La populațiile cu risc crescut de infecție cu HIV, rezultatele unui nou studiu sugerează că oamenii instruiți, din comunitate, pot crește în mod eficient gradul de conștientizare cu privire la profilaxia preexpunere (PrEP), însă așteptările trebuie să fie realiste. PrEP are o eficiență foarte mare (peste 90%) în reducerea transmiterii sexuale a HIV. Când vine vorba despre transmiterea asociată cu drogurile injectabile, aceasta s-a redus cu mai mult de 70%. O mare problemă a rămas în continuare conștientizarea. Într‑un studiu recent, efectuat pe populația din Baltimore, printre bărbații care întrețin relații sexuale cu alți bărbați, mai puțin de 11% au auzit de PrEP. Iar această lipsă de conștientizare reprezintă o preocupare deosebită, deoarece în Baltimore – care are o incidență mai mare a HIV decât alte orașe importante, inclusiv New York și San Francisco – 83% dintre cei infectați cu HIV sunt persoane de culoare de origine nonhispanică. Programul de informare comunitară PrEP este conceput pentru a face o schimbare la acest nivel pentru populația din Baltimore – populație cu prevalență și risc crescut de apariție a HIV, predominant neagră, cu statut socioeconomic scăzut. Aceasta face ca programul să fie unic și aproape imposibil de aplicat în același stil și în alte locuri, precum Washington, New York City sau San Francisco. 
În Baltimore, oamenii sunt instruiți în cadrul programului timp de 12 luni; formarea acoperă elementele de bază privind infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală (ITS), PrEP și testarea HIV și subliniază comunicarea profesională, respectarea confidențialității, discuția despre sex și sexualitate. Se consideră că acest mod de abordare este deosebit de important în contextul orașului Baltimore, care arată că oamenii de culoare HIV-negativi care fac sex cu bărbați au percepții negative despre a lua medicamente, iar frica de a fi stigmatizați scade probabilitatea că ei vor accepta sau adera la PrEP.
Comunicarea de tip social media joacă un rol-cheie în implicarea comunității, „navigatorii“ pe Internet  folosind diferite resurse, de la Facebook și Twitter până la aplicații de dating (cum ar fi Jack’d și Grindr) sau aplicația PrEPme smartphone.
Adepții lucrează și prin puncte de desfacere comunitare, cum ar fi baruri, târguri de sănătate și biserici. De asemenea, caută să îi conecteze la alte tipuri de sprijin de care au nevoie, deoarece multe dintre persoane se confruntă cu inechități care reprezintă bariere serioase în calea PrEP.
Un grup de cercetători a evaluat eficacitatea eforturilor de mobilizare în analiza observațională efectuată în perioada martie 2016 - octombrie 2017. Dintre cele 4359 de persoane din populația cu risc ridicat, 612 au exprimat interesul pentru contactul ulterior și 194 au realizat acest lucru.
Dintre aceștia din urmă, 58 (30%) au fost la o discuție despre PrEP, 47 (24%) au programat o consultație și 24 (12%) au fost complet integrați în program.
Cercetătorii au declarat că nu sunt surprinși de rata scăzută de absorbție din Baltimore, având în vedere barierele legate de locuințe, transport și nevoi de angajare, precum și neîncrederea în sistemul medical și teama de stigmatizare privind infecția cu HIV și sex. Aceste observații sunt în concordanță cu literatura de specialitate internațională. Un studiu longitudinal la nivel național privind 995 de bărbați homosexuali și bisexuali HIV-negativi din Statele Unite ale Americii a arătat că aproximativ 47% au exprimat disponibilitatea de a urma PrEP, 24% au fost incluși în studiu, 12,9% au vorbit cu un furnizor despre inițiere și 9,1% au aderat la tratament. Rezultatele sunt departe de a fi mulțumitoare și demonstrează fără tăgadă complexitatea fenomenului și necesitatea unor noi eforturi și inițiative pentru prevenirea și controlul extinderii infecției cu HIV/SIDA. 
Recenzie la articolul: 
Grassroots HIV Prevention Efforts Target Those at High Risk. Melville NA. Medscape. 2017. 
Disponibil la: https://www.medscape.com/viewarticle/888528
Ana-Andreea Gogu, student, UMF „Carol Davila“ București, membră a Societății Studenților în Medicină București și membră a Comitetului pentru Drepturile Omului și Pace