OBSTETRICĂ

Evaluarea colposcopică şi managementul infecţiei cu HPV în sarcină

 Colposcopic assessment and management of the HPV infection in pregnancy

First published: 15 noiembrie 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

Abstract

The aim of colposcopic examination during pregnancy is, on one hand, to exclude invasive cancer, and secondly to provide additional support for conser­va­tive management of intraepithelial lesions. The trans­for­mation zone is usually fully examined in this situation because the endocervical columnar epithelium be­comes externalized after the 20th gestational week. Col­pos­copy is recommended for all pregnant women, in­clu­ding adolescents with HSIL. Biopsy of suspicious CIN 2, 3 or neoplastic lesions is preferred. Colposcopy is also recommended in HPV-positive pregnant women with ASC-US or LSIL. Cervical cancer diagnosis during preg­nan­cy represents a threat not only to the patient but in certain cases a clinical finding. Because most women with risk factors for the occurrence of CIN or cervical cancer are of childbearing age, pregnancy status is also an opportunity to achieve cervical scre­ening. Due to physiological changes of the cervix du­ring pregnancy, colposcopy can be a challenge for prac­titioners and should be performed by experienced examiners. The management of the histological diagnosis of CIN 1 for the pregnant woman is represented by reevaluation without imposition of treatment. The management of CIN 2 or 3 in pregnancy requires colposcopic evaluation and biopsy. Endocervical curettage is excluded. Diagnostic excision is not indicated in the absence of invasive cancer. Cytological and colposcopic reassessment after at least 6 weeks postpartum is mandatory.

Keywords
transformation zone, cytology, CIN, histology, post-partum treatment 

Rezumat

Obiectivul examinării colposcopice în timpul sarcinii este, pe de o parte, de a exclude prezenţa cancerului invaziv, iar pe de altă parte, de a oferi suportul suplimentar pentru managementul conservator al leziunilor intraepiteliale. Zona de transformare este de obicei examinată integral în această situaţie, deoarece epiteliul columnar endocervical devine exteriorizat după cea de-a 20-a săptămână gestaţională. Colposcopia este recomandată pentru toate gravidele, incluzând adolescentele cu HSIL. Biopsierea leziunilor suspecte CIN 2, 3 sau neoplazice este de preferat. Colposcopia este, de asemenea, recomandată gravidelor HPV-pozitive, cu ASC-US sau LSIL. Diagnosticul cancerului cervical pe durata sarcinii reprezintă nu doar o ameninţare pentru pacientă, ci, în anumite situaţii, o constatare clinică. Prin prisma faptului că majoritatea femeilor cu factori de risc pentru apariţia CIN sau a cancerului cervical sunt de vârstă fertilă, instalarea stării de gestaţie reprezintă o oportunitate pentru realizarea screeningului cervical. Din cauza modificărilor fiziologice ale colului uterin în timpul sarcinii, colposcopia poate reprezenta o provocare pentru practicieni şi ar trebui să fie efectuată de către examinatori cu experienţă. Managementul pentru gravidă al diagnosticului histologic CIN 1 este reprezentat de reevaluare, fără instituirea tratamentului. Managementul CIN 2 sau 3 în cazul sarcinii presupune evaluare colposcopică şi biopsie. Chiuretajul endocervical este exclus. Excizia diagnostică nu este indicată în absenţa cancerului invaziv. Reevaluarea citologică şi colposcopică, după minimum 6 săptămâni post-partum, este necesară.
 

Introducere

Obiectivul examinării colposcopice în timpul sarcinii este, pe de o parte, de a exclude prezenţa cancerului invaziv, iar pe de altă parte, de a oferi suportul suplimentar pentru managementul conservator al leziunilor intraepiteliale(1).

Prin prisma faptului că majoritatea femeilor cu factori de risc pentru apariţia CIN sau a cancerului cervical sunt de vârstă fertilă, instalarea stării de gestaţie reprezintă o oportunitate pentru realizarea screeningului cervical(1,2).

Testul Babeş-Papanicolau este un test de screening de încredere în timpul sarcinii. Aproximativ 5-8% din rezultatele citologice în timpul sarcinii sunt anormale. Cancerul invaziv este rar (1/3.000 de sarcini)(1).

Zona de transformare este de obicei examinată integral în această situaţie, deoarece epiteliul columnar endocervical devine exteriorizat după cea de-a 20-a săptămână gestaţională(1,2).

Colposcopia este recomandată pentru toate gravidele, incluzând adolescentele cu HSIL(1-3).

Biopsierea leziunilor suspecte CIN 2, 3 sau neoplazice este de preferat. Colposcopia este, de asemenea, recomandată gravidelor HPV-pozitive, cu ASC-US sau LSIL(1-5).

În plus, incidenţa infecţiei persistente cu HPV, care este asociată cu dezvoltarea CIN, este mai mare la femeile cu vârsta de 20-25 de ani(2,4,6-8).

Diagnosticul cancerului cervical pe durata sarcinii reprezintă nu doar o ameninţare pentru pacientă, ci, în anumite situaţii, o constatare clinică.

Chiar dacă este rar, cancerul cervical reprezintă cea mai frecventă neoplazie a tractului reproductiv asociată sarcinii(1,2,8-10).

Modificările cervicale în sarcină

Modificările cervicale stromale şi glandulare care survin pe durata sarcinii sunt similare cu cele de la nivelul endometrului, fiind atribuite statusului estrogenic crescut(1,11).

Glandele endocervicale devin hiperplazice, fiind răspunzătoare pentru hiperplazia microglandulară sau generând protruzia de tip polipoid(1,12,13).

Stroma cervicală este supusă distrucţiei colagenice masive prin colagenaze şi acumulare de mucopolizaharide (tabelul 1)(1,12,13).
 

Tabelul 1. Modificările colului uterin  în sarcină(1,2,11)
Tabelul 1. Modificările colului uterin în sarcină(1,2,11)

Epidemiologia infecţiei cu HPV în sarcină

Istoria naturală a infecţiei cu HPV în sarcină este influenţată de statusul imunitar al gazdei şi de modificările hormonale caracteristice stării de gestaţie(2).

Sarcina induce în mod tipic afectarea temporară a imunităţii mediate celular, care facilitează adesea expresia clinică a infecţiei cu HPV, atât a celei recent dobândite, cât şi a celei latente pe termen lung(1,2,14).

Incidenţa HPV la femeile gravide în comparaţie cu loturile de control de paciente non-gravide s-a dovedit a fi cu 48-72% mai mare în cohortele de studiu reprezentând pacientele gravide(1,2,4,15).

De asemenea, incidenţa HPV cu risc crescut (oncogenic) a fost cu 52-100% mai mare pentru loturile de gravide, comparativ cu cohortele de studiu de paciente non-gravide(2,4,7,8,10,17).

Femeile gravide sunt cunoscute a avea mai puţine limfocite T, în special un nivel redus de limfocite T CD4 +, în mod deosebit în al treilea trimestru de sarcină(1,2).

Cu toate acestea, fătul este în mod inerent antigenic mamei şi acesta nu este respins, cel puţin în parte, deoarece subsetul reglator de limfocite T CD4+ poate limita răspunsul imun matern. În timp ce acest mecanism este implicat în toleranţa maternă a fătului, nu este clar dacă o astfel de supresie imunitară se aplică în privinţa toleranţei la infecţia cu HPV(1,2,18).

Evaluarea citologică, histologică şi colposcopică în sarcină

Caracteristicile testului Babeş-Papanicolau la femeia gravidă reflectă modificările fiziologice ale stării de gestaţie la acest nivel(1,19-21).

Celulele de tip inflamator sunt prezente, în asociere cu metaplazia imatură. Celule deciduale, reacţii de tip Arias-Stella, celule naviculare, hipervacuolate sau coloraţii citoplasmative variabile şi nuclei mari sunt modificări comune în prezenţa sarcinii(2,22-27) (tabelul 2).
 

Tabelul 2. Evaluarea citologică în sarcină(1,2)
Tabelul 2. Evaluarea citologică în sarcină(1,2)

Modificările histologice caracteristice stării de gestaţie sunt reprezentate la nivel cervical de edemul stromal şi de decidualizare, iar epiteliul columnar endocervical răspunde la valul estrogenic prin proliferare şi pliere sub formă de proiecţii polipoide(1,28-30) (tabelul 3).
 

Tabelul 3. Histologia cervicală în sarcină
Tabelul 3. Histologia cervicală în sarcină

În contextul stării de gestaţie, anumite condiţii benigne pot să mimeze aspecte colposcopice suspecte sau leziuni severe(1,31-33) (figurile 1-5).

Obiectivul colposcopiei în sarcină este fie să identifice, fie să excludă cancerul(2).

Multe dintre aspectele colposcopice identificate în sarcină apar secundar modificărilor fiziologice induse de starea de gestaţie (tabelul 4).
 

Tabelul 4. Aspecte colposcopice particulare în sarcină
Tabelul 4. Aspecte colposcopice particulare în sarcină

Metaplazia imatură este dificil de diferenţiat de leziunile intraepiteliale cu grad scăzut. Suprafeţele aceto-albe, reprezentate de epiteliul metaplazic imatur, sunt chiar mai evidente, pe măsură ce sarcina progresează.

Eversiunea epiteliului columnar endocervical are loc după primul trimestru de sarcină şi pare a fi mai frecventă cu ocazia primei sarcini(1,34-38).

Figura 1. A, B. HPV subclinic - sarcină la 10-11 sg. Reacţie aceto-albă difuză reprezentând proiecţii micropapilare de suprafaţă. C, D. HPV subclinic - sarcină la 14-15 sg. Reacţie aceto-albă difuză reprezentând proiecţii micropapilare de suprafaţă şi metaplazie scuamoasă activă
Figura 1. A, B. HPV subclinic - sarcină la 10-11 sg. Reacţie aceto-albă difuză reprezentând proiecţii micropapilare de suprafaţă. C, D. HPV subclinic - sarcină la 14-15 sg. Reacţie aceto-albă difuză reprezentând proiecţii micropapilare de suprafaţă şi metaplazie scuamoasă activă
Figura 2. Infecţie cu HPV şi sarcină la 16 sg -  epiteliu aceto-alb, mozaic fin, punctaţie, zone iod-negative. CIN 1 (dificil de diferenţiat de metaplazia imatură)
Figura 2. Infecţie cu HPV şi sarcină la 16 sg - epiteliu aceto-alb, mozaic fin, punctaţie, zone iod-negative. CIN 1 (dificil de diferenţiat de metaplazia imatură)
Figura 3. Infecţie cu HPV şi sarcină la 24 sg - proliferarea epiteliului columnar şi producţie de mucus. Leziune HSIL, epiteliu aceto-alb dens, mozaic grosolan, leucoplazie, punctaţie (CIN 2)
Figura 3. Infecţie cu HPV şi sarcină la 24 sg - proliferarea epiteliului columnar şi producţie de mucus. Leziune HSIL, epiteliu aceto-alb dens, mozaic grosolan, leucoplazie, punctaţie (CIN 2)
Figura 4. Infecţie cu HPV şi sarcină la 27 sg - polimorfismul lezional CIN 3. Epiteliu aceto-alb dens, opac, punctaţie, metaplazie imatură, mozaic, lipsa vascularizaţiei, zone iod negative neregulate
Figura 4. Infecţie cu HPV şi sarcină la 27 sg - polimorfismul lezional CIN 3. Epiteliu aceto-alb dens, opac, punctaţie, metaplazie imatură, mozaic, lipsa vascularizaţiei, zone iod negative neregulate
Figura 5. Infecţie cu HPV şi sarcină 19 săptămâni - polimorfism lezional, CIN 3. Epiteliu aceto-alb dens, opac, punctaţie, metaplazie imatură, mozaic, lipsa vascularizaţiei, zone iod negative neregulate
Figura 5. Infecţie cu HPV şi sarcină 19 săptămâni - polimorfism lezional, CIN 3. Epiteliu aceto-alb dens, opac, punctaţie, metaplazie imatură, mozaic, lipsa vascularizaţiei, zone iod negative neregulate


Managementul infecţiei cu HPV în sarcină

În general, leziunile CIN 1 apar similar în sarcină şi în afara stării de gestaţie. Leziunile cu grad redus observate pe durata sarcinii pot avea aspect condilomatos exofitic sau papular, sau pot fi leziuni aceto-albe maculare cu margini neregulate(2,39-42).

Majoritatea studiilor şi Societatea Americană pentru Colposcopie şi Patologie Cervicală (The American Society for Colposcopy and Cervical Pathology - ASCCP) recomandă abordarea conservatoare a gravidelor cu patologie cervicală(1,2,43-48) (tabelul 5).
 

Tabelul 5. Managementul gravidelor cu LSIL/ HSIL(1,2,44)
Tabelul 5. Managementul gravidelor cu LSIL/ HSIL(1,2,44)

Concluzii

În mod optim, evaluarea colposcopică şi genotiparea HPV trebuie efectuate la 8-12 săptămâni post-partum, când majoritatea reacţiilor inflamatorii şi a proceselor reparatorii locale s-au constituit. Recomandarea de consens este colposcopia iniţială la momentul unui test anormal şi, dacă invazia este exclusă (prin evaluarea colposcopică şi/sau prin biopsie ţintită în anumite situaţii, dacă este cazul), apoi reevaluare colposcopică după naştere. În cazul în care în acest moment evaluarea este sugestivă pentru persistenţa sau progresia bolii preinvazive, atunci tratamentul adecvat poate fi instituit. CIN ca entitate nu creşte riscul pierderii sarcinii, însă complicaţiile sau manevrele diagnostice pot contribui la creşterea riscului de avort sau naştere prematură. Orientările şi ghidurile actuale recomandă o abordare conservatoare la pacientele gravide. Riscurile de boală malignă în timpul sarcinii sunt mici şi există probabilitatea ca CIN să regreseze în timpul perioadei antenatale. Infecţia cu HPV diminuează potenţialul de regresie al leziunii. Colposcopia trebuie să fie practicată în corelaţie cu circumstanţele clinice şi, în cazul în care există incertitudine, biopsia direcţionată prezintă un risc minim pentru mamă sau făt. Cu excepţia bolii invazive, tratamentul trebuie amânat post-partum.

 

Bibliografie

1. Weismiller DG. Colposcopy in Pregnancy. In: Apgar BS, Brotzman GL, Spitzer M. Colposcopy - Principles and Practice. An integrated Textbook and Atlas, Second edition, Saunders Elsevier, 2008: 411-436.
2. Ferris DG, Cox TJ, Mayeaux EJ Jr. Colposcopy and Pregnancy. In: Mayeaux EJ, Cox TJ. Modern Colposcopy Textbook & Atlas, Third Edition, Wolters Kluwer Health, Lippincott Williams & Wilkins, 2012:343-375.
3. Berceanu C, Cîrstoiu MM, Brătilă E, Berceanu S, Simionescu C, Vlădăreanu S. The prophylaxis, diagnosis and management of the polymorphic lesional profile of genital HPV infection in teenage girls. Revista Ginecologia 2015, 3(10), 38-44.
4. Bano F, Kolhe S, Zamblera D, Jolaoso A, Folayan O, Page L, et al. Cervical screening in under 25s: a high-risk young population. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. 2008, 139:86–9.
5. Berceanu C. Sarcina multiplă, Editura Medicală Universitară Craiova, 2015.
6. Comandasu DE, Brătilă E, Virgolici B, Virgolici E, Gagniuc H, Berceanu C, Mehedinţu C, Constantinescu M, Miricescu D, Lixandru D, Mohora M. Multiple organ dysfunctions in offspring of obese mothers - experimental study, J Matern Fetal Neonatal Med 29, (S1), 1-317.
7. Aydin Y, Atis A, Tutuman T, Goker N. Prevalence of human papilloma virus infection in pregnant Turkish women compared with non-pregnant women. Eur J Gynaecol Oncol. 2010;31(1):72-4.
8. Lowy DR, Schiller JT. Prophylactic human papillomavirus vaccines. J Clin Invest. 2006;116:1167–73.
9. Brătilă E, Vlădăreanu S, Berceanu C, Cîrstoiu M, Mehedinţu C, Comandaşu D, Mitran M. The role of pregnancy and childbirth on pelvic static disorders. Revista Ginecologia 2015, 3(10), 28-33.
10. Bosch FX, de Sanjosé S. The epidemiology of human papillo­mavirus infection and cervical cancer. Dis Markers. 2007;23:213–27.
11. Berceanu C, Brătila E. Patologia tumorală a tractului genital inferior. În: Cîrstoiu MM. Tratat de ginecologie pediatrică, Editura Universitară “Carol Davila” Bucureşti, 2015, 329-348.
12. Brown D, Berran P, Kaplan KJ, Winter WE 3rd, Zahn CM. Special situations: abnormal cervical cytology during pregnancy. Clin Obstet Gynecol. 2005, 48(1), 178-85.
13. Siddiqui G, Kurzel RB, Lampley EC, Kang HS, Blankstein J. Cervical dysplasia in pregnancy: progression versus regression post-partum. Int J Fertil Womens Med. 2001, 46(5), 278-80.
14. Van Calsteren K, Vergote I, Amant F. Cervical neoplasia during pregnancy: diagnosis, management and prognosis. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol. 2005, 19(4), 611-30.
15. Berceanu C, Berceanu S. Depistarea sistematică. În: Ghelase M.Ş., Ghelase F. Bioetica, Editura Universitară Medicală Craiova, 2016, 134-137.
16. Pavlidis NA. Coexistence of pregnancy and malignancy. Oncologist. 2002, 7(4), 279-87.
17. Snijders PJ, Steenbergen RD, Heideman DA, Meijer CJ. HPV-mediated cervical carcinogenesis: concepts and clinical implications. J Pathol. 2006, 208, 152–64.
18. Cîrstoiu M, Munteanu O, Bohîlţea R, Brătilă E, Mehedinţu C, Berceanu C, Albu R. Prevention of HPV infection in the current teenage sexuality. Rx Journal. 6(3), 21-21.
19. Slatter TL, Hung NG, Clow WM, Royds JA, Devenish CJ, Hung NA. A clinicopathological study of episomal papillomavirus infection of the human placenta and pregnancy complications. Mod Pathol. 2015, 28(10), 1369-82.
20. Berceanu S, Berceanu C. Medicina Prenatală. În: Ghelase MŞ, Ghelase F. Bioetica, Editura Universitară Medicală Craiova, 2016, 116-133.
21. Palmer J. The impact of HPV triage and test of cure and primary HPV screening on a colposcopy service in England. Cytopathology. 2015, 26(2), 79-82.
22. Hunter MI, Monk BJ, Tewari KS. Cervical neoplasia in pregnancy. Part 1: screening and management of preinvasive disease. Am J Obstet Gynecol. 2008, 199(1), 3-9.
23. Ciortea R, Berceanu C, Măluţan AM, Mocan R, Iuhas C, Bucuri CE, Rada MP, Mihu D. Intraperitoneal Fat through GRP78: A Risk Factor for Endometrial Cancer. Anal Cell Pathol (Amst). 2016;2016:3496538.
24. Fader AN, Alward EK, Niederhauser A, Chirico C, Lesnock JL, Zwiesler DJ, Guido RS, Lofgren DJ, Gold MA, Moore KN. Cervical dysplasia in pregnancy: a multi-institutional evaluation. Am J Obstet Gynecol. 2010, 203(2), 113.e1-6.
25. Pătraşcu A, Berceanu S, Popescu CF, Gheorman V, Berceanu C. Clinical and histopathological correlations of the modifications of fetal membranes in amniochorial infection. Rom J Morphol Embryol. 2009, 50(1), 67-72.
26. Woodrow N, Permezel M, Butterfield L, Rome R, Tan J, Quinn M. Abnormal cervical cytology in pregnancy: experience of 811 cases. Aust N Z J Obstet Gynaecol. 1998, 38(2), 161-5.
27. Siddiq TS, Twigg JP, Hammond RH. Assessing the accuracy of colposcopy at predicting the outcome of abnormal cytology in pregnancy. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. 2006, 124(1), 93-7.
28. Bertini-Oliveira AM, Keppler MM, Luisi A, Tarico S, Delascio Lopes VL, Delascio D, Camano L. Comparative evaluation of abnormal cytology, colposcopy and histopathology in preclinical cervical malignancy during pregnancy. Acta Cytol. 1982, 26(5), 636-44.
29. Yamasaki K, Miura K, Shimada T, Miura S, Abe S, Murakami M, Sameshima T, Fujishita A, Kotera K, Kinoshita A, Yoshiura K, Masuzaki H. Epidemiology of human papillomavirus genotypes in pregnant Japanese women. J Hum Genet. 2011, 56(4), 313-5.
30. Nobbenhuis MA, Helmerhorst TJ, van den Brule AJ, Rozendaal L, Bezemer PD, Voorhorst FJ, Meijer CJ. High-risk human papillomavirus clearance in pregnant women: trends for lower clearance during pregnancy with a catch-up postpartum. Br J Cancer. 2002, 87(1), 75-80.
31. Campion MJ, Sedlacek TV. Colposcopy in pregnancy. Obstet Gynecol Clin North Am. 1993, 20(1), 153-63.
32. Hecking T, Abramian A, Domröse C, Engeln T, Thiesler T, Leutner C, Gembruch U, Keyver-Paik MD, Kuhn W, Kübler K. Individual management of cervical cancer in pregnancy. Arch Gynecol Obstet. 2016, 293(5), 931-9.
33. Cîrstoiu MM, Brătilă E, Berceanu C, Munteanu O. Colposcopy - a mandatory procedure for the diagnosis of premalignant cervical lesions. Proceedings of 49th Annual Scientific Meeting of The European Society for Clinical Investigation, 2015, 127-132.
34. Henes M, Neis F, Rall K, Iftner T, Staebler A, Fehm T, Rothmund R. Abnormal cytology during pregnancy-a retrospective analysis of patients in a dysplasia clinic. Anticancer Res. 2013, 33(2), 711-5.
35. Pretorius RG, Belinson JL. Colposcopy. Minerva Ginecol. 2012, 64(2), 173-80.
36. Georgescu Brăila M, Grigorescu CC, Berceanu S, Enache D, Berceanu C, Colul lezional. Reevaluare citologică, endoscopică şi histopatologică pe 106 cazuri. Medica. 2002, 3(12), 14-21.
37. Davey DD, Cox JT, Austin RM, Birdsong G, Colgan TJ, Howell LP, Husain M, Darragh TM. Cervical cytology specimen adequacy: patient management guidelines and optimizing specimen collection. J Low Genit Tract Dis. 2008, 12(2), 71-81.
38. Frega A, Scirpa P, Corosu R, Verrico M, Scarciglia ML, Primieri MR, Palazzo A, Iacovelli R, Moscarini M. Clinical management and follow-up of squamous intraepithelial cervical lesions during pregnancy and postpartum. Anticancer Res. 2007, 27(4C), 2743-6.
39. Owens GL, Kitchener HC. Premalignant disease in the genital tract in pregnancy. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol. 2016, 33, 33-43.
40. Berceanu C, Albu SE, Boţ M, Ghelase MŞ. Current principles and practice of ethics and law in perinatal medicine. Curr Health Sci J. 2014 ,40(3), 162-9.
41. Kärrberg C, Rådberg T, Holmberg E, Norström A. Support for down-staging of pregnancy-associated cervical cancer. Acta Obstet Gynecol Scand. 2015, 94(6), 654-9.
42. Giannella L. The clinical problem of colposcopy is represented by false-negatives. Arch Gynecol Obstet. 2015, 291(4), 711-2.
43. http://www.asccp.org
44. http://www.asccp.org/asccp-guidelines
45. Wright TC Jr, Massad LS, Dunton CJ, Spitzer M, Wilkinson EJ, Solomon D; 2006 American Society for Colposcopy and Cervical Pathology-sponsored Consensus Conference. 2006 consensus guidelines for the management of women with abnormal cervical cancer screening tests. Am J Obstet Gynecol. 2007, 197(4), 346-55.
46. Wright TC Jr, Massad LS, Dunton CJ, Spitzer M, Wilkinson EJ, Solomon D; 2006 American Society for Colposcopy and Cervical Pathology-sponsored Consensus Conference. 2006 consensus guidelines for the management of women with cervical intraepithelial neoplasia or adenocarcinoma in situ. J Low Genit Tract Dis. 2007, 11(4), 223-39.
47. Wright TC Jr, Cox JT, Massad LS, Carlson J, Twiggs LB, Wilkinson EJ; 2001 ASCCP-sponsored Consensus Workshop. 2001 Consensus guidelines for the management of women with cervical intraepithelial neoplasia. J Low Genit Tract Dis. 2003, 7(3), 154-67.
48. Wright TC Jr, Massad LS, Dunton CJ, Spitzer M, Wilkinson EJ, Solomon D; 2006 ASCCP-Sponsored Consensus Conference. 2006 consensus guidelines for the management of women with abnormal cervical screening tests. J Low Genit Tract Dis. 2007, 11(4), 201-22. 

Articole din ediţiile anterioare

GINECOLOGIE | Ediţia 2 (2) / 2013

Progresul în domeniul tehnicilor de reproducere asistată

Anca Burnei, Prof. Dr. Radu Vlădăreanu

Tehnicile de reproducere asistată reprezintă procedee medicale concepute pentru a oferi tratament la cuplurile ce suferă de infertilitate. Rezultat...

15 noiembrie 2013
INTERDISCIPLINARY | Ediţia 2 24 / 2019

Rolul infecţiilor orale în naşterea prematură

Dr. Alexandru Iliescu, Paula Perlea, Kamel Earar, Irina-Maria Gheorghiu

Prematuritatea şi greutatea scăzută la naştere sunt unele din complicaţiile frecvente ale sarcinilor. Infecţiile orale, în special bolile parodonta...

21 mai 2019
OBSTETRICS | Ediţia 4 30 / 2020

Corelaţii anatomoclinice şi ecografice în hipertensiunea arterială indusă de sarcină

Boris Marinov Krâstev, Anca Daniela Brăila, Cristina Maria Pucă, Mihai Brăila

Hipertensiunea arterială indusă de sarcină este diagno­sti­­ca­tă prin creşterea tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg şi a celei diastolice...

04 decembrie 2020
OBSTETRICĂ | Ediţia 4 18 / 2017

Managementul gravidei cu hepatită virală B cronică - review de literatură şi prezentarea experienţei Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sîrbu”, Bucureşti

Octavia Velicu, Roberta Ciobanu, Ioan Diaconu, Prof. Dr. Elvira Brătilă, Mihai Mitran

Managementul hepatitei virale B cronice în timpul sarcinii rămâne o provocare și implică numeroase aspecte de în­gri­jire materno-fetale. Obiectivu...

18 decembrie 2017