Incidentalom adrenal la o pacientă cu cancer endometrial şi sindrom metabolic

 Adrenal incidentaloma in a patient with endometrial carcinoma and metabolic syndrome

First published: 15 noiembrie 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

Abstract

Introduction. Metabolic complications (MC) may be caused by an active adrenal tumor (AT) as Conn’s, Cushing’s syndrome; however a secondary site of a previous carcinoma may involve adrenals. Objective. We present endocrine panel of a menopausal woman with MC and cancer to whom differential diagnosis need to be clarified in front of a newly discovered AT. Material and method. Hormonal assays are detailed. Results. In 2015, a 64-year-old female is admitted for accidentally discovered AT (of 2.89/3.6/3.2 cm). In 2011 she was diagnosed with endometrial carcinoma and total hysterectomy with bilateral anexectomy was done with local radiotherapy added. She associated high-risk MC as: type 2 diabetes mellitus, high blood pressure, hyperlipemia, chronic ischemic heart disease, persistent atrial fibrillation, hyperuricemia, and an episode of stroke (complicated with left hemiplegy). On admission, the serum sodium and potassium were normal while the endocrine profile revealed non-secretor profile: plasma metanephrines = 10 pg/mL (Normal: 10-90 pg/mL), plasma normetanephrines = 20 pg/mL (Normal: 15-180 pg/mL), plasma baseline ACTH = 8.04 pg/mL (Normal: 3-66 pg/mL), baseline morning plasma cortisol = 14.97 µg/dL (Normal: 6.2-11.9 µg/dL), morning plasma cortisol after dexametasone suppression test =3 µg/dL (Normal: <1.8 µg/mL), chromogranin A = 20 ng/mL (Normal: 20-125 ng/mL). The patient was followed for one more year, and clinical, hormonal and imagery aspects were status quo. Conclusion. Adrenal incidentaloma may represent a challenge if metabolic complications are already diagnosed and a secretor pattern might be involved, and if a prior cancer is treated, the adrenal mass raises the question of a secondary spreading. 
 

Keywords
endometrial cancer, adrenal tumor, high blood pressure, obesity

Rezumat

Introducere. Factorii de risc metabolic şi cardiovascular diagnosticaţi la un pacient ar putea fi în esenţă datoraţi unei tumori suprarenale secretante similare cu cea cauzatoare de sindrom Conn sau Cushing; mai mult, adrenalele pot găzdui ca sediu secundar un carcinom. Obiectiv. Să introducem tabloul endocrin în menopauză al unei paciente care asociază atât tulburări metabolice, cât şi un istoric de neoplasm, context ce necesită un diagnostic diferenţial atent al tumorii adrenale. Material şi metodă. S-au utilizat pentru acest caz datele bazate pe dozările endocrine, ginecologice şi imagistice. Rezultate. O pacientă de 64 de ani este internată în 2015 pentru relevarea fortuită a unei tumori suprarenale (de 2,89/3,62/3,2 centimetri). În 2011, pacienta fusese diagnosticată cu un carcinom endometrial tratat prin histerectomie totală cu anexectomie bilaterală şi ulterior cu radioterapie locală. Doamna prezenta profil cardio-metabolic cu risc ridicat, dat de asocierea: diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, hiperlipemie, boală coronariană, fibrilaţie atrială permanentă, diateză urică, istoric de accident vascular. La internare, sodiul şi potasiul seric au fost normale, cu dozările următoare: metanefrine plasmatice de 10 pg/mL (normal între 10 şi 90 pg/mL), normetanefrine plasmatice de 20 pg/mL (normal între 15 şi 180 pg/mL), ACTH bazal matinal de 8,04 pg/mL (normal între 3 şi 66 pg/mL), cortizol plasmatic bazal matinal de 14,97 µg/dL (normal între 6,2 şi 11,9 µg/dL), cortizol plasmatic după testul de supresie la dexatemazonă de 3 µg/dL (normal sub 1,8 µg/dL), cromogranina A de 20 ng/mL (normal între 20 şi 125 ng/mL). Pacienta a fost urmărită un an, fără modificări semnificative clinice sau dozimetrice. Discuţii. Identificarea unei tumori adrenale în astfel de circumstanţe implică multiple specialităţi, de la oncologia ginecologică, cardiologie la endocrinologie. Concluzie. Incidentalomul adrenal ar putea asocia dificultăţi de confirmare a profilului specific dacă se asociază complicaţii metabolice sau, pentru pacienţii cu istoric oncologic, o masă adrenală poate ascunde o metastază.
 

Bibliografie

1. Di Dalmazi G, Pasquali R, Beuschlein F, Reincke M (2015). Subclinical hypercortisolism: a state, a syndrome, or a disease? Eur J Endocrinol, 173(4), M61-71. doi: 10.1530/EJE-15-0272. 
2. Di Dalmazi G, Vicennati V, Garelli S, Casadio E, Rinaldi E, Giampalma E, Mosconi C, Golfieri R, Paccapelo A, Pagotto U, Pasquali R (2014). Cardiovascular events and mortality in patients with adrenal incidentalomas that are either non-secreting or associated with intermediate phenotype or subclinical Cushing’s syndrome: a 15-year retrospective study. Lancet Diabetes Endocrinol, 2(5), 396-405. 
3. Zografos GN, Perysinakis I, Vassilatou E (2014). Subclinical Cushing’s syndrome: current concepts and trends. Hormones (Athens), 13(3), 323-37. doi: 10.14310/horm.2002.1506.
4. Poiană C, Chiriţă C, Carsote M, Hortopan D, Ioachim D, Corneci CM, Stănescu B (2013). Adrenal and pituitary incidentalomas in a case of Cushing’s syndrome. Chirurgia (Bucur), 108(6), 886-91.
5. Carsote M, Chirita C, Dumitrascu A, Hortopan D, Fica S, Poiana C (2009). Pituitary incidentalomas - how often is too often? J Med Life, 2(1), 92-7.
6. Nieman LK. (2015) Cushing’s syndrome: update on signs, symptoms and biochemical screening. Eur J Endocrinol, 173(4), M33-8. doi: 10.1530/EJE-15-0464. 
7. Ferraù F, Korbonits M. (2015) Metabolic comorbidities in Cushing’s syndrome. Eur J Endocrinol,173(4), M133-57. doi: 10.1530/EJE-15-0354. 
8. Santos A, Resmini E, Gómez-Ansón B, Crespo I, Granell E, Valassi E, Pires P, Vives-Gilabert Y, Martínez-Momblán MA, de Juan M, Mataró M, Webb SM. (2015) Cardiovascular risk and white matter lesions after endocrine control of Cushing’s syndrome. Eur J Endocrinol, 173(6), 765-75. doi: 10.1530/EJE-15-0600.
9. Petramala L, Lorenzo D, Iannucci G, Concistré A, Zinnamosca L, Marinelli C, De Vincentis G, Ciardi A, De Toma G, Letizia C (2015). Subclinical Atherosclerosis in Patients with Cushing Syndrome: Evaluation with Carotid Intima-Media Thickness and Ankle-Brachial Index. Endocrinol Metab (Seoul), 30(4), 488-93. doi: 10.3803/EnM.2015.30.4.488. 
10. Goddard GM, Ravikumar A, Levine AC (2015). Adrenal mild hypercortisolism. Endocrinol Metab Clin North Am, 44(2), 371-9. doi: 10.1016/j.ecl.2015.02.009.
11. Kaltsas G, Chrisoulidou A, Piaditis G, Kassi E, Chrousos G (2012). Current status and controversies in adrenal incidentalomas. Trends Endocrinol Metab, 23(12), 602-9. doi: 10.1016/j.tem.2012.09.001.
12. Glenn JA, Kiernan CM, Yen TW, Solorzano CC, Carr AA, Evans DB, Wang TS (2016). Management of suspected adrenal metastases at 2 academic medical centers. Am J Surg, 211(4), 664-70. doi: 10.1016/j.amjsurg.2015.11.019. 
13. Ginzburg S, Reddy M, Veloski C, Sigurdson E, Ridge JA, Azrilevich M, Kutikov A (2015). Papillary Thyroid Carcinoma Metastases Presenting as Ipsilateral Adrenal Mass and Renal Cyst. Urol Case Rep, 3(6), 221-2. doi: 10.1016/j.eucr.2015.08.007. 
14. Gryn A, Peyronnet B, Manunta A, Beauval JB, Bounasr E, Nouhaud FX, Rioux-Leclercq N, Caron P, Thoulouzan M, Verhoest G, Soulie M, Bensalah K, Huyghe E (2015). Patient selection for laparoscopic excision of adrenal metastases: A multicenter cohort study. Int J Surg, 24(Pt A):75-80. doi: 10.1016/j.ijsu.2015.10.038. 
15. Kebebew E, Siperstein AE, Clark OH, Duh QY (2002). Results of laparoscopic adrenalectomy for suspected and unsuspected malignant adrenal neoplasms. Arch Surg, 137(8), 948-51; discussion 952-3.
16. Moinzadeh A, Gill IS (2005). Laparoscopic radical adrenalectomy for malignancy in 31 patients. J Urol, 173(2), 519-25.
17. Lheureux S, Oza AM (2016). Endometrial cancer-targeted therapies - myth or reality? Review of current targeted treatments. Eur J Cancer, 59:99-108. doi: 10.1016/j.ejca.2016.02.016. 
18. Laskey RA, McCarroll ML, von Gruenigen VE (2016). Obesity-related endometrial cancer: an update on survivorship approaches to reducing cardiovascular death. BJOG,123(2):293-8. doi: 10.1111/1471-0528.13684.
19. Cetinkaya K, Atalay F, Bacinoglu A, Dervisoglu H (2016). To what extent is risk grouping method successful in deciding surgical staging in endometrial cancer? Tumori, 30:0. doi: 10.5301/tj.5000497. 
20. Kamal A, Tempest N, Parkes C, Alnafakh R, Makrydima S, Adishesh M, Hapangama DK (2016). Hormones and endometrial carcinogenesis. Horm Mol Biol Clin Investig, 25(2):129-48. doi: 10.1515/hmbci-2016-0005.
21. Pisano G, Calò PG, Erdas E, Pigliaru F, Piras S, Sanna S, Manca A, Dazzi C, Nicolosi A (2015). Adrenal incidentalomas and subclinical Cushing syndrome: indications to surgery and results in a series of 26 laparoscopic adrenalectomies. Ann Ital Chir, 86:406-12.
22. Rossi R, Tauchmanova L, Luciano A, Di Martino M, Battista C, Del Viscovo L, Nuzzo V, Lombardi G (2000). Subclinical Cushing’s syndrome in patients with adrenal incidentaloma: clinical and biochemical features. J Clin Endocrinol Metab, 5(4):1440-8.
23. Albu SE, Carsote M, Capatina C, Dumitrascu A, Ghemigian A (2015). Adrenal surgical approach in a woman with synchronous bilateral adrenal tumours. Journal of Surgical Sciences, 2(3):132-135. 
24. M. Carsote, A. Ghemigian, A. Valea, A. Dumitrascu, C. Chirita, C. Poiana (2015). Sublinical Cushing’s syndrome with bilateral adrenal tumours in a patient with gallbladder multiple stone: therapeutical options. Ars Medica Tomitana, 3(21):124-127. 
25. Carsote M, Valea A, Dumitraşcu A, Terzea D, Păun S, Poiană C (2015). The unilateral adrenal tumor in a patient with history of uterine cervix cancer: the radiological and endocrine profile related management. International Journal of Diagnosis Imaging, 2(2):90-95.
26. Bartosch C, Afonso M, Pires-Luís AS, Galaghar A, Guimarães M, Antunes L, Lopes JM. (2016) Distant Metastases in Uterine Leiomyosarcomas: The Wide Variety of Body Sites and Time Intervals to Metastatic Relapse. Int J Gynecol Pathol. 2016 Mar 24. [Epub ahead of print]
27. Hernlund E, Svedbom A, Ivergård M, Compston J, Cooper C, Stenmark J, McCloskey EV, Jönsson B, Kanis JA. (2013) Osteoporosis in the European Union: medical management, epidemiology and economic burden. A report prepared in collaboration with the International Osteoporosis Foundation (IOF) and the European Federation of Pharmaceutical Industry Associations (EFPIA). Arch Osteoporos. 8:136. doi: 10.1007/s11657-013-0136-1. 
28. Poiana C, Carsote M, Capatina C, Radoi V, Ghemigian A. (2015) Vitamin D in menopause: a cross-sectional study on 471 women. Romanian Journal of Rheumatology,  XXIV(1): 40-44. 
29. Albu SE, Geleriu A, Carsote M, A Mihai, C. Vasiliu, C. Poiana. (2015) The vitamin D status in menopausal women. Archives of Balkan Medical Union, 50(2): 275-277.  
30. Capatina C, Carsote M, Caragheorgheopol A, Poiana C, Berteanu M. (2014) Vitamin D deficiency in postmenopausal women – biological correlates. Maedica: a Journal of Clinical Medicine, 9(4): 316-322.

Articole din ediţiile anterioare

OBSTETRICS | Ediţia 2 36 / 2022

Dificultăţi de examinare ecografică la gravidele supraponderale. Studiu retrospectiv şi analiza literaturii

Răzvan Socolov, Mona Akad, Roxana Covali, Ioana Shadye-Scripcariu, Demetra Socolov, Dragoş Crauciuc, Eduard Crauciuc, Fawzy Akad, Diana Popovici, Roxana Gireadă

Introducere. În ultimele decenii, sistemul medical se confruntă tot mai des cu paciente obeze sau supraponderale. Obezitatea este asociată cu un ri...

31 mai 2022
OBSTETRICS | Ediţia 3 29 / 2020

Idei preconcepute despre anumite indicaţii ale operaţiei cezariene la populaţia din România

Anca A. Simionescu, Andreea Hetea

Numărul operaţiilor cezariene a crescut considerabil în ultimii 30 de ani. Între 2009 şi 2017, România a raportat o creştere cu 32,1% a numărului d...

30 septembrie 2020
OBSTETRICĂ | Ediţia 3 13 / 2016

Modificările unor parametri metabolici şi evoluţia sarcinii

Ștefan-Sorin Aramă, Anda Băicuș, Diana Ioana Voicu, Prof. Dr. Elvira Brătilă, Oana Bodean, Octavian Munteanu

Obezitatea caracterizează un număr tot mai mare de gravide la nivel mondial. Ţesutul adipos se comportă ca un organ endocrin prin intermediul subst...

15 octombrie 2016
OBSTETRICS | Ediţia 4 30 / 2020

Corelaţii anatomoclinice şi ecografice în hipertensiunea arterială indusă de sarcină

Boris Marinov Krâstev, Anca Daniela Brăila, Cristina Maria Pucă, Mihai Brăila

Hipertensiunea arterială indusă de sarcină este diagno­sti­­ca­tă prin creşterea tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg şi a celei diastolice...

04 decembrie 2020