MEDICALĂ

Generalităţi privind strănutul invers (reverse sneezing) la câine

 General aspects of reverse sneezing in dog

First published: 28 iunie 2018

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.31.2.2018.1850

Abstract

In recent years, the number of dogs with brachiocephalic conformation has increased considerably, especially in the French Bulldog, Bulldog and Pug breeds (Mops). Being appreciated by people because of their appearance, the concern of veterinary medicine increases as these breeds are prone to numerous diseases of all physiological organs and systems, especially respiratory problems.

Keywords
reverse sneezing, dog

Rezumat

În ultimii ani, numărul de câini cu conformaţie brahicefalică a crescut considerabil, în special în cazul raselor French Bulldog, Bulldog şi Pug (Mops). Fiind îndrăgite de oameni datorită aspectului, îngrijorarea medicilor veterinari creşte, întrucât aceste rase sunt predispuse la numeroase afecţiuni ale tuturor aparatelor şi sistemelor fiziologice, în special probleme ale aparatului respirator.

Cuvinte cheie

„Brahicefalic” este termenul care face referinţă la o cavitate craniană de formă scurtă, lată, care conduce la un aspect de faţă turtită. În ceea ce priveşte aparatul respirator, acesta prezintă defecte ale căilor respiratorii superioare ce cauzează dificultăţi ale respiraţiei, adesea asociate cu supraîncălzirea, apnee în somn şi regurgitare − sindromul respirator obstructiv al brahicefalicilor. Modificările scheletale cauzează anormalităţi ale ţesutului moale aferent: narinele stenotice şi elongaţia palatului moale, cu îngroşarea acestuia, sunt principalele cauze ale afecţiunilor respiratorii. Alte modificări includ: eversia saculilor laringieni, care determină colapsul laringian de gradul I, II sau III şi tonsile mărite în volum, trahee hipoplastică.

În ceea ce priveşte sindromul de „reverse sneezing” (strănut inversat), aspectul implicat este palatul moale elongat cu vălul palatin, extinzându-se posterior de vârful epiglotei şi criptele tonsilare. Reducţia diametrului căilor respiratorii superioare determină presiune negativă crescută a arborelui respirator pentru a compensa. În acest mod este posibilă elongaţia mai accentuată a palatului moale, cu patologie în reverse sneezing.

Sneezing (strănutul) reprezintă expirarea forţată (efort expirator) a aerului prin căile nazale, cauzată în mod obişnuit de stimularea/iritarea mucoasei nazale. Reverse sneezing (strănut inversat) este un spasm/atac spontan prin care se realizează inspirarea forţată (efort inspirator), cu emiterea unui sunet pronunţat, cu scopul de a elimina eventualele corpuri străine sau secreţii patologice acumulate posterior în cornetele nazale; este un act reflex normal, repetitiv, cu rol de protecţie. Vomituriţia (reflexul de vomă) se datorează contracţiilor muşchilor faringieni şi se realizează pentru a elimina acumulări lichidiene din laringe, faringe, trahee sau esofag. Deseori, vomituriţia este greşit interpretată ca fiind vomă, însă este un reflex fiziologic nazofaringeal.

Cea mai comună cauză este reprezentată de iritaţia palatului moale şi a faringelui, iniţiindu-se un spasm. În timpul spasmului, gâtul animalului este în extensie şi cavitatea toracică se extinde consecutiv inhalării forţate. Dificultatea constă în îngustarea traheii, astfel îngreunând pătrunderea cantităţii de aer necesare în pulmoni. Orice agent iritant faringian poate induce spasmul respectiv şi declanşarea strănutului. Alte cauze sunt reprezentate de entuziasm, deglutiţie alimentară/hidrică, intoleranţa la efort, constricţia gâtului dată de zgardă, polen (alergeni), corpuri străine, parfumuri, agenţi virali, agenţi chimici. Poate afecta orice rasă de câine, dar are prevalenţa mai mare la cei cu conformaţie brahicefalică a craniului.

Zgomotele respiratorii patologice produse sunt asemănătoare celor din colapsul traheal, aspect important în diagnosticul diferenţial. Episoadele de reverse sneezing durează, de obicei, de la câteva secunde la câteva minute. După sfârşitul episodului, animalul revine la respiraţia normală. În mod obişnuit, nu necesită tratament. Stăpânul poate interveni prin masajul gâtului sau blocarea narinelor animalului cu degetele. Dacă episoadele se manifestă cronic şi produc extenuarea animalului, diminuând semnificativ calitatea vieţii, este recomandat ca stăpânul să se prezinte cu animalul la medicul veterinar.

Pentru diagnostic şi pentru a exclude colapsul laringian, traheea hipoplastică sau alte entităţi patologice grave, se va investiga imagistic cauza: radiografie, tomografie sau endoscopie. În colapsul laringian, endoscopic se observă eversia saculilor laringieni (colaps de grad I). Radiografic, latero-lateral, traheea hipoplastică are diametrul vizibil îngustat.

Ca tratament, este necesară cunoaşterea etiologiei acestei afecţiuni. Medicul veterinar poate prescrie antihistaminice sau doze mici de corticosteroizi în cazul unor agenţi alergeni favorizanţi. În cazurile grave de elongaţie a palatului moale, se poate interveni chirurgical prin rezecţia de palat moale. Prin această variantă de tratament, cu siguranţă se va ameliora respiraţia în ansamblu, câinele va deveni mai activ şi calitatea vieţii se va îmbunătăţi considerabil.  

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

  1. Holt DE. Upper airway obstruction, stertor, and stridor. In: King LG (ed). Textbook of Respiratory Disease in Dogs and Cats. Elsevier, St. Louis, pp. 35-42, 2004.
  2. Parnell NK. Diseases of the throat. In: Ettinger SJ and Feldman EC (eds): Textbook of Veterinary Internal Medicine. 6th Ed. Saunders-Elsevier, St. Louis. pp. 1196-1204, 2006.
  3. Venker-van Haagen AJ. Diseases of the nose and nasal sinuses. In: Ettinger SJ and Feldman EC (eds): Textbook of Veterinary Internal Medicine. 6th Ed. Saunders-Elsevier, St. Louis. pp. 1186-1196, 2006

Articole din ediţiile anterioare

CHIRURGIE | Ediţia 2 / 2016

Hernia incizională la câine

Florin Beteg

Marea majoritate a herniilor incizionale își au originea în erorile tehnice efectuate de către chirurg în timpul manoperelor de sutură a rănii pari...

09 mai 2016
IMAGISTICĂ | Ediţia 2 36 / 2022

Corelaţii clinico-ultrasonografice şi de diagnostic în chistul pancreatic la animalele de companie

Valerica Preda (Constantinescu), Alexandra Cristian, Mario Codreanu

Chisturile pancreatice au o frecvenţă relativ redusă în patologia medicală veterinară şi pot apărea din cauza proceselor benigne, în principal malf...

25 mai 2022
BOLI INTERNE | Ediţia 3 28 / 2017

Importanţa clinică și diagnostică a nivelului seric al fructozaminei în diabetul zaharat la câine și pisică

Mario Codreanu, Alexandra Mihaela Popa

Fructozamina este o proteină utilizată în monitorizarea şi controlul diabetului zaharat. Concentrația fructozaminei nu este afectată de stres, fiin...

14 septembrie 2017
CARDIOLOGIE | Ediţia 2 / 2015

Cardiomiopatia dilatativă la câine

Dr. Radu Andrei Baisan

Cardiomiopatia dilatativă este una dintre cele mai comune patologii cardiace întâlnite la câine. Poate fi primară, fiind denumită și idiopatică, sa...

02 august 2017