Termenul de „prediabet” este utilizat pentru persoanele ale căror valori glicemice nu îndeplinesc criteriile pentru diabet zaharat, dar sunt prea mari pentru a fi considerate normale. De asemenea, prediabetul trebuie privit ca o entitate clinică în sine, cu un risc crescut pentru apariţia diabetului zaharat şi a bolilor cardiovasculare, fiind asociat frecvent şi cu obezitate (în special abdominală sau viscerală), dislipidemie (cu hipertrigliceridemie şi/sau HDL-colesterol scăzut) şi hipertensiune arterială.
Prediabetul este definit printr-o valoare glicemică à jeun cuprinsă între 100 mg/dl şi 125 mg/dl (5,6-6,9 mmol/L) sau o valoare glicemică la două ore la TTGO cuprinsă între 140 şi 199 mg/dl (7,8-11 mmol/L), HbA1c având o valoare între 5,7 şi 6,4% (39-47 mmol/mol). Trebuie remarcat faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi numeroase alte organizaţii nu mai utilizează termenul de prediabet la o valoare glicemică de 110 mg/dl (6,1 mmol/L).
Mai multe studii prospective au utilizat hemoglobina glicozilată (HbA1c) pentru a previziona evoluţia spre diabet zaharat, demonstrându-se o asociere puternică şi continuă între aceasta şi diabetul ulterior. Într-o metaanaliză a 16 studii de cohortă în care au fost incluse 44203 persoane cu tulburări de glicoreglare şi diabet zaharat, cu un interval de urmărire medie de 5,6 ani (interval: 2,8-12 ani), cei cu o valoare a HbA1c între 5,5 şi 6% au avut un risc substanţial mai mare de apariţie a diabetului (incidenţa la 5 ani fiind de 9-25%). Cei care au prezentat o valoare a HbA1c între 6% şi 6,5% au dezvoltat un risc de la 25% până la 50% de apariţie a diabetului zaharat la 5 ani şi un risc relativ de 20 de ori mai mare comparativ cu o valoare a HbA1c de 5%.
Într-un studiu efectuat la adulţii africani, americani sau non-hispanici de culoare albă fără diabet zaharat, valoarea HbA1c a fost un predictor mai puternic pentru diabetul zaharat şi pentru bolile cardiovasculare comparativ cu valorile glicemice. Alte studii sugerează că o valoare a HbA1c de 5,7% sau mai mare se asociază cu un risc similar de apariţie a diabetului, valoarea HbA1c la momentul iniţial fiind un puternic predictor al diabetului zaharat.
Prin urmare, trebuie să se ia în considerare că o valoare HbA1c între 5,7% şi 6,4% (39-47 mmol/mol) defineşte prediabetul. De asemenea, persoanele cu astfel de valori trebuie informate cu privire la riscul crescut de a dezvolta diabet zaharat şi boli cardiovasculare, să fie monitorizate şi să abordeze împreună cu medicul o strategie eficientă pentru reducerea acestor riscuri.
Intervenţiile vizând optimizarea stilului de viaţă ar trebui luate în considerare pentru cei care prezintă factori de risc de a dezvolta diabet zaharat şi au o HbA1c >5,7% (39 mmol/mol). Pentru adulţii asimptomatici trebuie să se ţină seama de screeningul pentru prediabet şi diabet zaharat, cu o evaluare informală a factorilor de risc sau a instrumentelor validate. De asemenea, testarea ar trebui începută pentru toţi adulţii cu vârsta de peste 45 de ani. În cazul în care valorile glicemice sau ale HbA1c sunt normale, evaluarea se va repeta la trei ani.
Un risc pentru apariţia diabetului zaharat îl prezintă şi femeile cu sindrom de ovare polichistice (din cauza insulinorezistenţei) şi, de asemenea, trebuie monitorizate cele care au fost diagnosticate cu diabet gestaţional.
Testarea pentru prediabet şi evaluarea riscului de apariţie a diabetului zaharat trebuie realizate şi la adulţii asimptomatici, indiferent de vârstă, care sunt supraponderali sau obezi (IMC ≥25 kg/m2) şi care au unul sau mai mulţi factori de risc: rude de gradul I cu diabet zaharat, activitate fizică redusă, acanthosis nigricans.
Prezenţa hipertensiunii arteriale (≥140/90 mmHg), a dislipidemiei (cu HDL-colesterol <35 mg/dl şi/sau trigliceridemie >250 mg/dl) sau istoricul de boală cardiovasculară reprezintă, de asemenea, factori de risc care necesită screening pentru diabetul zaharat.
Diagnosticul cât mai precoce al diabetului zaharat, intervenţia prin optimizarea stilului de viaţă şi tratament specific, controlul metabolic şi reducerea factorilor de risc cardiovascular realizează o abordare multifactorială care vizează reducerea riscului de apariţie a complicaţiilor cronice micro- şi macrovasculare.
Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.