Neisseria meningitidis, o bacterie condiţionat patogenă, apare cu o rată de portaj la nivelul nazofaringelui de 10% şi o incidenţă de 0,5-1000 de cazuri/100.000 de persoane pe an, în funcţie de regiunea geografică (Pizza M et al. 2015). Autorii au afirmat că pentru Anglia şi Ţara Galilor incidenţa este de aproximativ 2 cazuri/100000 de persoane pe an, rata de fatalitate fiind între 5% şi 17%. Principalele patologii în care Neisseria meningitidis este implicată sunt meningita şi sepsisul, numite generic drept boală invazivă meningococică, ce debutează cu simptome nespecifice şi poate duce la deces sau sechele în 24 de ore (Pizza M et al. 2015). Se descriu 13 serogrupuri capsulare, dintre care 5 au relevanţă clinică (A, B, C, W-135, Y). Pentru serogrupul B a fost dificilă dezvoltarea unui vaccin din cauza asemănărilor dintre polizaharidul B şi structurile glucidice prezente în ţesuturile umane.

Primele vaccinuri împotriva serogrupului B au fost realizate din vezicule ale membranei externe, cu eficacitate redusă. În evoluţie au fost produse vaccinuri din proteine subcapsulare, spre exemplu 4CmenB, folosit în Europa (cu o estimare a acoperirii de 73% în Marea Britanie). Lipoproteina bivalentă rLP2086 recombinată este folosită în Statele Unite ale Americii. Secvenţierea grupurilor de antigene capsulare este propusă ca nomenclatură pentru noile variante antigenice, rezultând o concordanţă de 58,3-60,3%. Prin această metodă a fost pus în evidenţă răspunsul imun încrucişat, toate rezultatele fiind accesibile în baza de date PubMLST. În studiul desfăşurat între 2010 şi 2016 au fost incluse variante ale peptidelor fHbp, NHBA, NadA, Por A. S-au evidenţiat, de exemplu, 5 variante ale peptidei fHbp (4, 13, 15, 14, 1), prezente în mare parte din produsele recoltate, rata de apariţie a acestora scăzând totuşi de la 50,5% la 26,3%. Peptida NadA a fost absentă în majoritatea produselor patologice care au inclus Neisseria meningitidis. Acesta are 23 de variante. S-a înregistrat o creştere a apariţiei de la 17,5% la 43,9%. Peptida NHBA, cu o prezenţă de 97,2%, prezintă 163 de variante, cele mai frecvente (29 şi 2) însumând 75,6%. În studiul realizat s-a constatat că în 411 probe din 424 s-au identificat meningococi din genotipul hiperinvaziv CC41/44. Gena pentru PorA a fost evidenţiată în 98% din cazuri, pentru varianta VR2 fiind înregistrată o scădere a ratei de apariţie de la 16,5% la 6,5% de-a lungul studiului. În cursul aceleiaşi evaluări au fost evidenţiate în 94,9% din cazuri antigene noi (n=803), cu o concordanţă de 82,4%, când se compară cu cele mai frecvente 7 genotipuri de Neisseria meningitidis.

Componentele vaccinului utilizat în Marea Britanie pot fi găsite la suprafaţa bacteriei, independent de tipul capsular, cea mai mare concordanţă cu antigenele de suprafaţă întâlnindu-se în cazul serogrupului B: 36,6% în 2010-2011, respectiv 35,7% în 2015-2016, majoritatea din genotipul CC41/44 şi cu o posibilitate de 69,3%, respectiv 35,7% de apariţie a răspunsului imun încrucişat. În cazul serogrupului C, variază foarte mult în funcţie de genotip, iar în cazul serogrupului W concordanţa a fost de aproximativ 0,2%, dar cu o posibilitate de 51,9%, respectiv 93,9% de răspuns imun încrucişat. În cazul serogrupului Y, concordanţa a fost de 9,2%, respectiv 2,9%, cu posibilitate de 11,8%, respectiv 2,9% de răspuns imun încrucişat.

În concluzie, există o mare diversitate de genotipuri (n=31) şi tipuri de antigene (n=803), în cazul celor mai frecvente 20 înregistrându-se o acoperire de 44,1% pentru grupul B. Schema de vaccinare pe termen lung din Regatul Unit va oferi, cel mai probabil, date pentru dezvoltarea de noi vaccinuri.