De la descoperirea imunoglobulinelor E, la sfârşitul anilor 1960, testele serologice au devenit o parte integrantă a diagnosticului alergologic, alături de anamneza detaliată şi de procedurile diagnostice in vivo, precum testele cutanate alergologice şi cele de provocare. În ultimele decenii, extractele alergenice au stat la baza metodelor de diagnostic in vitro, dar, din cauza problemelor legate de standardizare, precizia rezultatelor poate lăsa de dorit. Acest deficit este acum acoperit progresiv de noile opţiuni de diagnostic bazate pe metode de biologie moleculară. Datorită progreselor tehnologice rapide din ultimii ani, au devenit posibile nu numai identificarea şi purificarea unui număr tot mai mare de alergene moleculare cu izoformele lor, dar şi producerea lor ca alergene recombinate prin tehnici de secvenţiere şi clonare.
Alergologia moleculară a apărut la un moment oportun, în această eră a medicinei de precizie, când sunt necesare instrumente de diagnostic precise, bazate pe cunoaşterea detaliată a fenotipului de boală, pentru a oferi pacientului opţiuni de tratament individualizat. Analizele moleculare singleplex şi multiplex nu furnizează doar informaţii detaliate despre profilul de sensibilizare al pacientului, ci şi despre posibila reactivitate încrucişată. Ele permit, de asemenea, observarea evoluţiei longitudinale a profilurilor moleculare complexe de IgE şi IgG în studii de cohortă la naştere, esenţiale pentru explicarea unor fenomene imunologice complexe. Odată ce acestea sunt înţelese în profunzime, ar putea fi identificate terapii mai eficiente pe termen lung, precum şi măsuri profilactice.
Acest număr al revistei Alergologia este dedicat alergologiei moleculare, sub coordonarea grupului de lucru specializat din cadrul SRAIC, ai cărui membri sunt prof. dr. Carmen Panaitescu, conf. dr. Florin-Dan Popescu, as. dr. Mariana Vieru şi as. dr. Laura Haidar. Colectivul promovează noua direcţie de diagnostic de precizie al bolilor alergice, bazat pe componente moleculare, şi prezenţa activă în cadrul activităţilor desfăşurate sub egida SRAIC. Astfel, vom fi prezenţi şi cu alte materiale de interes în viitoarele ediţii ale revistei. Scopul activităţii noastre ca grup de lucru este să facem cunoscute la nivel naţional recomandările şi progresele EAACI în domeniul alergologiei moleculare şi să contribuim la dezvoltarea acestei noi direcţii moderne în alergologie.
Revista Alergologia doreşte a fi o punte între generaţii, ea rămâne vie şi creşte prin efortul şi dedicarea oamenilor, a celor care scriu şi a celor care o citesc în egală măsură, şi este dedicată în primul rând tinerilor specialişti, redactorii săi de mâine.