AREPMF

Cancerul de col uterin poate fi prevenit!

First published: 19 ianuarie 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

Abstract

Keywords

Anual se depistează în țara noastră peste 4.000 de femei cu cancer de col uterin și peste 2.000 de femei mor în fiecare an din cauza acestei boli(1) (figurile 1 și 2).

Stă în puterea noastră să schimbăm cursul acestei crunte boli, având la îndemână două metode preventive extrem de eficiente: vaccinarea anti-HPV şi screening-ul prin testul Babeș-Papanicolau.

1. Vaccinarea anti-HPV - primul pas în prevenţia cancerului de col uterin!

Relaţia dintre infecţia cu Human Papilloma Virus (HPV) şi cancerul de col uterin a fost demonstrată de studii care au identificat tulpini HPV în 99,7% din cazurile de cancer de col uterin, arătând exprimarea specifică a AND-ului viral în celulele tumorale(2). În 84,8% din formele invazive de cancer de col uterin au fost izolate tulpinile HPV 16 şi 18. Aceste tulpini se găsesc în toate tipurile de vaccin anti-HPV existente la ora actuală (figura 3).
Infecţia cu HPV - circulaţia genotipurilor

Având în vedere relaţia demonstrată între infecţia HPV şi etiopatogenia cancerului de col uterin, OMS recomandă introducerea vaccinării anti-HPV în programele naţionale de imunizare.

Vaccinarea anti-HPV reprezintă cea mai eficientă metodă de profilaxie primară dacă este efectuată în perioada adolescenţei şi poate reduce semnificativ rata dezvoltării cancerului de col uterin.

Vârsta optimă recomandată pentru vaccinarea anti-HPV este 11-13 ani, înainte de începerea activităţii sexuale(3).

Prin vaccinarea la această vârstă se asigură un interval de timp suficient pentru apariția anticorpilor specifici şi protecţia individuală împotriva infecţiei HPV. Vaccinarea este recomandată atât pentru sexul feminin, cât şi pentru cel masculin şi constă în 3 doze administrate la intervalul 0-2-6 luni.

Începând cu 2014, ambele vaccinuri existente pe piaţa europeană au primit autorizaţia Agenţiei Europene a Medicamentului pentru administrarea schemei cu două doze (0-6 luni), fiind demonstrat titrul protector de anticorpi la grupa de vârstă 9-13 ani(4).

Pe piaţa din România sunt disponibile contra cost ambele vaccinuri: Cervarix (conţine tulpinile HPV 16, 18) şi Silgard (conţine tulpinile HPV 6, 11, 16, 18).

2. Screening-ul cancerului de col uterin - testul Babeş-Papanicolau

Programele organizate de screening pot depista modificările citologice precoce ale cancerului.

Screening-ul citologic la un interval de 3 ani ar reduce cu 90,8% incidenţa cumulată a cancerului de col uterin. Activitatea de screening are însă unele limite legate de recoltarea probelor şi interpretarea rezultatelor, ceea ce determină o sensibilitate de 80% a metodei, dar cu o specificitate de 98%(5). În aceste condiţii, cele două metode preventive, vaccinarea şi screening-ul, nu se exclud, ci se completează reciproc, determinând controlul bolii:

  • Vaccinul împiedică infecţia HPV şi previne apariţia leziunilor precanceroase.
  • Testul Babeș-Papanicolau constată existența cancerului de col uterin într-o fază timpurie, vindecabilă.

Şi totuşi, dacă e posibil să prevenim aproape fiecare caz, atunci de ce în fiecare an mor peste 2.000 de femei în România de această maladie?
 Incidența cancerului de col uterin în România

Răspunsurile sunt multe şi complexe:

  • Nu avem încă un program naţional eficient de screening cervical.
  • Programul naţional de vaccinare contra HPV există doar teoretic, fiind opţional şi în limita fondurilor disponibile, dar, practic, nici o femeie nu are acces gratuit la acest program de prevenţie primară.
  • Avem experienţa campaniei de vaccinare anti-HPV din 2008 şi eşecul acestui program din cauze multiple:
    • lipsa de educaţie şi informare a populaţiei despre beneficiile vaccinării anti-HPV;
    • implicarea redusă a personalului medical, care poate să ofere informaţii precise, actualizate cu privire la prevenţia CCU şi vaccinarea anti-HPV şi să încurajeze accesul populaţiei la astfel de programe preventive;
    • lipsa unor campanii mass-media pro-vaccinare, pro-prevenţie.

Rata mortalității cancerului de col uterin la femeile de 15-44 de ani din România
Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (SPCCU)(6) a fost lansată pentru a găsi soluţii pentru o problemă de sănătate publică, prin implicarea tuturor celor care au un rol în prevenirea cancerului  de col uterin:

  • Populaţia - să conştientizeze care sunt beneficiile screening-ului CCU şi ale vaccinării anti-HPV, pentru a accesa aceste programe.
  • Personalul medical - să deţină informaţii precise, actualizate cu privire la screening-ul CCU şi vaccinarea anti-HPV pentru a răspunde la întrebările pacienţilor şi pentru a-i încuraja să folosească serviciile preventive. Echipa medicului de familie are un rol extrem de important în consilierea şi educaţia populaţiei pentru îngrijirea propriei sănătăţi şi pentru prevenţie, ca fiind cea mai eficientă măsură de sănătate publică, dar şi individuală.
  • Liderii politici - să fie informaţi despre beneficiile acestor programe, astfel încât să propună şi să încurajeze prevenţia, ca fiind cea mai bună şi cost-eficientă măsură de sănătate publică.
  • Mass-media - să devină un partener de încredere în campaniile de informare şi educaţie pentru sănătate a populaţiei.

În cadrul Săptămânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin, Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie - AREPMF - a participat la Simpozionul „Prevenirea infecției cu HPV și a cancerului de col uterin”, care a avut loc la București, în data de 5 februarie 2016. Au fost invitaţi medici, reprezentanți ai societății civile, mass-media și decidenți din sănătate. AREPMF, ca partener științific al Societății Române de Microbiologie, a prezentat un punct de vedere desprins din experiența acumulată de medicii de familie în cadrul Programului Național de Screening al Cancerului de Col Uterin și pe pacursul celor două campanii de vaccinare HPV desfășurate în perioada 2008-2015. Participanții la simpozion au afirmat necesitatea existenței unui program de prevenție coerent și complet, cuprinzând atât imunizarea HPV a adolescentelor, precum și continuarea screening-ului pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin.

Istoria naturală a infecţiei HPV şi carcinogeneza
AREPMF a propus următoarele:

  • Asigurarea unui cadru legislativ pro-vaccinare.
  • Instruirea perioadică a echipei MF în domeniul prevenției.
  • Asigurarea unui flux permanent de vaccin și a unui stoc prognozat.
  • Accesibilitate permanentă la vaccinarea anti-HPV gratuit prin Programul Național de Imunizare pentru fete în vârstă de 9-16 ani sau compensarea cu 50% a vaccinului.
  • Activitate de educare permanentă a pacienților: Școala Familiei Mele în ceea ce privește vaccinarea și screening-ul pentru cancerul de col uterin.
  • Acțiuni Vaccine Advocacy având implicați decidenți din sănătate, mass-media, societatea civilă.
  • Asumarea parteneriatului medic - pacient pentru sănătate ca normă socială.

În concluzie, succesul acestei campanii de sănătate ne va da încredere şi va fi un prim pas pentru  dezvoltarea altor demersuri importante pentru sănătatea noastră. Avem nevoie de implicarea tuturor pentru realizarea acestui deziderat. Împreună putem schimba multe!   n

Bibliografie

1. HPV Centre-Romania: Human Papillomavirus and Related Diseases Report 2015.
2. WHO IACR, 2007; Parkin et al., 2006, Stanley, 2007.
3. Central European Vaccination Advisory Group (CEVAG) guidance statement on recommendations for the introduction of HPV vaccines- Eur J Pediatr (2009) 168:1031–1035.
4. ECDC: HPV vaccination in EU countries: review of new evidence http://ecdc.europa.eu/en/activities/sciadvice/_layouts/forms/Review_DispForm.aspx?List=a3216f4c-f040-4f51-9f77-a96046dbfd72&ID=758#sthash.cNZeZHPV.dpuf
5. Selvaggi SM. JAMA. 2001;285:1506–1508.
6. http://www.ecca.info/ro/saptamana-de-prevenire-a-cancerului-de-col-uterin/sptmana-de-prevenire-a-cancerului-de-col-uterin/

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT | Ediţia 1 133 / 2020

Urolitiaza

Mihaela Daniela Baltă

Urolitiaza este o afecţiune întâlnită frecvent în practica zilnică a medicului de familie. Diagnosticarea pacienţilor care prezintă calculi la nive...

25 martie 2020
SUPLIMENT | Ediţia 6 138 / 2020

Provocări în managementul faringoamigdalitei streptococice recidivante

Remus Şipoş, Eliana Coman

Infecţiile cu Streptococcus pyogenes reprezintă o provocare pentru activitatea curentă a medicului de familie, nu doar prin prisma varietăţii simpt...

23 decembrie 2020
SUPLIMENT GASTROENTEROLOGIE | Ediţia 1 127 / 2019

Screeningul cancerului colorectal: ce este nou în 2019?

Emanuela Boieriu, Conf. univ. dr. Lucian Negreanu

Recomandarea uzuală de screening pentru cancerul colorectal (CCR) este de la 50 de ani în sus, pentru populaţia generală. Ba­zân­du-se pe date epid...

20 martie 2019
GALENUS DICE | Ediţia 1 115 / 2017

Proporţia supradiagnosticării cancerului de sân prin screening mamografic

Cristian Sever Oană

Supradiagnosticarea este un concept greu de stăpânit, deoarece este dificil de măsurat direct. Studiul danez are marele avantaj al perioadei lung...

22 martie 2017