PREVENŢIE

Eficacitatea vaccinării antigripale

 Effectiveness of influenza vaccination

First published: 22 martie 2019

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/FARM.186.1.2019.2255

Abstract

The aim of this study is to highlight the effectiveness of influenza vaccination especially in risk groups: children, pregnant women and people over 65 years old. This study highlights the benefits of influenza vaccine such as the prevention of influenza, influenza hospitalization and the immunization of the risk groups. 

Keywords
vaccine, flu, vaccine effectiveness, influenza vaccination

Rezumat

Scopul acestui studiu este de a evidenţia eficacitatea vac­ci­nă­rii antigripale, în special la grupele cu risc: copii, femei în­săr­ci­­nate şi persoane de peste 65 de ani. Acest studiu su­bli­niază be­ne­fi­ciile aduse de administrarea vaccinului an­ti­gripal, cum ar fi prevenirea cazurilor de gripă, reducerea sau evitarea spi­ta­lizării din cauza gripei, precum şi beneficiile imu­ni­zării per­soa­ne­lor din grupele de risc. 

Introducere

Virusul gripal este responsabil de focarele de gripă, care reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial. Conform unei estimări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, epidemiile anuale provoacă 2,5 milioane de cazuri grave şi 250000 până la 500000 de decese la nivel global.

Vaccinurile împotriva virusului gripal sunt eficace şi sunt cele mai bune contramăsuri disponibile împotriva infecţiilor sezoniere şi împotriva pandemiilor. Cu toate acestea, antigenul principal al virusului gripal, hemaglutinina (HA), are o plasticitate foarte ridicată şi se modifică în mod constant ca urmare a ratei ridicate de eroare a polimerazei virale şi selecţiei din presiunea imună a anticorpilor circulanţi. Acest proces se numeşte derivaţie antigenică şi face necesară actualizarea anuală a vaccinului împotriva virusului gripal sezonier(1).

Eficacitatea vaccinului depinde de îmbunătăţirea sistemului imunitar împotriva serotipurilor cuprinse în acesta. Pe măsură ce virusurile gripale prezintă modificări periodice ale antigenelor lor, vaccinul este revizuit anual pentru a preveni susceptibilitatea(2).

Vaccinarea antigripală este promovată de mai multe autorităţi din domeniul sănătăţii, ca opţiune unică de prevenire a infecţiilor cu virus gripal.

Cu toate acestea, în ciuda consensului general şi a recomandărilor conform cărora vaccinarea anuală ar trebui acordată tuturor persoanelor cu vârsta de peste 60 ani, multe ţări din Europa nu realizează o acoperire ridicată în aceste grupuri. În mai multe ţări există chiar o tendinţă de scădere a ratei de vaccinare antigripală pentru persoanele în vârstă. Pentru a satis­face recomandările privind acoperirea vaccinării în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sunt necesare mai multe eforturi şi trebuie elaborate strategii mai eficiente pentru a spori acoperirea cu vaccinare antigripală.

Materiale şi metodă

Pentru realizarea acestei lucrări am luat în studiu 12 articole din literatura de specialitate, utilizând cuvintele-cheie „vaccinarea antigripală”, „vaccin” şi „gripă”. Datele cu privire la eficacitatea şi importanţa vaccinării  antigripale au fost extrase în urma analizei conţinutului articolelor luate în studiu.

Rezultate şi discuţii

Vaccinarea persoanelor cu particularităţi fiziologice

Anumite grupe de vârstă, precum şi femeile însărcinate, prezintă particularităţi fiziologice care duc la complicaţii grave la infecţia cu virusul gripal.

Vaccinarea antigripală reprezintă o modalitate eficientă pentru profilaxia specifică a bolilor virale, care au o mare capacitate de răspândire în comunităţi, afectând toate grupele de vârstă.

a) Vaccinarea copiilor

Reprezintă un factor important în dezvoltarea unui program complex de profilaxie şi control al infecţiilor respiratorii acute, mai ales în comunităţi preşcolare şi şcolare.

Vaccinarea antigripală a copiilor este un element esenţial în prevenirea răspândirii epidemice a virusului gripal, această categorie de populaţiei având un rol important în transmiterea intrafamilială şi în colectivitate a bolii.

Cele mai multe decese din cauza gripei, în rândul copiilor, apar la cei nevaccinaţi. Un studiu din 2017 a evidenţiat date din patru sezoane de gripă, între 2010 şi 2014, şi a evaluat dacă vaccinarea antigripală reduce riscul de deces în rândul copiilor şi adolescenţilor. Rezultatele acestui studiu sugerează că vaccinarea a redus riscul de deces la copii şi adolescenţi la jumătate (51%), la copiii cu afecţiuni medicale concomitente, şi cu aproape două treimi (65%) în rândul copiilor sănătoşi, şi evidenţiază beneficiile vaccinării antigripale la copii(3).

b) Vaccinarea femeilor însărcinate

Femeile gravide prezintă un risc crescut de apariţie a unor complicaţii grave la infecţiile cu virusul gripal. În consecinţă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi multe agenţii naţionale de sănătate publică recomandă vaccinarea antigripală la femeile gravide(4).

Modificările sistemului imunitar, ale inimii şi ale plămânilor în timpul sarcinii fac ca femeile gravide (precum şi post-partum) să fie mai predispuse la boli grave din cauza virusului gripal. De asemenea, gripa poate fi dăunătoare pentru făt, febra, simptomul comun al gripei, putând produce defecte ale tubului neural şi alte malformaţii.

Vaccinarea reduce cu aproximativ jumătate riscul de infecţie respiratorie acută asociată gripei la femeile gravide.

Numeroase studii au arătat că vaccinul antigripal inactivat administrat femeilor gravide este foarte eficient în prevenirea cazurilor de gripă. În plus faţă de protecţia femeilor însărcinate, vaccinul antigripal administrat în timpul sarcinii contribuie şi la protejarea copilului împotriva infecţiei gripale timp de mai multe luni după naştere, pentru care nu există încă vaccin. Această strategie are implicaţii importante asupra sănătăţii publice, deoarece vaccinarea îi protejează nu doar pe copiii mici, ci şi pe mamele lor, care se află în categoria cu risc ridicat de gripă severă(5).

c) Vaccinarea persoanelor de peste 65 de ani

Persoanele în vârstă sunt deosebit de vulnerabile la gripa sezonieră. După vârsta de 65 de ani, indivizii sunt expuşi unui risc mai mare de complicaţii grave din cauza gripei în comparaţie cu adulţii tineri, sănătoşi, deoarece imunitatea devine mai slabă odată cu vârsta.

Vaccinarea rămâne cea mai eficientă măsură de sănătate publică pentru a reduce impactul gripei sezoniere(6).

Persoanele în vârstă cu un sistem imunitar mai slab au adesea un răspuns imun mai scăzut după vaccinarea antigripală, comparativ cu persoanele mai tinere. Acest lucru le poate face mai sensibile la gripă. Deşi răspunsurile imune pot fi mai scăzute la vârstnici, eficacitatea vaccinului a fost similară în majoritatea sezoanelor de gripă în rândul celor în vârstă şi al celor cu afecţiuni cronice, comparativ cu adulţii tineri şi sănătoşi.

În ciuda faptului că adulţii mai în vârstă (cu vârsta de 65 de ani şi peste) au răspunsuri imune mai slabe la vaccinurile antigripale, există multe motive pentru care persoanele din această grupă de vârstă trebuie vaccinate în fiecare an.

În primul rând, persoanele de peste 65 ani sunt expuse unui risc sporit de boli grave, de spitalizare şi de deces din cauza gripei.

În al doilea rând, în timp ce eficacitatea vaccinului împotriva gripei poate fi scăzută în rândul persoanelor în vârstă, există anotimpuri în care se poate observa un beneficiu semnificativ. Chiar dacă vaccinul oferă o protecţie mai mică la adulţii în vârstă decât la tineri, o anumită protecţie este mai bună decât nicio protecţie, în special în acest grup cu risc crescut.

Rezultatele unui studiu din perioada 2010-2011 sugerează că vaccinarea antigripală a redus riscul spitalizărilor asociate gripelor cu >50% în rândul adulţilor cu vârsta de peste 50 de ani. Chiar şi pentru persoanele de peste 75 de ani, vaccinarea antigripală a fost semnificativ eficientă în prevenirea spitalizărilor din cauza gripei. Aceste rezultate sprijină recomandările curente pentru vaccinarea anuală la adulţii în vârstă şi subliniază importanţa protejării acestora de complicaţiile grave ale gripei(7).

Vaccinarea persoanelor cu particularităţi patologice

Vaccinarea la pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare

O posibilă legătură între gripă şi mortalitatea mai mare din cauza evenimentelor cardiovasculare a fost observată prima dată în anii 1900, după pandemia de gripă din Europa şi SUA. Infarctul miocardic acut şi accidentul vascular cerebral au incidenţă maximă în timpul iernii, iar riscul ambelor evenimente creşte semnificativ după infecţii ale tractului respirator şi urinar(8).

Utilizarea vaccinului antigripal a fost asociată cu un risc mai scăzut de evenimente cardiovasculare  majore la indivizii cu afecţiuni cardiace, în special în rândul celor care au avut un eveniment cardiac în ultimul an. Cea mai mare eficienţă a vaccinării a fost observată pentru pacienţii cu boală coronariană activă. De asemenea, a redus evenimentele cardiovasculare majore la pacienţii cu sindrom coronarian acut(9).

Beneficiile vaccinării antigripale

Prin evaluarea mai multor studii ştiinţifice am observat o serie de beneficii aduse de vaccinarea antigripală anuală:

a) Vaccinarea antigripală previne apariţia cazurilor de gripă

  • Vaccinul antigripal previne milioane de boli şi vizite la medic în fiecare an. De exemplu, în perioada 2016-2017, vaccinarea antigripală a împiedicat aproximativ 5,3 milioane de boli gripale, 2,6 milioane de vizite la medic şi 85000 de spitalizări din cauza gripei.

  • S-a constatat o eficacitate moderată a vaccinării până la 6 luni după vaccinare. Din moment ce sezonul de gripă începe în fiecare an în momente diferite, calendarul optim este dificil de prevăzut. Prin urmare, administrarea timpurie a vaccinului în toamnă (înainte de începerea sezonului de gripă) poate oferi totuşi cea mai bună protecţie globală(10).

b) Vaccinarea poate reduce riscul spitalizării din cauza gripei pentru copii, adulţi şi vârstnici

  • Vaccinul antigripal previne în fiecare an zeci de mii de spitalizări. De exemplu, în perioada 2016-2017, vaccinarea împotriva gripei a împiedicat aproximativ 85000 de spitalizări din cauza gripei.

  • Conform unui studiu din 2014, din SUA, în sezoanele gripale 2010-2011 şi 2011-2012, vaccinarea antigripală a fost asociată cu o reducere cu o treime a riscului de îmbolnăvire de gripă în rândul copiilor(11).

  • În ultimii ani, vaccinurile antigripale au redus riscul spitalizărilor asociate gripei în rândul adulţilor, în medie, cu aproximativ 40%. În pofida eficacităţii scăzute a vaccinurilor antigripale în comparaţie cu alte vaccinuri ale programelor extinse privind imunizarea, vaccinarea sezonieră rămâne cea mai bună şi cea mai sigură măsură de sănătate publică pentru a reduce morbiditatea şi mortalitatea datorate gripei(12).

Eficienţa vaccinului antigripal

Eficacitatea vaccinului (sau capacitatea sa de a preveni bolile de gripă) poate varia de la un sezon la altul. Factori cum ar fi vârsta, comorbidităţile, tipul de vaccin, expunerea anterioară la virusul gripal şi schimbarea antigenică pot influenţa răspunsul imun. Evaluarea eficacităţii vaccinului este importantă pentru informarea cu privire la momentul administrării vaccinului şi evaluarea beneficiului global al vaccinului.

Când vaccinul antigripal nu corespunde virusurilor gripale circulante, este posibil să nu poată fi observat niciun beneficiu al vaccinării antigripale.

Studii recente au susţinut concluzia că vaccinarea antigripală aduce beneficii sănătăţii publice, mai ales când vaccinul împotriva gripei este bine adaptat la virusurile gripale circulante(10).

Concluzii

Vaccinarea antigripală anuală este esenţială pentru a preveni apariţia cazurilor grave de boală, a spitalizării, mai ales în rândul pacienţilor cu particularităţi fiziologice (copii, femei însărcinate, persoane de peste 65 de ani) şi al pacienţilor cu particularităţi patologice (boli cardiace, diabet).  

Bibliografie

  1. Nachbagauer R, Krammer F. Universal influenza virus vaccines and therapeutic antibodies. Department of Microbiology. Clin Microbiol Infect. 2017 Apr; 23(4):222-228.
  2. Mahallawi WH. Assessment of the influenza vaccine (VAXIGRIP) in triggering a humoural immune response. Journal of Taibah University Medical Sciences. 2017 Dec; Volume 12, Issue 6,  pg. 523-527.  
  3. Flannery B, Reynolds SB, Blanton L, Santibanez TA, O’Halloran A, Peng-Jun Lu, Jufu Chen, Foppa IM, Gargiullo P, Bresee J, Singleton JA, Fry AM. Influenza Vaccine Effectiveness Against Pediatric Deaths: 2010-2014. Pediatrics. 2017 May; Volume 139, number 5.
  4. Thompson MG, Kwong JC, Regan AK, Katz MA, Drews SJ, Azziz-Baumgartner E, Klein NP, Chung H, Effler PV, Feldman BS, Simmonds K, Wyant BE, Dawood FS, Jackson ML, Fell DB, Levy A, Barda N, Svenson LW, Fink RV, Ball SW, Naleway A; PREVENT Workgroup. Influenza Vaccine Effectiveness in Preventing Influenza-associated Hospitalizations During Pregnancy: A Multi-country Retrospective Test Negative Design Study, 2010-2016. Clinical Infectious Diseases. 2018 Oct 11.
  5. Thompson MG, De-Kun Li, Shifflett P, Sokolow LZ, Ferber JR, Kurosky S, Bozeman S, Reynolds SB, Odouli R, Henninger ML, Kauffman TL, Avalos LA, Ball S, Williams JL, Irving SA, Shay DK, Naleway AL, for the Pregnancy and Influenza Project Workgroup, Chu S, Cragan J, McIntyre A, Villanueva J, Fry A, Bresee J, Tokars J, Seward J. Effectiveness of Seasonal Trivalent Influenza Vaccine for Preventing Influenza Virus Illness Among Pregnant Women: A Population-Based Case-Control Study During the 2010–2011 and 2011–2012 Influenza Seasons. Clinical Infectious Diseases. 2014 Feb; 58(4):449-57.
  6. Pebody RG, Warburton F, Andrews N, Sinnathamby M, Yonova I, Reynolds A, Robertson C, Cottrell S, Sartraj M, Gunson R, Donati M, Moore C, Ellis J, de Lusignan S, McMenamin J, Zambon M. Uptake and effectiveness of influenza vaccine in those aged 65 years and older in the United Kingdom, influenza seasons 2010/11 to 2016/17. Euro Surveill. 2018 Sep 27; 23(39): 1800092.
  7. Havers F, Sokolow L, Shay DK, Farley MM, Monroe M, Meek J, Daily Kirley P, Bennett NM, Morin C, Aragon D, Thomas A, Schaffner W, Zansky SM, Baumbach J, Ferdinands J, Fry AM. Case-Control Study of Vaccine Effectiveness in Preventing Laboratory-Confirmed Influenza Hospitalizations in Older Adults, United States, 2010–2011. Clinical Infectious Diseases. 2016 Nov 15; 63(10):1304-1311.
  8. Ciszewski A, Bilinska ZT, Brydak LB, Kepka C, Kruk M, Romanowska M, Ksiezycka E, Przyluski J, Piotrowski W, Maczynska R, Ruzyllo W. Influenza vaccination in secondary prevention from coronary ischaemic events in coronary artery disease: FLUCAD study. European Heart Journal. 2008; Volume 29, 1350–1358.
  9. Udell JA, Zawi R, Bhatt DL, Keshtkar-Jahromi M, Gaughran F, Phrommintikul A, Ciszewski A, Vakili H, Hoffman EB, Farkouh ME, Cannon CP. Association between influenza vaccination and cardiovascular outcomes in high-risk patients: a meta-analysis. JAMA. 2013; 1711-1720.
  10. Radin JM, Hawksworth AW, Myers CA, Ricketts MN, Hansen EA, Brice GT. Influenza vaccine effectiveness: Maintained protection throughout the duration of influenza seasons 2010–2011 through 2013–2014. Vaccine. 2016 Jul 19; 34(33):3907-12.
  11. Ferdinands JM, Olsho LEW, Agan AA, Bhat N, Sullivan RM, Hall M, Mourani PM, Thompson M, Randolph AG. Effectiveness of influenza vaccine against life-threatening RT-PCR-confirmed influenza illness in US children, 2010–2012. The Journal of Infectious Diseases. 2014 Sep 1; 210(5):674-83.
  12. Rondy M, El Omeiri N, Thompson MG, Leveque A, Moren A, Sullivan SG. Effectiveness of influenza vaccines in preventing severe influenza illness among adults: A systematic review and meta-analysis of test-negative design case-control studies. The Journal of Infection. 2017 Nov; 75(5):381-394.

Articole din ediţiile anterioare

FARMACOVIGILENŢĂ | Ediţia 4 183 / 2018

Noi perspective tehnologice pentru îmbunătăţirea accesului populaţiei la informaţii privind vaccinurile şi imunizarea

Cristina Manuela Drăgoi, Raluca Elisabeta Moisi, Alina Crenguța Nicolae

Încă din cele mai vechi timpuri au existat încercări de a preveni bolile contagioase cu mortalitate ridicată, însă nici măcar antibioticele nu au a...

30 septembrie 2018
PREVENŢIE | Ediţia 1 / 2015

Vaccinurile şi vaccinarea – cea mai importantă şi eficientă strategie pentru prevenirea unor boli infecţioase grave

Vasilica Ungureanu

Importanţa vaccinurilor în prevenirea bolilor infecţioase este descoperită şi demonstrată cu câteva secole în urmă, începând cu Edward Jenney - unu...

06 martie 2015
IMUNOTERAPIE | Ediţia 1 204 / 2022

Imunoterapia în bolile neoplazice

Horia-Ionuţ Tănase, Nicoleta Mirela Blebea, Ramona Mihaela Stoicescu

Tumorile maligne apar când celulele neoplazice scapă de sub supravegherea sistemului imunitar.

23 martie 2022
SUPLIMENT - AGENŢI DE IMUNIZARE | Ediţia 1 180 / 2018

Agenţi de imunizare. Vaccinuri

Cristian Daniel Marineci, Cornel Chiriţă

Vaccinarea este o metodă de imunizare activă artificială, care constă în introducerea în organism a unor antigene, cu scopul de a stimula sistemul ...

04 aprilie 2018