STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

Vaccinarea antipneumococică la copilul cu astm bronşic

 Pneumococcal vaccination in children with asthma

First published: 04 aprilie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Pedi.45.1.2017.548

Abstract

Children with asthma have a four-times higher risk than the general population for invasive pneumococcal infection, according to current data. In addition to the well known spectrum of infection, especially in immunosuppressed children, the immune status of children with asthma offers additional invasive pneumococcal disease susceptibility. In this context, the current recommendations are to immunize children with asthma, regardless of severity, especially if they are treated with large doses of corticosteroids. After the introduction of pneumococcal immunization programs for infants and children, there were observed significant reductions in invasive pneumococcal disease in children with community-acquired or any etiology pneumonia. Future studies are needed to evaluate the benefits of pneumococcal vaccination in children with asthma.

Keywords
asthma, invasive pneumococcal disease

Rezumat

Copiii cu astm bronşic prezintă un risc de 4 ori mai mare decât populaţia generală pentru infecţie pneumococică invazivă, potrivit datelor actuale din literatură. Pe lângă spectrul infecţios binecunoscut, în special la imunodeprimaţi, la copiii cu astm bronşic statusul imun este un element de susceptibilitate suplimentară pentru boala pneumococică invazivă. În acest context, recomandările actuale sunt de a imuniza specific copiii cu astm bronşic, indiferent de gradul de severitate, mai ales dacă aceştia sunt trataţi cu doze semnificative de corticosteroizi. După introducerea programelor de imunizare antipneumococice la sugari şi copii, s-au observat reduceri semnificative ale bolilor pneumococice invazive şi ale spitalizărilor pentru pneumonia acută comunitară de orice etiologie. Studii viitoare sunt necesare pentru a evalua beneficiile vaccinării antipneumococice la copiii şi adolescenţii cu astm bronşic.

Astmul reprezintă cea mai frecventă afecţiune cronică ce debutează în copilărie, având o prevalenţă de 9,3% în SUA şi între 5-27% în Europa. În ultimii ani se apreciază că astmul bronşic reprezintă un factor de risc pentru apariţia infecţiilor pneumococice. Astfel, în anul 2005 au fost publicate rezultatele primului studiu proiectat cu un design specific pentru evaluarea relaţiei dintre astmul bronşic şi incidenţa bolilor pneumococice(1). Acest studiu a demonstrat pentru prima dată că infecţiile pneumococice invazive sunt mai frecvent regăsite la pacienţii astmatici (atât la copii, cât şi la adulţi) comparativ cu indivizii sănătoşi. În plus, infecţiile sunt cu atât mai frecvente, cu cât severitatea astmului este mai mare (astm necontrolat) şi în situaţia în care pacienţii utilizează corticoterapie în doze mari. În acest studiu, copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 17 ani, diagnosticaţi cu astm, au asociat un risc de patru ori mai mare de a dezvolta boli pneumococice invazive (BPI) comparativ cu lotul-martor (copii sănătoşi). Asocierea dintre astmul bronşic şi riscul de a dezvolta infecţii pneumococice a fost confirmată ulterior de alte studii retrospective caz-control. Unul dintre aceste studii, efectuat în Coreea de Sud, a înrolat 174 de pacienţi cu infecţii pneumococice şi 348 de pacienţi de control, arătând că astmul se asociază nu numai cu un risc crescut de infecţii pneumococice invazive, ci şi cu un risc crescut de pneumonie acută comunitară pneumococică confirmată radiologic şi prin culturi din spută pozitive pentru S. pneumoniae(2). De fapt, adulţii diagnosticaţi cu astm bronşic au prezentat un risc de şase ori mai mare de a dezvolta infecţii pneumococice invazive şi pneumonie, comparativ cu indivizii fără astm, independent de alţi factori de risc (odds ratio [OR]: 6,7; 95% interval de încredere [CI], 1,6-27,3; p=0,01).

Aceste rezultate au fost similare celor observate în cel de-al doilea studiu retrospectiv, de tip caz-control, mai amplu, efectuat în Finlanda, la pacienţi cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani, pe o perioadă de opt ani (1995-2002)(3). În acest studiu au fost înrolaţi 1282 de pacienţi cu boli pneumococice invazive (BPI) şi 12785 de subiecţi de control, de aceeaşi vârstă şi sex, arondaţi la aceeaşi unitate sanitară teritorială. Astmul bronşic s-a dovedit a fi un factor de risc independent pentru apariţia BPI. Din numărul total al pacienţilor înrolaţi, 7,1% dintre cei cu BPI şi doar 2,5% dintre cei din grupul de control fuseseră diagnosticaţi în antecedente cu astm.

Similar studiului anterior descris, care a arătat un risc crescut de BPI la persoanele astmatice, într-un studiu recent efectuat în Olanda s-a observat un risc crescut de pneumonie comunitară la pacienţii cu astm bronşic. Acest studiu de tip caz-control, desfăşurat în perioada 1999-2008, a inclus 156 de adulţi tineri, cu vârste cuprinse între 16 şi 40 de ani, şi 107 copii (0-15 ani) diagnosticaţi cu pneumonie acută comunitară, alături de 789 de subiecţi de control.

Cazurile de pneumonie comunitară au fost selectate pe baza codurilor ICPC şi au necesitat confirmare radiologică sau cel puţin trei semne ori simptome clinice de pneumonie. Comorbidităţile identificate la evaluarea bazei de date electronice au inclus astm bronşic, infecţii de tract respirator superior, rinită alergică, tulburări depresive, reflux gastroesofagian şi sinuzită acută.

Analiza statistică a permis să se afirme că astmul bronşic a fost cel mai puternic factor independent de risc pentru pneumonia acută comunitară la copii, cu un risc semnificativ statistic de 3,57 (95% CI, 1,86-6,88) - tabelul 1. La copii, riscul de pneumonie acută comunitară a fost mai mare la vârstele mai mici, similar distribuţiei bolilor pneumococice. La adulţii cu vârste cuprinse între 16 şi 40 de ani, riscul de a dezvolta pneumonie comunitară s-a dovedit a creşte odată cu vârsta.

Tabelul 1. Studiu caz-control pentru identificarea factorilor de risc pentru pneumonia comunitară la copiii cu vârste de 0-14 ani, în perioada 1999-2008 (adaptat după Teepe J, et al. Eur Respir J. 2010; 35:1113-1117)
Tabelul 1. Studiu caz-control pentru identificarea factorilor de risc pentru pneumonia comunitară la copiii cu vârste de 0-14 ani, în perioada 1999-2008 (adaptat după Teepe J, et al. Eur Respir J. 2010; 35:1113-1117)

Streptococcus pneumoniae (pneumococul) poate fi implicat în declanşarea exacerbărilor acute ale astmului bronşic. Zaki MS şi colab. au întreprins un studiu(4) care a evaluat rolul pe care Mycoplasma pneumoniae îl poate avea ca agent etiologic al exacerbărilor astmatice, precum şi valoarea testelor serologice, a culturilor şi a testării PCR (polymerase chain reaction) pentru stabilirea diagnosticului etiologic cert. Studiul a inclus 59 de pacienţi nefumători cu astm (37 de femei, 22 de bărbaţi, cu vârste între 15 şi 50 de ani), care au fost supuşi evaluării clinice şi investigaţiilor radiologice şi de laborator.

Rezultatele culturilor din sputa prelevată sunt prezentate în tabelul 2. Streptococcus pneumoniae a fost izolat în peste jumătate din culturi (32; 54%), Staphylococcus aureus - în 23 (39%) de prelevate, iar M. pneumoniae în doar 9 culturi (15%). La 20 de pacienţi din lotul de control, cu astm stabil, nu au fost izolate bacterii în culturi. În toate cazurile studiate, M. pneumoniae a fost identificat în asociere cu S. pneumoniae (8/32 - 25%) sau S. aureus (1/23 - 4%). În niciunul dintre cazuri, M. pneumoniae nu a fost izolat ca unic patogen, ceea ce a permis autorilor să concluzioneze că asocierea mai multor bacterii poate determina o exacerbare a răspunsului imun al organismului-gazdă.

Tabelul 2. Rezultatele identificării bacteriologice a culturilor efectuate din sputa pacienţilor cu exacerbări acute ale astmului bronşic - 59 de pacienţi nefumători, cu vârste între 15 şi 50 de ani, cu astm bronşic, din Egipt, 2006-2007 (adaptat după El Sayed Zaki M et al. Am J Clin Pathol. 2009; 131(1):74-80)(4)
Tabelul 2. Rezultatele identificării bacteriologice a culturilor efectuate din sputa pacienţilor cu exacerbări acute ale astmului bronşic - 59 de pacienţi nefumători, cu vârste între 15 şi 50 de ani, cu astm bronşic, din Egipt, 2006-2007 (adaptat după El Sayed Zaki M et al. Am J Clin Pathol. 2009; 131(1):74-80)(4)

Comitetul Consultativ privind Practicile de Imunizare din SUA (ACIP) recomandă vaccinarea antipneumococică la copiii cu astm bronşic şi cu vârsta sub 71 de luni numai în cazul în care aceştia sunt trataţi cu doze mari de corticosteroizi.

În acelaşi timp, se consideră că astmul bronşic (fără a specifica un grad de severitate sau un anumit tratament) reprezintă un argument pentru vaccinarea antipneumococică sistematică a adulţilor(5).

Conform acestor recomandări, toţi copiii cu vârste între 2 şi 59 de luni ar trebui vaccinaţi de rutină cu vaccinul pneumococic conjugat 13-valent (PCV13), pentru a se obţine protecţia indirectă de colectivitate, care ar putea proteja majoritatea pacienţilor cu comorbidităţi, indiferent de vârstă. La toţi copiii cu comorbidităţi se recomandă şi o doză de vaccin pneumococic polizaharidic 23-valent (PPV23), la un interval de minimum 8 săptămâni de la completarea schemei de vaccinare cu PCV13.

Având în vedere că cercetările ştiinţifice întreprinse au arătat că şi pacienţii cu astm bronşic uşor/parţial controlat prezintă un risc crescut pentru infecţii pneumococice, ACIP recomandă vaccinarea antipneumococică la copiii astmatici doar atunci când sunt trataţi cu doze mari de corticosteroizi.

Concluzii

Astmul bronşic reprezintă cea mai frecventă afecţiune cronică a copilului. În pofida tratamentului convenţional, un procent de până la 5% dintre toţi copiii astmatici prezintă simptome cronice şi/sau exacerbări recurente. Există dovezi care sugerează existenţa unui risc crescut de BPI şi pneumonie la copiii cu astm bronşic parţial controlat/necontrolat. După introducerea programelor de imunizare antipneumococice la sugari şi copii, s-au observat reduceri semnificative ale bolilor pneumococice invazive şi ale spitalizărilor pentru pneumonia acută comunitară de orice etiologie. Studii viitoare sunt necesare pentru a evalua beneficiile vaccinării antipneumococice la copiii şi adolescenţii cu astm bronşic. 

Bibliografie

1. Talbot TR, Hartert TV, Mitchel E, Halasa NB, Arbogast PG, Poehling KA, et al. Asthma as a risk factor for invasive pneumococcal disease. N Engl J Med, 2005; 352:2082–90.
2. Juhn YJ, Kita H, Yawn BP, Boyce TG, Yoo KH, McGree ME, et al. Increased risk of serious pneumococcal disease in patients with asthma. J Allergy Clin Immunol 2008; 122:719–23.
3. Klemets P, Lyytikäinen O, Ruutu P, Ollgren J, Kaijalainen T, Leinonen M, et al. Risk of invasive pneumococcal infections among working age adults with asthma. Thorax 2010; 65:698–702.
4. Zaki MS, Raafat D, El Metaal AA. et al., Relevance of Serology for Mycoplasma pneumoniae Diagnosis Compared With PCR and Culture in Acute Exacerbation of Bronchial Asthma. Am J Clin Pathol 2009; 131:74-80.
5. Centers for Disease Control and Prevention. Use of 13-valent pneumococcal conjugate vaccine and 23-valent pneumococcal polysaccharide vaccine for adults with immunocompromising conditions: recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2012; 61(RR-40):816–9.

Articole din ediţiile anterioare

PAGINA REZIDENTULUI | Ediţia 1 53 / 2019

Astm bronşic de treapta III sub tratament cu omalizumab. Prezentare de caz

Ioana Sorina Morariu, Bogdan A. Stana, Alice Azoicăi, Prof. dr. Evelina Moraru

Astmul bronşic este cea mai frecventă boală cronică a co­pi­lu­lui, reprezentând o cauză frecventă de spitalizare şi mor­biditate în pediatrie. Con...

28 martie 2019
PAGINA REZIDENTULUI | Ediţia 3 / 2016

Sindromul de lob mijlociu în alergia respiratorie - prezentare de caz

Prof. dr. Evelina Moraru

Sindromul de lob mijlociu este o entitate clinico-radiologică în care obstrucția parțială sau totală a lumenului bronhiei mijlocii prin procese inf...

09 septembrie 2016
GHID | Ediţia 2 54 / 2019

Medicaţia antitermică şi astmul bronşic la copil

Prof. dr. Evelina Moraru

Utilizarea medicaţiei antitermice la pacienţii cu astm bronşic a generat unele controverse, cunoscute fiind din literatură interferenţele cu patoge...

28 mai 2019
GHID | Ediţia 1 / 2015

Recomandări actuale în managementul şi urmărirea astmului bronşic la copil

Bogdan A. Stana

Astmul bronşic reprezintă cea mai frecventă boală cronică a copilăriei şi principala cauză de morbiditate, având drept consecinţe absenteism şcolar...

12 martie 2015