PATOLOGIE CERVICALĂ

Hemangiom al venei jugulare interne

 Internal jugular vein hemangioma

First published: 07 iunie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Orl.35.2.2017.796

Abstract

Hemangiomas arising in the internal jugular vein are extremely rare, few cases having been reported in the literature. We present a case of an internal jugular vein hemangioma that was incidentally discovered on a neck MRI. 

Keywords
hemangioma, internal jugular vein

Rezumat

Hemangioamele venei jugulare interne sunt extrem de rar întâlnite, foarte puține cazuri fiind publicate în literatură. Autorii prezintă un caz de hemangiom al venei jugulare interne, descoperit întâmplător la un examen RMN al regiunii cervicale.

Hemangioamele sunt tumori relativ frecvent întâlnite, reprezentând aproximativ 9% din totalul tumorilor benigne. Hemangioamele cu punct de plecare peretele vascular sunt entități foarte rare, fiind diferențiate de alte tumori cu punct de plecare peretele vascular, ca hemangiopericitomul, leiomiosarcomul sau hemangiosarcomul.

La nivelul regiunii cervicale, hemangioamele venei jugulare externe sunt cel mai frecvent întâlnite, spre deosebire de cele ale venei jugulare interne, care sunt extrem de rare. Din cunoștințele noastre, până acum au fost publicate doar două cazuri de hemangioame ale venei jugulare interne(1).

Hemangioamele venei jugulare interne sunt asimptomatice, fiind descoperite cu totul întâmplător, fie la un examen clinic de rutină sub forma unei tumori laterocervicale, fie cu ocazia unor explorări imagistice la ecografie sau RMN.

Prezentare de caz

O pacientă de 51 ani se prezintă pentru apariția unei formațiuni tumorale laterocervicale drepte, fără alte simptome asociate.

Formațiunea tumorală este situată în porțiunea cervicală superioară, este rotund-ovalară, axul mare vertical, diametru maxim de aproximativ 4 cm, de consistență relativ dură, nedureroasă, nepulsatilă. Restul examenului clinic ORL este normal.

Examinarea RMN la nivelul regiunii cervicale confirmă prezența unei formațiuni tumorale aderente la vena jugulară internă, formulându-se suspiciune clinico-imagistică de hemangiom sau malformație vasculară (figurile 1, 2, 3 și 4).

Figura 1. Aspect RMN cervical - secțiune coronală
Figura 1. Aspect RMN cervical - secțiune coronală
Figura 2. Aspect RMN cervical - secțiune coronală
Figura 2. Aspect RMN cervical - secțiune coronală
Figura 3. Aspect RMN cervical - secțiune sagitală
Figura 3. Aspect RMN cervical - secțiune sagitală
Figura 4. Aspect RMN cervical - secțiune transversală
Figura 4. Aspect RMN cervical - secțiune transversală

În vederea stabilirii diagnosticului, se realizează examen angiografic. Se exclude diagnosticul de malformație vasculară și se constată că sursa vasculară principală a formațiunii tumorale este un ram terminal din artera linguală. Nu se tentează embolizarea, din cauza riscului crescut de necroză linguală.

Se intervine chirurgical și se parcurg următorii pași:

  •  Incizie laterocervicală pe marginea anterioară a mușchiului sternocleidomastoidian.
  •  După tracționarea mușchiului sternocleidomastoidian se pune în evidență formațiunea tumorală de culoare violacee, aderentă la vena jugulară internă, situată deasupra confluenței venelor tiroidiene superioară, linguală și facială în trunchiul venos tirolingofacial (figura 5).
  •  Se disecă formațiunea tumorală de vena jugulară internă. La polul superior, se ligaturează sursa vasculară principală (figurile 6 și 7).
  •  Se excizează formațiunea tumorală cu conservarea venei jugulare interne (figurile 8 și 9).
Figura 5. Aspect intraoperator - aderență crescută a formațiunii tumorale de peretele venei jugulare interne
Figura 5. Aspect intraoperator - aderență crescută a formațiunii tumorale de peretele venei jugulare interne
Figura 6. Aspect intraoperator - desprinderea formațiunii tumorale de peretele venei jugulare interne
Figura 6. Aspect intraoperator - desprinderea formațiunii tumorale de peretele venei jugulare interne

 

Figura 7. Aspect intraoperator - polul superior cu pediculul vascular principal al hemangiomului
Figura 7. Aspect intraoperator - polul superior cu pediculul vascular principal al hemangiomului
Figura 8. Aspect intraoperator - imagine post-excizie a hemangiomului. Se observă vena jugulară internă conservată, trunchiul venos tirolingofacial și artera carotidă externă (izolată)
Figura 8. Aspect intraoperator - imagine post-excizie a hemangiomului. Se observă vena jugulară internă conservată, trunchiul venos tirolingofacial și artera carotidă externă (izolată)

 

Figure 9. Piesa excizată
Figure 9. Piesa excizată


Rezultatul examenului histopatologic este hemangiom de tip cavernos.

Pacienta este externată la cinci zile de la intervenția chirurgicală, fără complicații locale sau generale, imediate sau tardive.

Concluzii

Hemangioamele venei jugulare sunt entități clinice rar întâlnite. Primul caz din literatură a fost publicat în 1967, fiind un hemangiom al venei jugulare externe(2). Hemangioamele venei jugulare interne sunt și mai rare, din cunoștințele noastre fiind publicate până în prezent doar două cazuri.

Etiologia acestor proliferări nu este pe deplin cunoscută. Sunt autori care consideră că ele sunt congenitale(3), în timp ce alți autori consideră că proliferarea este stimulată de infecții, traumatisme locale sau tulburări hormonale(4).

De cele mai multe ori ele sunt asimptomatice, fiind descoperite întâmplător cu ocazia unui examen de rutină sau printr-o investigație imagistică, precum ecografia cervicală. Cu toate că diagnosticul de certitudine se pune doar prin examenul histopatologic al piesei excizate, există anumite aspecte imagistice care pot diferenția hemangiomul de tromboze venoase, malformații sau alte tipuri de proliferări vasculare. Ecografia este considerată explorarea de bază care poate ridica suspiciunea de hemangiom, acesta prezentându-se cel mai des sub forma unei mase hipoecogene, spre deosebire de tromboza venoasă.

Diagnosticul hemangioamelor venoase rămâne o provocare. Chiar dacă investigațiile imagistice pot restrânge diagnosticul diferențial, doar excizia urmată de examen histopatologic și imunohistochimic stabilește diagnosticul de certitudine. 

Bibliografie

1. Mohammed Al–Natour, Cynthia Kenmuir, Sura Khuder et al. Internal Jugular Vein Hemangioma, Division of Vascular and Endovascular Surgery, University of Toledo Medical Center, Toledo, OH, Available online 27 August 2012, Annals of Vascular Surgery 2012, 26 (8), 1129.
2. Meyers MA. Hemangioma of the external jugular vein. Radiology 1967; 89: 483-5.
3. Werenr JA, Dunne AA, Folz BJ și colab. Current concepts in the classification, diagnosis and the treatment of the hemangiomas and vascular malformations of the head and neck. Eur Arch Otorhinolayngol 2001; 258: 141-9.
4. Duggal P, Chaturvedi P, Pai PS și colab. Internal jugular vein vascular malformation presenting as mass at root of neck: a case report. BMC Nose Throat Disord 2009; 9: 5.

Articole din ediţiile anterioare

OTOLOGIE | Ediţia 3 / 2016

Hemangiom cavernos al conductului auditiv extern - caz clinic

A. Sandul, M. Buracovschi, N. Buracovschi

Tumorile benigne de origine vasculară se întâlnesc frecvent în regiunea capului și a gâtului, însă sunt extrem de rare la nivelul conductului audit...

24 septembrie 2016
FARINGOLOGIE | Ediţia 3 / 2017

Diagnostic și tratament în hemangioamele linguale

Daniela Vrînceanu, Bogdan Bănică, Andreea Marinescu, Bogdan Dorobăț

Vom prezenta cazul clinic al unei paciente de sex feminin, de 29 de ani, cu un hemangiom cavernos pelvilingual, diagnosticată clinic și imagistic p...

13 octombrie 2017
CERVICAL PATHOLOGY | Ediţia 1 46 / 2020

Tratamentul chirurgical al hemangioamelor cervico-faciale la copil – unde, când şi cum?

Daniela Vrînceanu, Bogdan Dorobăț, Mihai Dumitru

Introducere. Hemangioamele sunt cele mai întâlnite tu­mori benigne ale copilului, având o incidenţă de 2-3% la nou-născut şi ajungând până la 10% î...

06 martie 2020
FARINGOLOGIE | Ediţia 39 (2) / 2018

Hemangiomul faringian – caz clinic

M. Chițac, Celesta Drăgulescu, B. Petrescu, Alexandru Ciucă, M. Vasilca, A. Weisman, Cătălina Sandu, Ioana Dumitrescu, Floriana Stăncescu, Romeo Călărașu

Autorii prezintă cazul unei paciente în vârstă de 31 de ani care se internează în clinica noastră pentru sângerare exteriorizată oral şi disfagie u...

23 mai 2018