La o simplă privire asupra pieței farmaceutice, atât specialistul în domeniu, cât și profanul remarcă dinamismul extraordinar al acesteia. Nu doar numărul medicamentelor tipizate crește aproape cu fiecare zi, ci și serviciile de asistență farmaceutică, tot mai diversificate, conferind noi valențe profesiei de farmacist.
În prezent, medicamentele fabricate în unități de producție specializate oferă practicienilor din aria îngrijirii sănătății – medici și farmaciști – un armamentarium farmacoterapeutic consistent care include numeroase medicamente, originale sau generice, convenționale sau inovative, inclusiv obținute prin biotehnologii.
Dar producția la scară mare a medicamentului industrial, pe baza conceptului „one size fits all“, a condus la diminuarea preparării extemporanee a medicamentelor în farmacie, o prerogativă a profesiei farmaceutice încă de la începuturile ei.
Arta și știința preparării medicamentelor – privită cu respect de-a lungul timpului, în toate comunitățile umane – s-a redus ca importanță, inclusiv din partea farmaciștilor înșiși. Deși legea privind reforma în domeniul sănătății oferă farmacistului această oportunitate, ea nu este încă pe deplin folosită.
În ciuda unui declin evident, totuși de o vreme se constată o resuscitare globală a interesului pentru revenirea la activitatea de preparare a medicamentelor la receptură, activitate care ne definește ca profesioniști. Există suficiente argumente în acest sens, precum numărul limitat de forme farmaceutice dozate sau de concentrații ale acestora, numărul redus de medicamente care conțin combinații fixe de ingrediente active, existența unor grupe de populație cu nevoi specifice pentru care nu există medicamente special formulate (copii, vârstnici, persoane cu boli rare), lipsa unor medicamente etc. În aceste cazuri, prepararea în farmacie a unor forme farmaceutice (emulsii, suspensii, creme, unguente, supozitoare, capsule) ar reprezenta o soluție potrivită.
Dragi colegi, citind aceste rânduri, ați putea spune: „o pledoarie pro domo“. Ei bine, da! Pentru că prepararea unor medicamente care să răspundă mai bine nevoilor pacientului – cu alte cuvinte, personalizate – poate aduce beneficii terapeutice nu doar acestuia, ci și farmacistului, prin întărirea colaborării cu medicul prescriptor și cu pacientul, prin recunoașterea profesională în comunitate și prin satisfacția personală de a contribui la succesul tratamentului.
Să auzim de bine!..
În prezent, medicamentele fabricate în unități de producție specializate oferă practicienilor din aria îngrijirii sănătății – medici și farmaciști – un armamentarium farmacoterapeutic consistent care include numeroase medicamente, originale sau generice, convenționale sau inovative, inclusiv obținute prin biotehnologii.
Dar producția la scară mare a medicamentului industrial, pe baza conceptului „one size fits all“, a condus la diminuarea preparării extemporanee a medicamentelor în farmacie, o prerogativă a profesiei farmaceutice încă de la începuturile ei.
Arta și știința preparării medicamentelor – privită cu respect de-a lungul timpului, în toate comunitățile umane – s-a redus ca importanță, inclusiv din partea farmaciștilor înșiși. Deși legea privind reforma în domeniul sănătății oferă farmacistului această oportunitate, ea nu este încă pe deplin folosită.
În ciuda unui declin evident, totuși de o vreme se constată o resuscitare globală a interesului pentru revenirea la activitatea de preparare a medicamentelor la receptură, activitate care ne definește ca profesioniști. Există suficiente argumente în acest sens, precum numărul limitat de forme farmaceutice dozate sau de concentrații ale acestora, numărul redus de medicamente care conțin combinații fixe de ingrediente active, existența unor grupe de populație cu nevoi specifice pentru care nu există medicamente special formulate (copii, vârstnici, persoane cu boli rare), lipsa unor medicamente etc. În aceste cazuri, prepararea în farmacie a unor forme farmaceutice (emulsii, suspensii, creme, unguente, supozitoare, capsule) ar reprezenta o soluție potrivită.
Dragi colegi, citind aceste rânduri, ați putea spune: „o pledoarie pro domo“. Ei bine, da! Pentru că prepararea unor medicamente care să răspundă mai bine nevoilor pacientului – cu alte cuvinte, personalizate – poate aduce beneficii terapeutice nu doar acestuia, ci și farmacistului, prin întărirea colaborării cu medicul prescriptor și cu pacientul, prin recunoașterea profesională în comunitate și prin satisfacția personală de a contribui la succesul tratamentului.
Să auzim de bine!..