Planul european de luptă împotriva cancerului (#EBCP)

În luna februarie a.c. a avut loc în Parlamentul European evenimentul de lansare a consultării publice asupra Planului european de luptă îm­po­triva cancerului (#EBCP) – Accesul la îngrijiri on­co­lo­gice în Europa, organizat de Comisia Eu­­ropeană. Elaborarea Planului european de can­cer reprezintă misiunea prioritară a UE în domeniul sănătăţii a preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von den Leyen, din mandatul 2019-2024. Planul european de luptă împotriva cancerului ur­măreşte îmbunătăţirea prevenţiei, a diag­nos­ti­cului, tratamentului şi supravieţuirii, pre­cum şi modul în care se poa­­te reduce su­fe­rin­ţa produsă de această ma­­la­die în Eu­ro­pa. Planul european de luptă îm­po­tri­va can­ce­ru­lui va integra cinci domenii de acţiune: apli­ca­rea principiului „Health in all policies”, pre­ven­ţia, asigurarea accesului co­rect şi egal la tratamente oncologice, su­pra­vieţuirea can­ce­ru­lui şi calitatea vieţii post­trau­mă şi îngrijirile pa­lia­tive.

Începând cu luna aprilie 2020, odată cu in­tra­rea în vigoare a noului contract-cadru, îm­preu­nă cu comisiile de chirurgie şi chirurgie on­co­lo­gi­că a fost gândit şi va fi funcţional un nou tip de program curativ de chirurgie on­co­lo­gi­că. Este vorba despre un program chirurgical care nu exista până în prezent şi care va fi gra­tuit pentru pacienţi. De asemenea, este pre­vă­zut ca programele de radioterapie şi chi­mio­te­ra­pie, care sunt vitale, să fie finanţate la costuri rea­le. Ministerul Sănătăţii urmăreşte dispariţia lis­te­lor de aşteptare pentru imagistică per­for­man­tă (computer-tomograf, RMN, PET-CT). Va fi continuată şi urgentată implementarea programelor pentru depistarea precoce (scree­ning) a bolilor cu cea mai mare inci­den­ţă în rân­dul populaţiei (cancer de col ute­rin, cancer de sân, colorectal şi hepatite), ce beneficiază de o finanţare europeană im­por­tan­tă, de peste 100 milioane de euro.

Pentru îmbunătăţirea calităţii asistenţei me­di­cale pentru pacienţii oncologici, Ministerul Să­nă­tă­ţii are în lucru şi un nou Masterplan pentru pre­ve­ni­rea şi controlul cancerului, în acord cu ultimele direcţii ale UE, dar şi cu nevoile rea­­le ale pacienţilor cu afecţiuni oncologice. Mas­ter­planul prevede dezvoltarea de acţiuni şi măsuri pe mai multe paliere: prevenţie, diag­nos­­tic precoce, tratament, îngrijiri pa­lia­ti­ve şi de hospice, reabilitare oncologică, psiho-on­co­lo­gie şi cercetare.

Sursa: Ministerul Sănătăţii,
www.ms.ro/comunicate

 

Reglementări privind acordarea concediului medical şi a indemnizaţiei pentru carantină

În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru carantină, conform reglementărilor cuprinse în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în Normele de aplicare a prevederilor acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă de către medicul curant asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică. În caz de carantină, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară.

Durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecţiuni. De asemenea, dacă durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică depăşeşte 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

În cazul certificatelor de concediu me­di­cal acordate pentru carantină nu se aplică restricţia prevăzută la art. 20 alin. (1) din Anexa 1 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căreia „medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în una sau mai multe etape”, întrucât carantina semnifică o suspiciune a unei persoane de a fi contaminată cu o boală transmisibilă, şi nu un diagnostic confirmat medical al acesteia (episod de boală).

Sursa: Casa Naţională de Asigurări
de Sănătate, www.cnas.ro
 

Conexiuni noi în serviciul electronic de sănătate transfrontalier al Uniunii Europene
(Malta-Croaţia, Malta-Portugalia)

Serviciul electronic de sănătate transfrontalier este o infrastructură care asigură continuitatea îngrijirilor medicale oferite cetăţenilor europeni în timp ce aceştia călătoresc peste hotare în alte ţări ale UE. Acest lucru ofe­ră ţărilor din UE posibilitatea de a face schimb de date me­di­cale într-un mod sigur, eficient şi interoperabil.

Următoarele două servicii electronice de sănătate transfrontaliere sunt introduse în prezent progresiv în toate ţările UE:

  • ePrescripţia (şi eDispensarea) permite cetăţenilor UE să îşi procure medicamentele într-o farmacie situată într-o altă ţară a UE, datorită transferului online al reţetei electronice din ţara de reşedinţă în ţara de călătorie.

  • Rezumatul pacientului oferă informaţii despre aspecte importante legate de sănătate, cum ar fi alergii, tratament urmat, antecedente personale patologice etc. Este parte dintr-o colecţie mai mare de date de sănătate, numită Health Record (Dosar Electronic de Sănătate). Rezumatul digital al pacientului este menit să ofere medicilor informaţii esenţiale în propria limbă cu privire la pacient, atunci când pacientul provine dintr-o altă ţară a UE şi poate exista o barieră lingvistică. Pe termen mai lung, nu numai informaţiile medicale de bază din Rezumatul pacientului, dar şi documentele complete de sănătate ar trebui să devină disponibile în toată Uniunea Europeană.

Atât ePrescripţia, cât şi Rezumatul pacientului pot fi transferate între ţările UE datorită noii infrastructuri de servicii digitale eHealth (eHDSI). Până în 2021, ambe­le servicii vor fi implementate treptat în 22 de ţări ale UE: Austria, Belgia, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania şi Suedia.

În prezent, serviciul referitor la Rezumatul pacientului este disponibil în următoarele ţări:

  • Luxemburg: medicii pot accesa datele de sănătate ale cetăţenilor care provin din Republica Cehă (iunie 2019) şi Malta (decembrie 2019).

  • Croaţia: medicii pot accesa datele de sănătate ale cetăţenilor care provin din Cehia (septembrie 2019) şi Malta (24 februarie 2020).

  • Malta: medicii pot accesa datele de sănătate ale cetăţenilor care provin din  Portugalia (21 februarie 2020).

  • Portugalia: medicii pot accesa datele de sănătate ale cetăţenilor care provin din Malta (ianuarie 2020).

În prezent, serviciul ePrescripţie este disponibil în următoarele ţări: Finlanda (ePrescripţiile cetăţenilor finlandezi pot fi eliberate în farmacii din Estonia – ianuarie 2019) şi Croaţia (septembrie 2019).

Sursa: Comisia Europeană – Sănătate Publică,
https://ec.europa.eu/health/home_en

 

CNAS a accesat fonduri europene în valoare de 20 de milioane de euro pentru implementarea unui sistem integrat de management

Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) a informat publicul, prin intermediul site-ului propriu, în luna ianuarie a.c., asupra semnării contractului de finanţare în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), care are ca obiectiv dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de management ce va permite elaborarea de rapoarte, analize şi studii menite să optimizeze şi să consolideze capacitatea decizională a CNAS, prin prelucrarea datelor specifice colectate în Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). În baza contractului, CNAS va beneficia de finanţare nerambursabilă de la Autoritatea de Management POCA pentru implementarea proiectului „Sistem Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate”, în valoare de 101,98 milioane de lei, din care 85,64 milioane de lei reprezintă finanţarea nerambursabilă acordată de Autoritatea de Management POCA. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni. Nevoia acestui proiect rezidă din faptul că la momentul actual PIAS cuprinde sisteme create la momente diferite, de echipe diferite, care nu pot fi utilizate pentru a obţine o analiză integrată. Prin sistemul care va fi creat, datele extrase din PIAS vor fi integrate şi organizate într-un format unic de referinţă, ulterior fiind generate rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor şi statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătăţii ori ale altor instituţii precum Institutul Naţional de Statistică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică. Aceste date vor contribui la o mai bună înţelegere a nevoilor asiguraţilor, la reducerea riscurilor şi la creşterea eficienţei cheltuielilor publice în sistemul de sănătate.

Sursa: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,
www.cnas.ro
 

Portugalia reduce numărul cazurilor de obezitate infantilă prin suprataxarea băuturilor îndulcite

Cu ocazia Zilei Mondiale a Obezităţii (4 martie), OMS Europa a readus în lumină obezitatea infantilă, o problemă complexă de sănătate publică, prin crearea unor obiceiuri alimentare la o vârstă tânără şi vulnerabilă, şi a lăudat succesul Portugaliei în scăderea numărului cazurilor de obezitate infantilă.

Iniţiativa OMS Europa pentru supravegherea obezităţii infantile (COSI) a studiat greutatea copiilor de vârstă şcolară la fiecare 2-3 ani în peste 40 de state membre ale Uniunii Europene începând din 2008, furnizând analize şi date valoroase guvernelor din ţările respective. COSI nu evaluează doar prevalenţa obezităţii, ci şi aspectele comportamentale ale stilurilor de viaţă sănătoase, inclusiv dietele şi activitatea fizică, precum şi detalii legate de mediul în care copilul îşi desfăşoară activitatea zilnică.

Dr. Ana Rito, principalul investigator al Portugaliei pentru COSI, afirmă că „între 2008 şi 2016 se poate observa o scădere a numărului copiilor supraponderali în Portugalia de la 37,9% la 30,7% şi la copiii obezi de la 15,3% la 11,7%. Cu toate acestea, rămâne una dintre cele mai mari rate din Europa”. COSI a evidenţiat faptul că numărul de copii care consumă în mod regulat băuturi răcoritoare – influenţă semnificativă asupra creşterii în greutate – a crescut în timp, pentru a ajunge la peste 80,1% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 8 ani în 2016, aceste date furnizând dovezi ştiinţifice esenţiale pentru a sprijini implementarea taxei pentru băturile îndulcite. Legiferarea acestei taxe a avut loc în ianuarie 2017, iar rezultatele sunt pe măsură. Multe companii au redus radical cantitatea de zahăr din produsele lor, iar vânzările de băuturi îndulcite au scăzut în general în Portugalia. Viitoarele etape ale studiului COSI Portugalia vor urmări impactul deplin asupra modelelor de consum ale copiilor, dar prăbuşirea iniţială a vânzărilor de băuturi cu conţinut ridicat de zahăr şi reformularea semnificativă a produselor sunt impresionante.

Sursa: OMS – Regiunea Europa, www.euro.who.int

 

Un model nou de asistenţă medicală primară a mamei şi nou-născutului în Kazahstan

Kazahstanul este în plin proces de reformare a asistenţei medicale primare, în sensul oferirii de servicii de sănătate integrate şi orientate social. Acesta este unul dintre domeniile prioritare ale programului de dezvoltare a sănătăţii de stat „Densaulyk”, un sistem medical în centrul căruia să fie pacientul şi nevoile sale.

Un nou model de îngrijire a mamei şi copilului, prenatal şi postnatal, este implementat în 17 centre de excelenţă din domeniul asistenţei medicale primare din ţară, care au fost lansate în 2018 şi 2019. Echipele multidisciplinare care lucrează în astfel de centre sunt alcătuite din medici de familie, pediatri, medici stomatologi, asistente medicale, asistenţi comunitari, asistenţi sociali şi personal administrativ.

Managerii centrelor au redistribuit şi optimizat rolul personalului medical şi au mărit numărul asistenţilor sociali. Unii pediatri şi terapeuţi s-au recalificat profesional şi au devenit medici de familie. Asistentele medicale au urmat cursuri de perfecţionare şi cursuri de comunicare, astfel că ele pot consilia pe cont propriu pacienţii şi familiile acestora, cunoscând backgroundul familiei.

Asistentele comunitare joacă un rol important în asigurarea unei stări de sănătate optime a tinerilor părinţi şi a nou-născuţilor, prin educarea şi sprijinirea lor. Asistentele comunitare se ocupă de monitorizarea gravidelor şi a copiilor până la vârsta de 5 ani, explică noţiuni legate de alimentaţie şi igienă şi urmăresc calendarul de vaccinări. Asistentul social evaluează climatul familial, indică măsuri de luat şi aduce la cunoştinţa familiei care sunt măsurile şi ajutoarele guvernamentale de care pot beneficia.

Acest tip de abordare, în care binele copilului primează, prin faptul că fiecare familie are dreptul şi accesul la asistenţă medicală, la examene medicale periodice şi la imunizări, a scăzut rata deceselor infantile în zonele în care există acest tip de centre.

Sursa: OMS – Regiunea Europa, www.euro.who.int