MOAŞE ŞI ASISTENŢI MEDICALI

Consecinţele sarcinii la adolescente

 Consequences of pregnancy in teenagers

First published: 18 decembrie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.18.4.2017.1337

Abstract

Spontaneous, unplanned pregnancies are always full of chal­lenges and can sometimes be extremely dif­ficult par­ti­cu­la­rly if the parents belong to the te­en­agers group. When a preg­nan­cy appears at a teen­age girl, there are some issues (health, emo­tions and financial) that need to be adressed.

Keywords
teenage mom, stigma, hospital experience, social support, ethnicity

Rezumat

Sarcinile neplanificate sunt întotdeauna pline de provocări, dar pot fi chiar extrem de dificile, mai ales în cazul în care părinții sunt adolescenți. Când vine vorba de o sarcină la vârsta adolescenței, există anumite probleme de sănătate, financiare și emoționale, de care trebuie să se țină seama.

Din 2010, suntem pe primul loc în Europa, cu cel mai mare procent, de 10,6%, de mame mai tinere de 20 de ani. Să spunem că Elveția are cel mai mic procent de astfel de cazuri, 1,1%? Sau că, anul acesta, Ziua Mondială a Populației se concentrează asupra sarcinii la adolescente? Explicabil. Vecinii din Ungaria stau mai bine decât noi, cu 5% din sarcini apărând la adolescente, la fel și Letonia, Malta, Marea Britanie și Slovacia. Copiii care fac copii sunt în jur de 16 milioane pe an, 90% dintre aceste fete fiind căsătorite, iar statistica pentru avorturi indică 3,2 milioane. O situație care ne ridică mari semne de întrebare asupra educației sexuale, educației în familia de origine, asupra nivelului de comunicare și radiografiei sociale.

În România, peste 90000 de fete cu vârste de maximum 19 ani, din care 3024 nu împliniseră 15 ani, au născut în perioada 2012-2016, iar aproape 39000 au făcut întrerupere de sarcină în acelaşi interval de timp, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică şi ale Ministerului Muncii.

În cei patru ani de referinţă, 90227 de tinere cu vârste de maximum 19 ani au devenit mame, potrivit unui document oficial ce include date furnizate de cele două instituţii. Dintre acestea, 3024 aveau mai puţin de 15 ani la data naşterii, iar 87203 aveau între 15 şi 19 ani.

Ocupăm locul I în Europa la mame adolescente. Care este cauza?

Din punctul nostru de vedere, trebuie să aflăm dacă aceste tinere mame provin din mediul urban sau din mediul rural. Acesta este un factor deosebit de important, pentru că societatea românească încă este tradiționalistă, ghidându-se după normele și cutumele transmise transgenerațional, mai ales în mediul rural. De asemenea, studiul nu specifică dacă sarcinile respective sunt sarcini dorite sau nu, pentru că, având în vedere faptul că tinerele respective sunt în proporție de 90% căsătorite, putem presupune că a avea un copil la scurt timp după actul căsătoriei ține de normalitatea cutumiară a poporului nostru. Nu cred că familiile acestor tinere fete se gândesc dacă este sănătos sau nu să ai copii în adolescență, având în vedere că și multe dintre mamele și bunicile noastre nășteau de tinere, iar acest fapt făcea parte din normalitate.Lipsa educației sexuale și a informării cuprinde mai multe generații și se reflectă, evident, în procentul mare de adolescente care, cel mai probabil, gândesc că este normal să ai copii atunci când te căsătorești. Din păcate, multe dintre ele nu cred să își pună problema sănătății lor sau a copilului pe care îl fac, a renunțării la posibilități viitoare despre care, probabil, nu au idee.

Are societatea partea ei de vină?

În acest caz particular nu cred că este vorba despre o instanță morală care s-a pierdut, ci mai curând despre o instanță morală cutumiară, care ține de tradiție și care se păstrează, în ciuda informațiilor de ultimă oră și a descoperirilor făcute de ştiinţă. A judeca în termeni de vină a societății este, din punctul meu de vedere, ușor ignorant la adresa valorilor și normelor culturale în care trăim.

Nu cred că societatea este vinovată pentru tradiția pe care o poartă. Societatea este formată din indivizi, și aceștia tind să păstreze homeostazia, echilibrul sistemului care i-a creat. Probabil că va trebui mult timp pentru ca tradiția să se modifice și indivizii societății să adere la noi norme și valori și, ca atare, la o nouă normalitate.

Nu știu dacă este în regulă să vorbim despre acest fenomen în termeni de „bun” sau „rău”, pentru că binele şi răul sunt judecate în funcţie de norme şi valori diferite. Unele au în vedere tradiţia, iar altele - noile descoperiri ştiinţifice şi evoluţia rolului femeii în societatea modernă, care, în mediul rural românesc, nu a pătruns încă.

Cine sunt mamele adolescente?

Factori precum abuzul sexual, consumul de tutun, alcool sau droguri, dar şi sărăcia sunt deseori elemente ale portretului mamei adolescente. De asemenea, renunţarea la şcoală, lipsa accesului la educaţie sau apartenenţa la o comunitate care încurajează tinerele să rămână gravide de timpuriu completează tabloul.

Stima de sine este un factor care le determină pe unele tinere să se arunce în braţele băieţilor şi bărbaţilor. Vulnerabilitatea crescută a fetelor care nu au încredere în ele sau care suferă de depresie le poate face victimele acelora care nu urmăresc decât să le seducă pentru a profita de ele. Sunt și tinere care aleg deliberat să rămână însărcinate pentru a se simţi iubite de cineva sau pentru a-l forţa astfel pe tatăl copilului să se căsătorească ori pentru că îşi doresc să intre în lumea adulţilor şi consideră că aceasta este o metodă, spun reprezentanți ai organizației Family Planning Plus. Și lipsa unei informări riguroase a tinerilor în ceea ce priveşte viaţa sexuală joacă un rol important în această situație, alături de educaţia minimală sau inexistentă în ceea ce priveşte metodele contraceptive şi riscurile la care sunt expuşi tinerii în cazul unui contact sexual neprotejat.

Riscurile la care se expune mama adolescentă

Fetele care ajung gravide de la o vârstă fragedă se pot confrunta cu probleme care le afectează atât sănătatea fizică şi psihică, cât şi pe plan social, financiar şi educaţional. Adolescentele însărcinate au mai multe şanse să dezvolte complicaţii în timpul sarcinii sau la naştere, arată Academia Americană de Psihiatrie pentru Copii şi Adolescenţi (AACAP). Una dintre probleme este faptul că ele nu apelează la ajutor medical specializat în timpul perioadei de sarcină. Acest lucru poate conduce la obiceiuri greșite de nutriţie, dar și la consumul de substanţe nocive, precum alcool, tutun sau droguri. Mai mult, tinerele însărcinate sunt expuse riscului de a dezvolta hipertensiune indusă de sarcină, dar şi preeclampsie, afecţiune caracterizată de creşterea tensiunii arteriale în combinaţie cu excesul de proteine din urină şi care conduce la degradarea organelor interne, arată WebMD. Din punct de vedere psihologic, mamele adolescente comportă un risc mai mare de a dezvolta depresie postnatală. Mai mult, izolarea sau abandonarea de către familie, prieteni şi chiar de către tatăl copilului îi poate crea probleme de ordin psihic mamei (sentimente de frică, singurătate sau depresie).

Cum rămâne cu bebeluşii?

Din nefericire, în multe cazuri, bebeluşii mamelor foarte tinere ajung să fie neglijaţi şi abuzaţi, informează Academia Americană de Psihiatrie pentru Copii şi Adolescenţi. La o vârstă fragedă, adolescenta nu este suficient de matură pentru a putea îngriji un copil aşa cum se cuvine. În aceste condiţii, dacă nu beneficiază de ajutor din partea părinţilor, al tatălui şi al familiei acestuia sau de la instituţii specializate, comportamentul mamei ar putea pune în pericol viaţa bebeluşului. Problema tinerilor care ajung să fie părinţi de la o vârstă mult prea fragedă este pe cât de complexă, pe atât de sensibilă.

Psihiatrul american Phil McGraw recomandă informarea tinerilor cu privire la ceea ce înseamnă viaţa sexuală şi ceea ce implică aceasta. Mai mult, el este de părere că prieteniile romantice de la vârste fragede nu ar trebui încurajate, iar părinţii fetelor ar trebui să fie foarte atenţi în cazul în care acestea se întâlnesc cu băieți mult mai în vârstă decât ele. Tinerii trebuie încurajaţi să îşi deschidă perspective cât mai largi spre viitor, să privească cu ochi critici realitatea din jurul lor şi să aprecieze mai mult latura educaţională. Nu în ultimul rând, părinţii care construiesc o relaţie strânsă cu copiii lor pot reuşi să le câştige respectul şi încrederea, lucru care va spori șansele ca tinerii să le asculte sfaturile.

Haideţi să ne imaginăm următoarea situaţie. Plecaţi undeva şi pe drum găsiţi pe neaşteptate o piatră preţioasă mare şi strălucitoare. Vă spuneţi: „Ce noroc, o adevărată bogăţie! Nici nu pot să îmi dau seama cât de scumpă este!“ Dar e foarte greu să o purtaţi. Iar însoţitorii dumneavoastră vă sfătuiesc să o abandonați, argumentând: „Dar cum o s-o târâi? Cum o să mergi cu ea prin discotecă? Cum să trăieşti cu povara asta? La ce bun o asemenea greutate la vârsta ta?” Poate că e pe acolo şi un băiat care se teme să ia asupra lui greutatea şi să vă ajute, şi de aceea o ia la fugă. Dar, spuneți-mi, pot acestea să fie un motiv să aruncaţi piatra cea preţioasă? De fapt, acolo e viitorul dumneavoastră, acolo sunt toate bucuriile acestei vieţi: primul strigăt, mânuţele moi, sărutările mamei... Gândiţi-vă că acum purtaţi ceva greu, dar foarte scump. Puteţi oare să-l aruncaţi în mizerie, la marginea unui drum? Sau vă adunaţi puterile şi purtaţi acest dar al vieţii, copilul? 

Bibliografie

1. Bond T. Standards and etihcs for counselling in action. 2000, London.
2. Sage Bowlby J. Maternal care and mental health. The master work series 1995, 2nd ed, Northvale, NJ; London.
3. Aronson J., Carnoy C. ABC-ul sexualităţii. Bucureşti: Ed. Teora, 2001.
4. Cartes M.R. Sexual education and prevention of clandestine abortion among adolescent. Int J Gynecol Obstet, 2012; 119(3):S224. 
5. Coles R., Strokes B. Sex and the American teenager, 1989, NY, Harper and Row.
6. Coker T.R., Harvinder H.G., Chung P.J., Kennedy D.P., Weidmer B.A., Schuster M.A. Improving access to and utilization of adolescent preventive health care: The perspectives of Adolescents and parents. J Adolescent Health, 2010; 47(2):133-42 a.
7. Stan D., Mitran M. Sarcina la adolescente - o problemă la nivel global. Ginecologia.ro, 2015; 3(4):62-4.
8. Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului. https://www.unicef.org/moldova/CRC_RO.pdf