Ştiaţi că:

1. Prima descriere a circulaţiei sângelui a apărut în lucrarea „De Motu Cordis” („Privind mişcarea inimii şi a sângelui”) publicată în 1628 de doctorul englez William Harvey, constituind debutul înţelegerii moderne a sistemului cardiovascular?

2. Prima determinare a tensiunii arteriale a fost făcută în 1727 de Stephen Hales - fiziolog, chimist şi cleric englez -, măsurând creşterea înălţimii unei coloane de sânge într-un tub de sticlă conectat la o arteră?

3. Primul stetoscop (sthetos = piept, skopos = examinare) a fost inventat de medicul francez Rene Laennec, care, în 1816, a remarcat că zgomotele cardiace se aud mai bine printr-un cilindru de hârtie decât prin auscultaţia imediată (direct pe torace)? 

4. Hipertensiunea ca entitate clinică a fost introdusă în 1896, odată cu inventarea sfigmomanometrului cu manșetă de către Scipione Riva-Rocci - invenție care a permis măsurarea tensiunii arteriale la clinică?

5. Nikolai Korotkoff a îmbunătăţit tehnica măsurării tensiunii arteriale în 1905 prin descrierea sunetelor Korotkoff?

6. Deşi cunoscută încă din Antichitate - „boala pulsului greu” -, primele medicamente eficiente şi tolerate au fost descoperite şi disponibile abia după Al Doilea Război Mondial (derivatele din Rauwolfia Serpentina: hexametoniu, hidralazina şi rezerpina)?

7. Clorotiazida a fost primul diuretic descoperit (1958), constituind o realizare majoră în tratamentul HTA?

8. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a identificat hipertensiunea arterială sau tensiunea arterială crescută ca fiind prima cauză a mortalităţii cardiovasculare, depăşind ca număr toate tipurile de cancer?

9. Pe glob, rata anuală de decese de cauză cardiovasculară a crescut de la 17,5 milioane în 2005 la 20 de milioane în 2015?

10. În România, peste 62% din decese sunt cauzate de bolile cardiovasculare, în timp ce proporția în Uniunea Europeană este de 40%, iar pe continentul european de 47%?

Statisticile îngrijorătoare au determinat Societatea Europeană de Cardiologie şi European Heart Network (EHN), în colaborare cu Comisia Europeană şi Biroul Regional OMS pentru Europa, să elaboreze şi să semneze - la Bruxelles, în iunie 2007 - Carta Europeană a Sănătăţii Cardiovasculare (European Heart Health Charter - EHHC), având ca scop declarat reducerea impactului bolilor cardiovasculare în Europa. În septembrie 2007, România a aderat la această Cartă, angajându-se să promoveze la nivel naţional programe de prevenție cardiovasculară.

Complexitatea hipertensiunii arteriale ca etiopatogenie, simptomatologie, evoluţie şi mai ales complicaţii plasează pacientul hipertensiv în curriculumul mai multor specialităţi medicale: cardiologie, medicină internă, nefrologie, endocrinologie, diabetologie şi boli de nutriţie şi, nu în ultimul rând, medicina de familie.

Cu scopul declarat de a deveni platforma de comunicare între medicii din aceste specialităţi, Societatea Română de Hipertensiune s-a implicat activ în dezvoltarea de programe de Educaţie Medicală Continuă pentru îmbunătăţirea nivelului de informare al medicilor, în iniţierea proiectelor de cercetare care să contribuie la progresul ştiinţific în acest domeniu şi, nu în ultimul rând, în creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei cu privire la managementul corect al acestei afecţiuni. 

O astfel de iniţiativă a fost „Cursul Naţional de Management al Bolnavului hipertensiv - Actualităţi în diagnostic şi Tratament” (C.O.M.B.A.T.), care, începând din anul 2012, s-a desfăşurat succesiv în multe oraşe din ţară (Piteşti, Bucureşti, Craiova, Timişoara, Constanța etc.) sub forma unor ateliere interactive în care medici practicieni cu experienţă au prezentat o serie de cazuri clinice ilustrative atât pentru monitorizarea corectă a tensiunii arteriale, cât şi pentru diagnosticarea şi tratarea complicaţiilor acesteia.

Studiile de caz au fost făcute conform ghidurilor europene de practică medicală din hipertensiunea arterială pentru a furniza participanţilor cele mai noi informaţii în domeniu. Un alt obiectiv al cursului a fost informarea participanţilor cu privire la tehnicile de evaluare a pacientului hipertensiv.

„Având în vedere că tematica hipertensiunii arteriale presupune o interrelaţionare între specialităţi precum cardiologia, medicina internă, nefrologia, diabetologia, neurologia, medicina de familie, am considerat necesar pentru practica medicală a specialiştilor din aceste domenii iniţierea unui curs dinamic susţinut de medici experţi în hipertensiune arterială, cu prezentări de cazuri clinice şi cu dezbaterea celor mai noi informaţii despre hipertensiunea arterială”, a declarat prof. univ. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune şi totodată susţinătorul şi coordonatorul ştiinţific al acestor manifestări.

Dar un management corect al HTA presupune, în afara consultului medical şi a prescripţiei, şi alte activităţi: informare, consiliere, urmărire şi monitorizare, înţelegere şi empatie - activităţi la care au o contribuţie importantă asistenţii medicali, psihologii, dieteticienii, cu efecte benefice asupra relaţiei medic - pacient hipertensiv.

Răspunzând nevoii de a oferi un tratament corect, educaţie şi susţinere pacientului cu hipertensiune arterială, a apărut în peisajul medical românesc Asociaţia Română de Educaţie în Hipertensiune Arterială (ARE-HTA). Lansată în cadrul Congresului Societăţii Române de Hipertensiune „Certitudini şi dileme în hipertensiune”, la Bucureşti (septembrie 2014), ARE-HTA este o organizaţie naţională neguvernamentală, non-profit, care are ca scop promovarea educaţiei medicale ca parte importantă a managementului hipertensiunii arteriale.

Cunoscută încă de la începutul anilor ’90 pentru iniţiativa formării unui grup profesional - devenit în 2015 „Grupul de lucru al Asistenţilor Medicali” - în cadrul Congresului Naţional de Cardiologie de la Sinaia, as. med. Elena Păun a găsit energia necesară înfiinţării acestei organizaţii deschise pentru asistenţi medicali, psihologi, nutriţionişti şi, evident, medici - personal medical sau nemedical, dar implicaţi în managementul HTA.

Scopul declarat este desfăşurarea de proiecte şi activităţi specifice de formare şi dezvoltare profesională a asistenţilor medicali în vederea sprijinirii pacienţilor care suferă de HTA, dar şi monitorizare corectă a acestora. 

Partener al Societăţii Române de Hipertensiune, ARE-HTA a susţinut, cu ajutorul echipelor formate din medic, asistent medical şi psiholog, cursurile C.O.M.B.A.T.-ASIST, succesiv în mai multe oraşe din ţară (Ploieşti, Bucureşti, Bacău, Arad etc.), unde s-au bucurat de o largă şi interactivă participare a asistenţilor medicali locali.

„Fiecare pacient cu hipertensiune arterială are, mai devreme sau mai târziu, întrebări, reţineri şi temeri legate de această boală şi complicaţiile sale. Prescripţia medicală este doar o parte din munca profesionistului în sănătate care lucrează cu un astfel de pacient. Ceea ce ne propunem, prin ARE-HTA, este să oferim membrilor noştri posibilitatea de a-şi dezvolta abilităţile complexe, atât medicale, cât şi de comunicare, de care este nevoie pentru gestionarea optimă a acestor pacienţi”, a spus as. med. Elena Păun, preşedinte al ARE-HTA.