NUTRICOSMETICĂ

Nutricosmetice. Actualităţi şi perspective

 Nutricosmetics. Updates and perspectives

First published: 21 noiembrie 2019

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/FARM.191.6.2019.2688

Abstract

Today, consumers are very careful with the food they eat, and there is also an increasing demand for natural products able to enhance one’s health and beauty without side effects. Nutricosmetics are the latest trend in the beauty industry and represent products and ingredients that act as nutritional supplements for skin, hair and nails care. They work from the inside, in order to promote beauty from within. The global nutricosmetics market is conducted taking into consideration the presentation form and the ingredients of those products, such as collagen, peptides, proteins, vitamins, carotenes, minerals, and omega 3 fatty acid.

Keywords
nutricosmetics, beauty, perspectives

Rezumat

Astăzi, consumatorii sunt foarte atenţi cu alimentele pe care le consumă şi există, de asemenea, o cerere din ce în ce mai mare de produse naturale capabile să îmbunătăţească sănătatea şi frumuseţea, fără efecte secundare.
Nutricosmeticele sunt cea mai recentă tendinţă din industria frumuseţii şi reprezintă produse şi ingrediente care acţionează ca suplimente nutritive pentru îngrijirea pielii, părului şi a unghiilor. Ele acţionează din interior, pentru a promova frumuseţea din interior. 
Piaţa globală a nutricosmeticelor se raportează la forma de prezentare a produselor şi la ingredientele pe care care le conţin, cum ar fi: colagen, peptide, proteine, vitamine, caroten, minerale şi acizi graşi omega-3.

Din cele mai vechi timpuri, frumuseţea şi tinereţea au fost legate în mod inextricabil. Cu toate acestea, populaţia lumii îmbătrâneşte. Conform previziunilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, până în 2050, 21% din populaţia globală va avea vârsta de 60 de ani sau mai mult, comparativ cu 10% în 2000 şi cu 8% în 1950(11-14).

Populaţia îmbătrânită cheltuieşte miliarde de dolari în fiecare an pentru vitamine, minerale, extracte botanice şi antioxidanţi, în efortul de a menţine un aspect tineresc al pielii şi de a promova bunăstarea generală. Dezechilibrele hormonale, procesele inflamatorii, fumatul, expunerea la radiaţii UV şi factorii de stres ai mediului contribuie la îmbătrânirea pielii prin producerea de specii reactive de oxigen (ROS) care pot afecta membranele celulare, proteinele şi ADN-ul(2,4).

Această suprasolicitare în urma stresului oxidativ şi producţia de radicali liberi pot în cele din urmă descompune ţesuturile conjunctive şi colagenul şi eliberează substanţe chimice ce conduc la modificări celulare şi moleculare obiectivate în semne ale îmbătrânirii, cum ar fi formarea ridurilor, depigmentarea, inflamaţia, imunosupresia, fotoîmbătrânirea şi fotocarcinogeneza.

Nutricosmeticele – un concept vechi şi nou

Nutriţia poate modula fiziologia şi starea diferitelor ţesuturi şi sisteme din corpul uman, inclusiv pielea, sistemul cardiovascular, plămânii şi sistemul musculoscheletal. Prin urmare, înţelegerea posibilelor mecanisme este parţial derivată din observaţiile fiziopatologice ale modificărilor organice sau ale pielii în condiţii de malnutriţie(1). Nutricosmeticele vizează în principal pielea (antiaging, reparare şi prevenire, protecţie solară, pigmentare, albire, slăbire), părul (creştere, restaurare, hrănire, volumizare) şi unghiile (întărire).

Deşi conceptul de nutricosmetice este destul de vechi, ideea de a valorifica nutrienţii pentru înfrumuseţare este relativ nouă. Unul dintre primele produse nutricosmetice introduse pe piaţă de biochimistul suedez Ake Dahlgren în anii ‘80 a fost Imedeen®. Produsul conţinea extracte marine utilizate pentru restaurarea structurii şi funcţiei pielii. De atunci, piaţa nutricosmeticelor a parcurs un drum lung, noi produse inovatoare fiind lansate pe plan mondial în fiecare an(1,5).

Nutricosmeticele pot fi definite ca fiind produse ingerabile (pastile sau capsule, comprimate, lichide, granule sau alimente) care sunt formulate şi comercializate special în scopuri de înfrumuseţare („pastile de înfrumuseţare”, „frumuseţea din interior” sau „cosmetice orale”). Astfel de produse se află la intersecţia dintre nutriţie şi produse de îngrijire personală şi nu trebuie confundate cu produsele cosmetice sau nutraceutice(1-5).

Nutricosmetice – suplimente

Suplimentele nutritive (alimentare) sunt surse concentrate de molecule cu efect nutriţional sau fiziologic(4) şi conţin substanţe nutritive (colagen, peptide, proteine, vitamine, caroten, minerale şi acizi graşi omega-3) derivate din alimente produse şi/sau extracte din plante şi fructe concentrate sub formă de lichid, capsulă, pulbere sau tabletă. Sunt disponibile pe scară largă şi sunt vândute mai ales ca produse OTC(4,10).

Nutricosmetice – alimente şi băuturi

Alimentele şi băuturile nutricosmetice sunt alimente funcţionale în care s-au adăugat unele molecule cu beneficii medicale sau de frumuseţe. Unele snackuri produse de panificaţie şi de cofetărie sunt alimente fortificate utilizate de industria nutricosmetică a frumuseţii pentru a îmbunătăţi aspectul pielii, unghiilor şi al părului(4).

Piaţa nutricosmeticelor. Reglementarea acestor produse

În timp ce piaţa nutricosmeticelor este mică în comparaţie cu alte pieţe de îngrijire personală, se estimează că are cea cea mai rapidă creştere(11-14).

Această creştere importantă este determinată de diferiţi factori, cum ar fi o orientare către tratamente mai puţin invazive şi proceduri de înfrumuseţare, creşterea gradului de conştientizare a consumatorilor (mai ales de către generaţia tânără), ascensiunea spa-ului, cultura frumuseţii şi presiunea socială, speranţa de viaţă crescută a generaţiei baby-boom în ţările industrializate şi noi strategii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii(1-11).

Diferenţele culturale, legislative şi de climat comercial între Europa, Japonia şi Statele Unite ale Americii explică faptul că piaţa nutricosmeticelor s-a dezvoltat independent în aceste zone geografice şi astfel a fost abordată diferit de industrie.

În Europa, această piaţă este concentrată în principal în Franţa, Italia, Germania, Marea Britanie şi Spania. Industria consideră că va fi foarte dificil pentru piaţa nutricosmeticelor din SUA să atingă acelaşi nivel de penetrare ca în Japonia şi Europa. Unele mărci de top au încercat deja să pătrundă pe piaţă; cu toate acestea, au decis să iasă după un succes minim(11-14).

Europa reprezintă în prezent circa 55% din piaţa mondială a nutricosmeticelor.

Reglementarea nutricosmeticelor

Presiunea exercitată de consumatori, precum şi de autorităţile de reglementare din Europa determină necesitatea validării ştiinţifice pentru a susţine numeroasele revendicări de frumuseţe şi sănătate ale produselor.

Succesul pieţei nutricosmeticelor în Asia poate fi în mare măsură atribuit sistemului său de reglementare, FOSHU (Foods for Specified Health Health), care indică clar ce poate fi şi ce nu poate fi revendicat pentru un produs.

Revendicările admise includ protecţia solară, albirea şi slăbirea pentru produsele de îngrijire a pielii şi volumul şi creşterea produselor pentru îngrijirea părului.

Industria consideră că piaţa americană a nutricosmeticelor este o reclamă frumoasă pentru mărcile profesionale de îngrijire a pielii; cu toate acestea, se prevede că va rămâne o oportunitate de nişă.

În SUA, în special, consumatorilor nu le place ideea de a cumpăra produse ingerabile de la firme de cosmetice. Prin urmare, producătorii de produse alimentare şi băuturi au considerat că nutricosmeticele sunt o bună oportunitate şi au încercat să intre pe piaţa nutricosmeticelor în ultimii ani.

De exemplu, Danone a oprit producţia de Essensis, despre care susţinea că are proprietăţi de hidratare a pielii mai bune comparativ cu ale cremelor hidratante tradiţionale la numai doi ani de la apariţia pe piaţă. O organizaţie franceză de consum a respins cererea de marketing ale companiei Danone printr-un studiu clinic(13).

În Europa, cadrul legal există atât în materie de drept alimentar, cât şi în domeniul medicamentelor, dar deciziile referitoare la nutricosmetice variază în funcţie de ţară(5).

Un caz în acest sens este refuzul recent al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) la afirmaţiile privind produsul Innéov® referitoare la îmbunătăţirea aspectului pielii uscate(6).

L’Oréal şi Nestlé au citat 29 de referinţe ştiinţifice referitoare la afirmaţia propusă că amestecul său de ulei de seminţe de coacăz negru, licopen, vitamina C şi vitamina E a ajutat la îmbunătăţirea aspectului de piele uscată, dar panelul EFSA privind Dieta, Nutriţie şi Alergii (NDA) a concluzionat că majoritatea referinţelor nu erau relevante(6).

Liniile directoare ale Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară, „Orientări privind cerinţele ştiinţifice pentru menţiunile de sănătate legate de oase, articulaţii, piele şi sănătatea orală”, delimitează afirmaţiile privind sănătatea pielii în cadrul Regulamentului nr. 1924/2006. Potrivit acestora, afirmaţiile referitoare la „menţinerea structurii normale a pielii, hidratarea, elasticitatea sau aspectul ei” sunt în afara domeniului de aplicare a regulamentului, deoarece nu se referă la o funcţie fiziologică a organismului(15).

Cum afirmaţiile despre frumuseţe nu intră în sfera sa, EFSA nu are linii directoare oficiale în acest sens. În schimb, produsele nutricosmetice sunt evaluate de la caz la caz de către statele membre şi autorităţile lor de publicitate.

O soluţie adecvată ar fi includerea cerinţelor de a face „declaraţii de frumuseţe” în cadrul suplimentelor alimentare (Directiva 2002/46/CE), bazată pe Regulamentul privind publicitatea la produsele cosmetice. O astfel de soluţie ar oferi garanţii suficiente atât pentru consumatori, cât şi pentru producători, facilitând în acelaşi timp comerţul intracomunitar. Asociaţiile de suplimente alimentare, precum AFEPADI în Spania, lucrează în această direcţie.

Nutricosmeticele se bazează, de regulă, pe combinaţii ale următoarelor ingrediente: carotenoizi, polifenoli, mai multe vitamine, extracte de soia (de exemplu, izoflavone polifenolice), micronutrienţi, glicopoliglicani, aminoacizi, acizi graşi polinesaturaţi (de exemplu, uleiuri de peşte) (tabelul 1).
 

Tabelul 1. Surse pentru nutricosmetice şi utilizare(4)
Tabelul 1. Surse pentru nutricosmetice şi utilizare(4)

Ingredientele nutricosmetice de top sunt colagenul, coenzima Q10, extractul de seminţe de struguri, ceaiul verde, luteina, licopenul, complexul marin (ingredient de peşte de mare adâncime), Omega-3, superfructe (de exemplu, acai), vitaminele A, C şi E şi zincul.

De exemplu, carotenoizii cuprind o clasă de pigmenţi naturali liposolubili (de exemplu, beta-caroten, licopen, luteină, zeaxantină şi astaxantină), care se găsesc în numeroase fructe şi legume. Aceşti carotenoizi şi derivaţii lor oxigenaţi, xantofilele, sunt adesea folosiţi ca ingrediente antioxidante în nutricosmetice(8-10).

Ca nutricosmetice, pentru carotenoizi există dovezi convingătoare care să dovedească că sunt componente importante ale reţelei de antioxidanţi implicaţi în patobiochimia mai multor boli care afectează pielea şi ochiul. La nivelul macula lutea reticulară, luteina şi zeaxantina sunt carotenoidele predominante care acţionează ca fotoprotectori ce împiedică degenerarea acesteia.

Mai mult, carotenoizii pot influenţa căile de semnalizare şi expresia genelor la nivel celular ale diferitelor ţesuturi. Proprietăţile fizico-chimice îi fac candidaţi potriviţi pentru fotoprotecţia retinei împotriva daunelor oxidative induse de lumina UV, luteina şi zeaxantina se acumulează în principal în macula lutea, iar beta-carotenul (provitamina A) se acumulează preferenţial în piele, oferindu-i o culoare „galben‑aurie”. Beta-carotenul este utilizat ca fotoprotector oral, care previne arsurile solare şi s-a dovedit a fi eficient fie singur, fie în combinaţie cu alte carotenoide sau vitamine antioxidante(8-10).

La sportivii implicaţi în sporturi cu o componentă estetică importantă, cum ar fi dans, gimnastică ritmică, înot sincron sau body builders, este de dorit un aspect uşor bronzat, fără a folosi radiaţii UV şi fără riscul apariţiei petelor inestetice datorate spray-urilor de bronzare aplicate topic. Oenobiol Solaire®, un produs nutricosmetic francez, conţine ingrediente precum licopen, luteină, seleniu şi vitamina E, care susţin sinteza melaninei. Prin urmare, despre acest nutricosmetic se afirmă că are un efect fotoprotector natural în timp ce susţine bronzarea pielii.

Producătorul recomandă administrarea a o capsulă pe zi cu o lună înainte de expunerea la soare, în timpul expunerii şi o lună după expunerea la soare. Producătorul afirmă că efectul Oenobiol Solaire® e susţinut de studii clinice validate.

Pe website-ul mărcii este menţionat un studiu intern care evaluează efectul Oenobiol Solaire® comparativ cu placebo la 50 de participanţi, timp de 10 săptămâni, cu o creştere de 18,7% a efectului de bronzare.

Din păcate, cea mai mare parte a acestei cercetări a fost internă şi, prin urmare, nu a fost publicată. Un astfel de studiu al Laboratoarelor Oenobiol este disponibil pe Medline. Scopul acestui studiu a fost de a demonstra că modificarea echilibrului redox celular are loc ca o consecinţă a aportului de nutrienţi antioxidanţi (carotenoizi, vitamina E şi vitamina C) şi că aceşti nutrienţi joacă un rol în pigmentarea pielii fără nicio expunere la UV(8-10).

Formulările de nutricosmetice analizate au următorul conţinut: 13 mg de beta-caroten, 2 mg de licopen, 5 mg de vitamina E şi 30 mg de vitamina C (B13/L2) sau 3 mg de beta-caroten, 3 mg de licopen, 5 mg de vitamina E şi 30 mg de vitamina C (B3?L3).

Cercetătorii au efectuat un studiu randomizat, dublu-orb, la 20 de subiecţi sănătoşi, pentru a evalua şi compara eficacitatea a două amestecuri de antioxidanţi dietetici, prin determinarea directă a melaninei şi a carotenilor prin crometrie pe anumite zone ale pielii şi spectrometrie de reflexie multiplă dintr-o regiune de 1 cm2 a pielii din diferite părţi ale corpului.

Eficacitatea a fost evaluată printr-o îmbunătăţire semnificativă a acestor parametri, în comparaţie cu măsurătorile efectuate înainte de aportul nutricosmetic. O suplimentare pe o perioadă de 8 săptămâni cu B13 / L2 a condus la o carotenodermie detectabilă, în timp ce suplimentarea cu B3/L3 nu a făcut-o.

S-a observat o creştere a concentraţiilor de melanină la nivelul pielii după 4, 5, 6 şi 8 săptămâni de aport de antioxidanţi dietetici în ambele grupuri (p < 0,05). Autorii au discutat aceste rezultate cu privire la teoria controlului redox a melanocitelor, care reglementează activitatea tirozinazei(8-10). În literatura de specialitate, rezultatele studiilor clinice privind beneficiile (sau prejudiciile) nutricosmeticii asupra pielii, sănătăţii şi fitnessului sunt încă confuze, acest aspect poate fi parţial explicat prin diversitatea metodelor de cercetare utilizate(8-10).

Concluzii şi perspective

Potrivit cercetărilor, piaţa globală a nutricosmeticelor va creşte la 5% CAGR din 2017 până în 2025, pentru a ajunge la valoarea de 7,93 miliarde USD până în 2025, de la 5,13 miliarde USD în 2016. Piaţa globală a nutricosmeticii poate fi segmentată, pe baza funcţiilor lor principale, în îngrijirea pielii, îngrijirea părului şi a unghiilor şi cea multifuncţională.

Sunt necesare studii controlate randomizate la oameni şi metaanalize înainte ca nutricosmeticele să fie recomandate pentru a fi utilizate pentru sănătate şi fitness şi, mai ales, armonizarea cadrului legislativ.  

Bibliografie

  1. Anandmayi Priyadarshini, Importance & Growing demand of Edible Cosmetics/ Nutricosmetics in Cosmetology Treatment. J Clin Exp Dermatol Res. 2015 Jun; vol 6, isuue 3. 
  2. Cassidy L. Beauty from within. Inform. 2018 May; vol. 29(5), 6-12.
  3. Dhanashri M, Shital G, Ravindra S. Neutricosmetics: review article. International Journal of Universal Pharmacy and Bio Sciences. 2017 March-April; 6 (2).
  4. Dini I, Laneri S. Nutricosmetics: A brief overview. Phytotherapy Research. 2019; 1–10.
  5. Fusco D, et al. Effects of antioxidant supplementation on the aging process. Clin Interven Aging. 2007; 2(3): 377–87.
  6. Inneov. 2010; Available from: http://www.inneov.fr/accueil/accueil-inneov/h.
  7. Niyati P, Dipti P, Saudagar RB. Newer trends in cosmetology. World Journal of Pharmacy and Pharmaceutical Sciences. 2015; vol. 4, Issue 3, 483-502.
  8. Palombo P, et al. Beneficial long-term effects of combined oral/topical antioxidant treatment with the carotenoids lutein and zeaxanthin on human skin: A double blind, placebo-controlled study. Skin Pharmacol Physiol. 2007; 20(4): 199–210.
  9. Piccardi N, Manissier P. Nutrition and nutritional supplementation: Impact on skin health and beauty. DermatoEndocrinology. 2009; 1(5), 271–274. 
  10. Stahl W, et al. Lycopene-rich products and dietary photoprotection. Photochem Photobiol Sci. 2006; 5(2): 238–42.
  11. Taeymans J, Clarys P, Barel A. Use of Food Supplements as Nutricosmetics in Health and Fitness. A Review. Chapter. 2014 April; 584-597, DOI: 10.1201/b16716-56.
  12. UFC. 2008; Available from: http://www.ufc-quechoisir-caen.fr/?/communiques/cp08041_essensis.
  13. http://www.nutraceuticalsworld.com/issues/Beauty-IO-2013/view_features/afresh-look-at-nutricosmetics-where-are-we-now/#sthash.xoSvM7zX.dpuf
  14. http://www.slideshare.net/FrostandSullivan/the-nutricosmetics-market-aglobal-health-wellness-megatrend.
  15. http://www.efsa.europa.eu.

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT DERMATO-COSMETOLOGIE | Ediţia 3 / 2016

Cosmetice vs. Cosmeceutice

Florentina Roncea, Horaţiu Mireşan, Cosmin Roşca, Radu Cazacincu

De la începutul existenței umane, produsele cosmetice au fost foarte importante în asigurarea stării de sănătăte și a igienei corporale, fără a min...

02 mai 2016