Richard Dawkins, biolog și profesor de înțelegere publică a științei (da, există această catedră la Universitatea Oxford!), face un inventar al ignoranței celei mai avansate națiuni din lume, care este și producător principal al tehnologiilor moderne, Statele Unite ale Americii. Jumătate dintre americani cred în stafii, trei sferturi cred în îngeri, o treime cred în astrologie și trei sferturi cred în existența iadului. Alți 40% cred că universul a început după domesticirea câinelui. Să nu ne grăbim să punem această situație pe seama prostiei, deși la unele persoane e cazul. Totuși, majoritatea americanilor trăiesc bine cu tehnologia modernă și se descurcă satisfăcător la serviciu. Deci au o judecată critică, dar se pare că nu se ostenesc să o aplice și în afara meseriei de pe urma căreia trăiesc. Gândirea critică trebuie aplicată și la opiniile proprii, prejudecăți și dovezi anecdotice, care contrazic dovezile științifice.
Profesorul Dawkins propune ca antrenamentul gândirii critice să înceapă cât mai devreme. El propune ca metoda de testare dublu orb să fie predată în școală din ciclul gimnazial sau chiar primar. Această metodă nu are valoare doar în cercetarea medicală, ci are o valoare educativă deoarece îi învață pe copii cum să gândească critic pe bază de dovezi. Așa cum e aplicată în medicină, metoda dublu orb (dubla legare la ochi) are câteva trăsături esențiale:
1. O comparație între un grup de control și un grup care primește tratamentul supus testării.
2. Un număr de pacienți suficient de mare în ambele grupuri pentru a avea putere statistică.
3. Repartizarea aleatorie a pacienților în fiecare grup.
4. Administrarea unui placebo pacienților din grupul de control.
5. Condiții identice pentru grupul de control și pentru cel care primește tratamentul.
6. „Legarea la ochi“ a pacienților, așa încât să nu știe din care grup fac parte.
7. „Legarea la ochi“ a medicilor, așa încât să nu știe dacă administrează pacienților tratamentul real sau placebo.
Metoda este foarte elegantă și poate fi ușor înțeleasă de oricine. Învățarea și aplicarea ei de la vârste cât mai fragede pot aduce numeroase avantaje:
  • Vom învăța să nu generalizăm pornind de la cazuri particulare/anecdotice.
  • Vom învăța să evaluăm că probabilitatea apariției unui efect/eveniment se poate datora doar șansei.
  • Vom învăța cât este de greu să eliminăm erorile subiective, mai ales când acestea nu sunt intenționate, și deci necinstite. Efectul salutar mai profund este că scade respectul pentru „autoritate“ și crește respectul pentru opinia personală.
  • Vom învăța să nu ne mai lăsăm seduși de homeopați, incompetenți și alți șarlatani, cu efecte perverse asupra portofelului și sănătății noastre.
  • Vom deprinde atitudinea sceptică și obiceiul gândirii critice și în alte domenii care ar putea salva lumea în care trăim.  
Lecturi suplimentare:
  • Richard Dawkins - The Greatest Show on Earth: The Evidence for Evolution
  • Richard Dawkins - Gena egoistă