NEONATOLOGY

Optimizarea aportului de proteine la sugar

 Optimizing protein intake in infants

Simona Vlădăreanu, Ana Maria Măreşescu, Simona Popescu, Adriana Tecuci

First published: 24 decembrie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Peri.1.4.2017.1430

Abstract

Proteins are macromolecules that play an essential role in the growth process. For their first months, babies get all the nutrients they need to thrive from breast milk or formula. Breast milk contains 1.1-1.2% protein. The necessary protein requirement of normal infants less than 6 months is 1.8-2 g/kgc/day, and 2-2.5 g/kgc/day for infants with formula feeding. The protein requirement in infants over 6 months is 1.5-2 g/kgc/day. An inadequate diet including low protein intake is almost always accompanied by energy deficiency supply and leads to protein-calorie malnutrition, clinically manifested by delay of growth, muscle atrophy and anemia. A lot of proteins in breast milk help protect infant against viruses, bacteria and fungal infections.
 

Keywords
protein, infant, optimal

Rezumat

Proteinele sunt macromolecule cu rol esenţial în procesul de creştere. Sursa exclusivă de proteine în primele luni de viaţă este laptele matern, respectiv formulele care asigură un aport adecvat din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Laptele uman conţine 1,1-1,2% proteine. Necesarul proteic la sugarii sub 6 luni este de 1,8-2 g/kgc/zi pentru sugarii alimentaţi natural, respectiv 2-2,5 g/kgc/zi pentru sugari alimentaţi cu formulă. Necesarul proteic la sugarii de peste 6 luni este de 1,5-2 g/kgc/zi. Aportul scăzut de proteine este aproape întodeauna însoţit de un deficit în aportul energetic şi împreună generează malnutriţia proteino-calorică. Aceasta se manifestă clinic prin încetinirea creşterii, scăderea volumului muscular şi anemie. O multitudine de proteine din laptele uman au o activitate inhibitoare împotriva bacteriilor patogene, virusurilor şi a fungilor.
 

Cuvinte cheie

Introducere

Proteinele sunt macromolecule cu rol esenţial în procesul de creştere. Proteinele sunt esenţiale în sinteza hormonală, a neurotransmiţătorilor şi în dezvoltarea sistemului imunitar şi a sistemului nervos. Sursa exclusivă de proteine în primele luni de viaţă este laptele matern, respectiv formulele care asigură un aport adecvat din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Proteinele trebuie să reprezinte constituenţi obligatorii ai alimentelor pentru sugari.

Laptele uman este standardul de hrănire pentru sugari în primele 4-6 luni de viaţă(1). În cazul în care nu este posibilă alăptarea exclusivă, trebuie să se administreze o formulă adecvată pentru sugari(2).

Copiii alăptaţi exclusiv beneficiază de protecţie imediată împotriva infecţiilor gastrointestinale şi respiratorii(3), dar au şi un risc scăzut de obezitate şi diabet în viaţa de adult(4,5).

Laptele matern este o sursă de aminoacizi (conţine toţi cei 24 de aminoacizi), dintre care 9 sunt esenţiali: treonina, leucina, izoleucina, valina, lizina, fenilalanina, triptofanul, histidina şi metionina.

Calitatea proteinei din laptele matern este superioară calităţii proteinei din formule.

Nevoile nutritive ale sugarului

Aportul de proteine asigură constituenţii de bază ai organismului în procesul de creştere şi dezvoltare.

Laptele uman conţine 1,1-1,2% proteine. Necesarul proteic la sugarii sub 6 luni este de 1,8-2 g/kgc/zi pentru sugarii alimentaţi natural, respectiv 2-2,5 g/kgc/zi pentru sugarii alimentaţi cu formulă. Necesarul proteic la sugarii de peste 6 luni este de 1,5-2 g/kgc/zi.

Raţia proteică zilnică pentru prematuri trebuie să asigure 10-15% din aportul caloric total, necesarul fiind de 3,6-4 g/kgc/zi. Din punct de vedere calitativ, sugarul are nevoie de proteină cu valoare biologică înaltă, adică având un conţinut crescut de aminoacizi esenţiali.

Biosinteza proteinelor specifice depinde de prezenţa tuturor aminoacizilor esenţiali, în mod simultan şi în cantităţi adecvate nevoilor metabolice.

Cantitatea insuficientă a unui aminoacid esenţial reprezintă un factor limitant (lizină, cisteină, triptofan) în utilizarea celorlalţi aminoacizi.

Valoarea biologică a proteinelor depinde şi de echilibrul dintre aminoacizii esenţiali şi cei totali (minimum 37%). Pentru utilizarea optimă în scop metabolic a proteinelor din dietă este necesar ca la 1 g de proteină să se asigure 35-40 kcal.

Privarea proteică la sugar determină oprirea creşterii, cu afectarea sistemului nervos central. Comunitatea Europeană recomandă un minim proteic de 1,8 g/100 kcal pentru sugarul alimentat cu lapte de vacă, un aport proteic de 2,25 g/100 kcal dacă sursa de proteină este din soia şi 2,25 g/100 kcal dacă sursa este reprezentată de hidrolizate proteice.

Aportul proteic la sugar în primele luni de viaţă este dependent de alimentaţia exclusiv lactată. Alimentaţia naturală oferă sugarului condiţia privilegiată a unui aport proteic ideal - cantitativ, dar mai ales calitativ -, care asigură 6-8% din valoarea calorică globală.

Reducerea aportului proteic la sugar şi copilul mic determină oprirea creşterii şi apariţia manifestărilor caracteristice malnutriţiei proteice.

Aportul scăzut de proteine este aproape întodeauna însoţit de un deficit în aportul energetic şi împreună generează malnutriţia proteino-calorică. Aceasta se manifestă clinic prin încetinirea creşterii, scăderea volumului muscular şi anemie.

Aportul de proteine asigură constituenţii de bază ai organismului în procesul de creştere şi dezvoltare.

Pentru a se asigura că aportul de proteine este suficient, formulele de pornire cu compoziţie convenţională de proteine asigură un raport proteină/energie de 2,2-2,5 g/100 kcal, mult mai mare decât cel furnizat de laptele matern. Câteva studii au arătat că sugarii hrăniţi cu formulă au concentraţie plasmatică sau serică de uree mai mare decât cea din sânge.

Dewey(6) a estimat nivelurile sigure ale aportului de proteine la 2,69 g/kg/zi în prima lună de viaţă, scăzând până la 1,37 g/kg/zi la vârsta de 3-4 luni şi până la 1,02 g/kg/zi la vârsta de 9-12 luni.

Aceste niveluri au constituit baza recomandării privind aportul conţinutului minim de proteine din preparatele pentru sugari (1,8 g/100 kcal) de către Comitetul ştiinţific pentru alimentaţie(7).

Necesităţile (nevoile) de proteine ale sugarului se reflectă în conţinutul de proteine al laptelui uman, care scade de la o medie de 2,09 g/100 kcal în timpul primei luni până la 1,28 g/100 kcal la 3-4 luni şi la aproximativ 1,24 g/100 kcal la 9-12 luni(8).

Formulele pentru sugari sunt concepute pentru a satis­face nevoile de proteine în primele luni de viaţă, dar, în mod inevitabil, furnizează cantităţi insuficiente de proteine atunci când sunt alimentaţi copii mai mari.

Studiile efectuate până acum au comparat formulele de lapte cu conţinut redus de proteine (între 1,8 g/100 kcal şi 2,1 g/100 kcal) cu produse de control al căror nivel proteic varia între 2,1 g/100 kcal şi 3 g/100 kcal.

Necesarul proteic la nou-născutul prematur este de 3-3,5 g/kgc/zi (15% din necesarul caloric), faţă de nou-născuţii la termen, unde necesarul este de 2-2,5 g/kgc/zi.

Sursa de proteine pentru nou-născutul prematur este laptele propriei mame, care este mai bogat în proteine decât la nou-născutul la termen, în care predomină proteinele din zer, proteine în mod particular bogate în aminoacizi şi cu conţinut mare de cisteină şi taurină, cu rol esenţial în dezvoltarea neurologică şi a retinei.

O multitudine de proteine din laptele uman prezintă o activitate inhibitoare împotriva bacteriilor patogene, virusurilor şi a fungilor.

Concluzii

  • Ce este cunoscut?
Nevoile de proteine ale nou-născutului sunt ridicate în primele luni după naştere, dar scad în timpul primului an de viaţă.
Studiile efectuate până acum au comparat formulele de lapte cu conţinut redus de proteine (între 1,8 g/100 kcal şi 2,1 g/100 kcal) cu produse de control al căror nivel proteic varia între 2,1 g/100 kcal şi 3 g/100 kcal.
În concluzie, putem afirma că toate formulele de lapte comercializate în România sunt în categoria produselor cu conţinut redus de proteine.
  • Ce este nou?
Formulele cu 1,61 g proteină/100 kcal au sprijinit creşterea normală după vârsta de 3 luni. Creşterea în greutate (g/zi) de la 3 la 6 luni a fost similară la sugarii alimentaţi cu formule cu conţinut crescut de proteine.
Studiul care a evaluat efectul unei formule de lapte cu 1,6 grame de proteine/100 kcal a inclus sugari la risc, deoarece au fost incluse doar mamele care aveau un IMC>25 kg/m2, ceea ce face greu de extrapolat rezultatul la sugarii sănătoşi, cu mame normoponderale. 

Bibliografie

1. World Health Organization (WHO). The optimal duration of exclusive breastfeeding Report of an expert consultation. Genf, 2011 (document WHO/NHD/01.09, WHO/FCH/CAH/01.24); 2011.
2. Koletzko B, Baker S, Cleghorn G, Neto UF, Gopalan S, Hernell O, et al. Global standard for the composition of infant formula: recommendations of an ESPGHAN coordinated international expert group. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2005; 41:584e99.
3. Kramer MS, Kakuma R. Optimal duration of exclusive breastfeeding. Cochrane Database Syst Rev 2012; 8:CD003517.
4. Koletzko B, von Kries R, Close-Monasterolo R, Subías JE, Scaglioni S, Giovannini M, et al. Can infant feeding choices modulate later obesity risk? Am J Clin Nutr 2009; 89:1502Se8S.
5. Robinson S, Fall C. Infant nutrition and later health: a review of current evidence. Nutrients 2012;4:859e74.
6. Dewey KG, Beaton G, Fjeld C, et al. Protein requirements of infants and children. Eur J Clin Nutr 1996; 50Suppl1:S119–50.
8. Scientific Committee on Food. Report of the Scientific Committee on Food on the Revision of Essential Requirements of Infant Formulae and Follow-On Formulae. European Commission website. http://ec.europa.eu/food/fs/sc/scf/out199_en.pdf. Adopted April 4, 2003.
9. Fomon SJ. Requirements and recommended dietary intakes of protein during infancy. Pediatr Res 1991; 30:391–5.