Am văzut că în procesul învăţării există mai mulţi determinanţi de ordin intern, ierarhizaţi în cadrul piramidei lui Maslow, extrapolată de către Neghbour în domeniul medicinei. Există însă şi o multitudine de factori externi care pot influenţa un sens pozitiv sau negativ procesul de acumulare şi fixare a cunoştinţelor.
Starea de sănătate fizică şi psihică influenţează în mod esenţial capacitatea de concentrare a individului. O bună stare de sănătate permite concentrarea eforturilor individului către acumulare de cunoştinţe şi performanţă. Pentru menţinerea sănătăţii există o multitudine de factori de risc pe care îi putem controla: alimentaţia, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, consumul de substanţe psihostimulante sau euforizante. Adoptarea unei diete sănătoase de tip mediteranean, încurajarea consumului de legume şi fructe, evitarea consumului de dulciuri, sare şi grăsimi saturate şi limitarea consumului de alcool constituie fundamentul unei bune stări de sănătate. La aceasta se adaugă evitarea consumului şi expunerii la tutun sau la alte substanţe nocive inhalatorii, atât activ, cât şi pasiv. Activitatea fizică are efecte benefice atât asupra stării de sănătate fizice, cât şi psihice. Exerciţiile fizice efectuate zilnic, chiar sub forma unor plimbări în parc, care să echilibreze orele petrecute în faţa calculatorului, în biblioteci, la biroul de lucru, reprezintă probabil cea mai utilă activitate extraşcolară a oricărui student, cu efecte extrem de benefice asupra randamentului de învăţare. Nu în ultimul rând, ar trebui să vorbim despre somn, deoarece beneficiile somnului sunt nenumărate: creşterea celulelor, relaxarea muşchilor, activarea atenţiei şi a capacităţii de concentrare. În timpul somnului se produc conexiuni între neuroni, îmbunătăţindu-se capacitatea de concentrare, memoria şi abilitatea de a învăţa. Somnul REM, în acea perioadă caracterizată prin somn profund şi vise, ajută la stocarea informaţiilor acumulate în timpul zilei, pentru ca apoi să poată fi folosite atunci când va fi necesar. Durata normală a somnului variază între şapte şi opt ore pentru un adult şi este necesară pentru buna funcţionare a aparatelor şi sistemelor. Deprivarea de somn, ca şi alterarea calităţii somnului, cu scurtarea perioadelor de somn profund, aşa cum se întâmplă frecvent în cazul studenţilor la Medicină obişnuiţi să înveţe intensiv înaintea examenelor şi în sesiuni, determină modificări la nivelul întregului organism, favorizează apariţia bolilor cardiovasculare şi a diabetului zaharat şi determină în timp modificări psihologice şi anxioase, ce au ca efect reducerea atenţiei şi a capacităţii de învăţare. Igiena somnului, prin stabilirea unui program de somn adecvat, organizarea camerei de dormit din punctul de vedere al temperaturii, luminozităţii şi zgomotului şi efectuarea unei activităţi relaxante înainte de a merge la culcare, reprezintă câteva elemente de care ar trebui să ţinem seama.
Un alt factor extern care influenţează procesul de învăţare este reprezentat de modul de organizare a activităţii şi de rutina zilnică. Planificarea activităţii nu este un lucru uşor de făcut, mai ales în cazul unui student sau rezident la Medicină, unde, de cele mai multe ori, timpul ne este inamic. Găsirea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională, între relaxare, învăţare şi activităţile din cabinet sau spital, rămâne probabil un deziderat în viaţa oricărui medic. De aceea, pentru a atinge niveluri ridicate de performanţă personală, este necesar ca fiecare să îşi creeze propriul program şi propria rutină adaptate personalităţii lui. Unele persoane sunt deosebit de active în cursul dimineţii, iar randamentul pentru învăţare va fi maxim în prima parte a zilei, alţii, din contră, sunt mult mai activi şi mai atenţi în a doua jumătate a zilei şi spre seară, când se liniştesc zgomotele de peste zi. Până la urmă, ceea ce contează sunt organizarea activităţii şi existenţa unei rutine minime care să ne ajute să punem un pic de ordine în haosul zilelor supraîncărcate. Existenţa unei minime rutine zilnice, a activităţilor cotidiene, este considerată că ar putea reduce oboseala cognitivă cauzată de luarea deciziilor; duşul matinal sau vesperal, cafeaua obişnuită, momentul ascultării ştirilor, micile plăceri pe care ni le permitem zilnic ne ajută să ne eliberăm de stresul cotidian, ca apoi să putem să ne planificăm cu grijă ziua. Ideal ar fi să poţi să îţi planifici activitatea pe termen scurt, mediu şi lung; dacă nu îţi organizezi activitatea de învăţare, poţi ajunge înainte de un examen cu mare parte din materie neparcursă, se instalează panica pe parcursul învăţării, iar randamentul tinde spre minim. Planificările trebuie să fie însă realiste, nu îţi propune lucruri irealizabile, consideră mai bine timp în plus pentru o anumită activitate, pentru ca apoi să îţi poţi oferi o mică pauză de relaxare. Dacă poţi, planifică-ţi cu o zi înainte ce vei face mâine, cel mai bine ar fi de făcut în scris, cu menţionarea clară a intervalului orar dedicat fiecărei activităţi.
În afară de timpul dedicat procesului de învăţare, o influenţă importantă o are şi locul în care îţi alegi să se desfăşoare acest proces. Şi în acest caz intervin variaţii individuale în funcţie de personalitatea fiecăruia. Sunt persoane care învaţă mai bine într-o bibliotecă, unde simpla prezenţă a altor colegi care învaţă are un efect stimulativ. Alţii, dimpotrivă, vor avea randament mai bun într-o cameră liniştită, aşezaţi la birou, cu lucruri familiare în jur şi cu toate materialele de care au nevoie la îndemână. Sunt persoane care învaţă mai bine singure, pe care ritmul prea lent sau prea rapid al altora de învăţare i-ar deranja, alţii învaţă cu randament mai mare în grup restrâns de 2-3 prieteni, considerând că fixarea cunoştinţelor se face mai bine dacă există comentarii legate de subiectul învăţat. Învăţatul în pat, pe canapea, în parc, în cafenea sau în alte locuri asemănătoare nu este considerat extrem de productiv. De asemenea, existenţa unor factori perturbatori, cum ar fi ascultatul muzicii, vorbitul la telefon, cititul mesajelor, urmărirea unui film sau alte astfel de activităţi desfăşurate în paralel cu învăţatul, scade atenţia şi capacitatea de învăţare, creierul fiind dirijat către prea multe activităţi în mod simultan.
Se consideră că vremea ne influenţează activităţile şi starea de spirit. Este adevărat că o vreme mohorâtă, ca şi iluminatul prost pot să determine o stare de somnolenţă şi încetinire a gândirii, în timp ce climatul însorit determină o excitabilitate crescută a sistemului nervos şi, de cele mai multe ori, o atenţie mărită. Dar temperaturile extreme (prea frig sau excesiv de cald) sunt la fel de neconfortabile şi nu creează un climat propice pentru învăţare. Căldura excesivă, lipsa aerisirii camerei determină hipoxie, cu afectarea consecutivă a procesului de gândire şi atenţie. Pe de altă parte, există studii, cum sunt cele ale psihologului Uri Simonsohn din SUA, care au demonstrat faptul că studenţii preferă să îşi facă temele când afară este vreme urâtă şi că ei asociază vremea ploioasă cu învăţatul.
Familia, prietenii, colegii sau profesorii pot influenţa procesul de învăţare atât pozitiv, cât şi negativ. Susţinerea, încurajările şi aprecierile primite din partea familiei, a prietenilor sau a profesorilor constituie o motivaţie puternică pentru a dori să acumulezi cât mai multe cunoştinţe, să fii tot mai bun în ceea ce faci. O atmosferă calmă şi prietenoasă acasă sau la şcoală şi la locul de muncă este elementul care creează liniştea necesară şi măreşte randamentul studiului. Anturajul are un rol important în viaţa fiecăruia, iar dacă domeniul de interes şi activităţile sunt comune, este cu atât mai constructiv. Rezidenţii şi studenţii la Medicină nu au foarte mult timp liber, de aceea este ideal să poată să-l eficientizeze la maximum, pentru a putea avea şi momente de relaxare, pentru a merge mai departe pe drumul ales. Acestea sunt doar câteva elemente pe care trebuie să încercăm a le depăşi în activitatea cotidiană şi să îndepărtăm lucruri care sunt consumatoare de energie, timp sau care ar perturba activitatea de învăţare.