Existența noastră se bazează pe capacitatea organismului de a produce energie. 
Avem nevoie de o cantitate minimă de energie pentru a ține corpul uman în viață (în stare de repaus complet, cu o activitate psihică normală, într-un mediu cu temperatură neutră și cu inactivitate a sistemului digestiv – acesta reprezentând metabolismul bazal). 
Avem nevoie de mult mai multă energie pentru a desfășura diverse activități și a trăi viața cum ne dorim. 
Sursele de energie pentru organismul uman sunt: energia cosmică (legătura cu natura, universul, respectarea ritmurilor biologice, ciclurile lunare, ritmurile anotimpurilor, odihna); respirația (oxigenul, calitatea aerului), lumina soarelui, energia electromagnetică a pământului, energia din relațiile interumane (legătura cu ceilalți oameni – ne încărcăm și descărcăm energetic în contact cu ceilalți), alimentele (care nu sunt neapărat pe primul loc ca sursă de energie).
Principalul proces metabolic prin care în organism se produce energie este procesul de oxidare. În urma acestuia, pe lângă efectele benefice, apar și produși secundari sau „deșeuri“ metabolice – radicalii liberi.
Radicalii liberi sunt molecule instabile, reactive. Ei interacționează cu moleculele cu care intră în contact, generând alte molecule instabile și declanșează astfel un proces în cascadă care poate afecta profund organismul. Există și efecte pozitive ale radicalilor liberi, controlate prin reacții precise în organism – mici cantități din aceștia susțin activitatea sistemului imun.

Pe lângă sursele interne de producere a radicalilor liberi (procesul de oxidare), există multiple surse externe generatoare de radicali liberi. Practic, radicalii liberi pot apărea ca rezultate ale tuturor formelor de poluare existente (care contaminează aerul, apa, alimentele) și ale stilului de viață nesănătos. Printre factori prooxidanți semnificativi se numără: radiația solară în exces (atenție la expunerea la soare!), microundele, razele X, fumul de țigară, gazele de eșapament (în special compușii cu plumb), metalele grele din apă/alimente; aditivii alimentari chimici, grăsimile nesănătoase (uleiurile hidrogenate din margarină), preparatele tip fast-food; stilul de viață dezechilibrat, cu lipsa somnului, lipsa mișcării, mult stres, consumul de alcool, droguri, tutun (dar nu numai – și băuturile chimice acidulate consumate zilnic fac la fel de mult rău) etc.
Pentru a echilibra situația, corpul produce în mod constant anumite substanțe cu efect antioxidant; atât timp cât balanța dintre radicalii liberi și antioxidanți este păstrată, nu apar consecințe negative. Însă, când cantitatea de radicali liberi din organism este în exces, corpul va suferi.
Este important de reținut că puterea antioxidantă a organismului este mult stimulată de activitatea fizică și e diminuată de sedentarism.
Efectul radicalilor liberi asupra organismului este profund și „tăcut“ – nu ne doare ceva anume din cauza lor, dar, prin distrugerea celulelor și afectarea ADN-ului celular, practic sunt responsabili, alături de alte cauze, de apariția a numeroase/majorității bolilor, de îmbătrânirea precoce, de starea de oboseală cronică, de rezistența scăzută la infecții etc.

Pentru a combate efectul radicalilor liberi avem nevoie de antioxidanți. 
Cei mai importanți antioxidanți produși de organism sunt reprezentați de patru enzime: superoxid dismutaza – SOD, glutation peroxidaza, catalaza și metionin reductaza.
Dacă o persoană este sănătoasă și adoptă un stil de viață sănătos, îi va fi suficientă cantitatea de antioxidanți produsă de organism. Dacă apare un dezechilibru, boală, condiții stresante de viață etc., atunci aportul extern de antioxidanți devine necesar. 
Cea mai importantă sursă de antioxidanți este alimentația: fructe și legume consumate crude, cu condiția să fie proaspete și de bună calitate! Măsura puterii antioxidante a plantelor/alimentelor este dată de scala ORAC (Oxigen Radical Absorbance Capacity = capacitatea de absorbție a radicalilor liberi ai oxigenului).
Superoxid dismutaza (SOD) este enzima care reduce rata distrugerii celulelor de către radicalii liberi (oxidril). Nivelul său în organism tinde să scadă odată cu vârsta, ceea ce duce la creșterea cantității de radicali liberi. Din punct de vedere chimic, există în organism două forme din această enzimă: forma Cupru/Zinc SOD – care își exercită calitățile de antioxidant la nivel de citoplasmă și forma Mangan SOD – activă în mitocondrii.
Puterea antioxidantă a SOD o depășește pe cea a celor mai cunoscuți antioxidanți: vitaminele A, C și E, coenzima Q10, glutation peroxidaza și catalaza sau substanțe din clasa polifenolilor din plante.
Orzul verde este cea mai bogată sursă naturală de superoxid dismutază (SOD), o cereală cu remarcabile proprietăți de întărire și fortificare a organismului, considerată a fi o hrană completă. Conține: opt aminoacizi esențiali, vitamine (din grupele B, A, C, E, K), minerale și oligoelemente (fier, calciu, mangan, magneziu, zinc, cupru, molibden), proteine, celuloză, clorofilă. 
Extractul de orz verde fabricat la Plantextrakt este obținut din orz cultivat ecologic, prin presare la rece. Este recomandarea ideală pentru revitalizarea organismului, creșterea rezistenței la infecții, încetinirea proceselor de îmbătrânire, reglarea metabolismului, aport de aminoacizi, vitamine, minerale, enzime.
Se administrează câte o lingură de extract de 2-3 ori pe zi, diluat în 100 ml apă, în cure de 3-4 săptămâni. Pentru susținerea și fortificarea organismului, se recomandă cure periodice (în special primăvara și toamna). 
În ce privește extractele gemoterapice, studiile au arătat că majoritatea acestora conțin polifenoli, deci vor prezenta acțiune antioxidantă. Cele care conțin mai multe flavonoide vor avea efect antioxidant mai puternic. La efectul antioxidant participă în special polifenolii, dar pot contribui și alte clase de compuși activi: derivații de acizi polifenolcarboxilici, hidrochinonici sau naftochinonici, taninurile (studii efectuate de conf. dr. chim. farm. Olah Neli, director cercetare-dezvoltare Laboratoarele Plantextrakt, dr. Mihaela Orodan, Timișoara, prin Teza de Doctorat „Contribuții la cercetarea unor gemoderivate utilizate în fitoterapia afecțiunilor respiratorii“ – 2016)
Spre exemplu, Extractul din muguri de coacăz negru conține proantocianidine cu rol în efectul antiinflamator prin inhibarea eliberării unor citokine și chemokine proinflamatoare (alfa-TNF, IL-1, IL-6, IL-8), derivați de cvercetină care au și efect antioxidant și antihistaminic, derivați de acid cafeic, mai ales acid galic și acid clorogenic. 

Extractul din mlădițe de măceș are acțiune antioxidantă (IC50 = 5,81 μg/mL) prin conținutul bogat în vitamina C și polifenoli.
Extractul din muguri de mesteacăn pufos are un conținut bogat în polifenoli, flavonoide de tipul hiperozidei și cvercetinei, derivați de acid cafeic, acid betulinic, acestea susținând acțiunea antioxidantă (IC50 – 16,39 μg/mL).
Studiul realizat la Plantextrakt, privind evaluarea activității antioxidante in vitro, prin metoda FRAP (Ferric Reducing Ability of Plasma), a încadrat extractul gemoterapic din semințele de viță-de-vie ca fiind cel mai puternic sub acest aspect, propunându-l ca produs vasoprotector și cardioprotector foarte eficient, datorită capacității de neutralizare a radicalilor liberi. Puterea antioxidantă a acestuia se datorează întregului fitocomplex, unde pe lângă trans-resveratrol, un rol important îl au în special proantocianidinile oligomerice. Extractul din semințe de struguri acționează la nivelul aparatului cardiovascular, atât în manifestările de tip aterosclerotic, cât și asupra perturbărilor venoase.