă în...
RESEARCH

Centralitatea pandemiei de COVID-19 ca eveniment traumatizant la studenţii medicinişti

Dana-Cristina Herţa, Bogdana Miclea, Bogdan Nemeş, Radu-Flaviu Oroian, Raluca Trifu, Horia Coman
Impactul psihologic negativ al pandemiei de COVID-19 este mai intens la tineri, la sexul feminin, la persoane singure (ca statut partenerial), cu antecedente de expunere la traumă sau cu boli cronice....