CERCETARE

Model de evaluare a spiritualităţii şi rezilienţei în depresia majoră

 A model for the evaluation of spirituality and resilience in major depressive disorder

First published: 24 septembrie 2019

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Psih.58.3.2019.2532

Abstract

Depression is an important public health problem at the moment. There are data that can influence the spiritual spirit and resilience on major depression, can be studied imposingly and to cope with a Romanian population. 
The study will evaluate the spirituality, resilience, symptoms and severity of depression and suicide risk on a sample of adult patients diagnosed with major depression. The control group will consist of participants without psychiatric background, comparable as age and sex with the first group. Patients will undergo a structured psychiatric interview (M.I.N.I. – International Neuropsychiatric Interview), will complete a demographic questionnaire and will assessed with a depression scale, suicide risk scale, resilience and spirituality scale. 
Spirituality and religiosity become an area of ​​interest for the study of depression protective factors. The present paper may propose to demonstrate the beneficial influence of the spirituality on the symptoms of major depression and the reduction of suicide risk in major depressive disorder. If the study will find a statistically significant correlation between spirituality and suicide risk reduction, it will emphasize the importance of spirituality in the evolution of psychiatric patients and it may change their approach and management.

Keywords
major depression, spirituality, resilience

Rezumat

La momentul actual, depresia este o importantă problemă de sănătate publică. Existând puţine date despre influenţa spiritualităţii şi rezilienţei asupra depresiei majore, se impune studierea acesteia şi pe un eşantion din populaţia română.
Studiul va evalua spiritualitatea, rezilienţa, simptomele şi severitatea depresiei şi riscul suicidar pe un eşantion de pacienţi adulţi cu diagnostic de depresie majoră. Grupul-martor va fi format din participanţi fără antecedente psihiatrice, comparabili ca vârstă şi sex cu pacienţii din primul grup. Pacienţii vor fi supuşi unui interviu psihiatric structurat (M.I.N.I. – International Neuropsychiatric Interview), vor completa un chestionar demografic şi li se vor aplica scale de evaluare a depresiei, a riscului suicidar, a rezilienţei şi a spiritualităţii.
Spiritualitatea şi religiozitatea devin un domeniu de interes pentru studiul factorilor protectivi ai depresiei. Lucrarea de faţă îşi propune să demonstreze influenţa benefică a spiritualităţii asupra simptomelor depresiei majore şi scăderea riscului suicidar la pacienţii cu depresie majoră. Dacă se va găsi o corelaţie semnificativă statistic între nivelul spiritualităţii şi scăderea riscului suicidar, se va sublinia astfel importanţa spiritualităţii în evoluţia pacienţilor psihiatrici şi schimbarea abordării tratamentului şi managementului acestor pacienţi.

Introducere

Tulburarea depresivă majoră este o importantă problemă de sănătate publică. La nivel global, mai bine de 300 de milioane de persoane de toate vârstele sunt diagnosticate cu depresie. Depresia este una dintre cauzele majore de dizabilitate, iar datele sugerează că mai puţin de jumătate dintre pacienţi (chiar sub 10% în unele ţări) primesc tratament eficient(1).

Anual, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 800000 de persoane comit suicid. Suicidul este un fenomen larg răspândit la nivel mondial, clasându-se drept a 17-a cea mai frecventă cauză de mortalitate în 2015. În România, rata mortalităţii datorată suicidului este de 11,7/100000 de locuitori(2).

La momentul actual, spiritualitatea/credinţa devine tot mai acceptată ca factor protectiv pentru progresia depresiei. Studiul relaţiei dintre suicid şi religie a început în secolul al XIX-lea, când Durkheim a emis o teorie despre efectul protectiv al religiozităţii la catolici (1897). Teoria lui a fost testată pe populaţia Americii de Nord(3).

Momentan, există puţine studii privind spiritualitatea şi rezilienţa în depresia majoră cu risc suicidar la nivel global sau pe populaţia depresivă şi suicidară din România, aceasta reprezentând noutatea şi importanţa prezentului proiect. Literatura de specialitate susţine existenţa unei corelaţii între spiritualitate şi rezilienţă, însă unele rezultate sunt contradictorii, ceea ce necesită continuarea studierii acestei corelaţii şi a influenţei spiritualităţii asupra simptomelor depresiei şi comportamentului suicidar.

Acest studiu poate demonstra influenţa benefică a spiritualităţii asupra simptomelor depresiei majore şi scăderea riscului suicidar la pacienţii cu depresie majoră. Dacă se va găsi o corelaţie semnificativă statistic între nivelul spiritualităţii şi scăderea riscului suicidar, se va sublinia astfel importanţa spiritualităţii în evoluţia pacienţilor psihiatrici şi schimbarea abordării tratamentului şi managementului acestor pacienţi. Studiul poate reprezenta un îndemn pentru psihologi şi psihiatri de a fi deschişi către convingerile religioase ale clienţilor şi pacienţilor şi de a-şi schimba modul în care abordează managementul acestora.

Obiective şi etape

Această lucrare are ca scop evaluarea complexă a influenţei spiritualităţii asupra rezilienţei pacienţilor diagnosticaţi cu depresie majoră cu risc suicidar, luând în considerare caracteristicile psihologice ale individului cu risc suicidar. Acest mod de abordare va permite evaluarea relaţiei dintre spiritualitate, rezilienţă, simptomele depresiei majore şi riscul suicidar.

Etapele acestui studiu sunt:

  • Includerea subiecţilor în studiu pe baza criteriilor de includere.

  • Aplicarea scalelor de evaluare clinică.

  • Constituirea dosarelor subiecţilor: declaraţia de consimţământ informat şi scalele completate.

  • Centralizarea rezultatelor scalelor aplicate şi completarea bazei de date.

  • Prelucrarea statistică a datelor colectate şi interpretarea rezultatelor.

  • Diseminarea rezultatelor (publicarea ca prim autor a unor articole în reviste indexate ISI şi BDI, participarea cu prezentări orale/poster la congrese naţionale şi internaţionale).

Metode

Prezentul studiu aparţine domeniului de punere în evidenţă a factorilor protectivi pentru depresie şi comportamentul suicidar. Studiul este de tip este analitic, observaţional, transversal.

Ipoteze de lucru

Acest studiu a pornit de la ideea că persoanele cu un nivel mai înalt de spiritualitate au o rezilienţă crescută. Astfel, poate exista o corelaţie între spiritualitate, rezilienţă şi severitatea depresiei majore (evaluată cu ajutorul scalei MADRS). O altă ipoteză este aceea că pacienţii cu spiritualitate crescută au un risc suicidar mai mic faţă de pacienţii cu nivel mai scăzut al spiritualităţii.

Populaţie şi eşantionare

Populaţia-ţintă este reprezentată de participanţi adulţi din România, de sex masculin şi feminin, atât din mediul rural, cât şi din mediul urban, indiferent de statutul socioprofesional, diagnosticaţi cu depresie majoră.

Populaţia accesibilă: primul grup constă în participanţi cu diagnostic de depresie (tulburare depresivă majoră, tulburare depresivă recurentă, tulburare afectivă bipolară, episod actual depresiv) internaţi în cadrul Clinicii de Psihiatrie III din Cluj-Napoca, iar cel de-al doilea grup (grupul-martor) este format din participanţi fără antecedente psihiatrice, comparabili ca sex şi vârstă cu pacienţii din primul grup.

Eşantionarea care va fi utilizată este de tip neprobabilistică convenabilă (o serie consecutivă de cazuri, pacienţi internaţi în secţia clinică de Psihiatrie III). Bazându-ne pe rezultatele studiilor publicate anterior, considerăm că mărimea eşantionului poate fi estimată la aproximativ 75 de subiecţi diagnosticaţi cu depresie majoră cu risc suicidar. Mărimea lotului-martor va fi estimată la 50-75 de subiecţi.

Criterii de includere şi excludere

Participanţii la studiu sunt eligibili dacă întrunesc unul dintre criteriile de includere:

  • tulburare depresivă majoră

  • tulburare depresivă recurentă

  • tulburare afectivă bipolară, episod actual depresiv

Criteriile de excludere sunt reprezentate de situaţii în care este imposibilă culegerea de informaţii, este probabilă culegerea de date invalide sau care pot conduce la confuzii, cum ar fi:

  • vârsta peste 70 de ani

  • prezenţa comorbidităţilor psihiatrice (întârziere în dezvoltarea mintală, deteriorare cognitivă, schizofrenie, delirium, tulburare delirantă)

  • patologie legată de utilizarea nocivă/dependenţă de substanţe psihoactive

  • patologie neurologică (boli neurodegenerative, accident vascular cerebral)

  • boli cronice care produc dizabilitate

  • persoanele care nu doresc sau nu sunt dispuse să participe la studiu

  • refuzul participării sau retragerea din studiu

Recrutarea pacienţilor în studiu se va face în mod direct, prin evaluarea pacienţilor cu depresie în momentul prezentării acestora la consult şi după confirmarea diagnosticului.

Evaluarea de bază

Pacienţilor li se va consemna diagnosticul clinic conform ICD-10 şi DSM-V şi vor fi supuşi unui interviu psihiatric structurat (M.I.N.I. – International Neuropsychiatric Interview). Vor completa un chestionar demografic (care conţine întrebări despre vârstă, sex, educaţie, statutul civil, etnie/rasă, apartenenţa religioasă).

Scale aplicate

În acest studiu se vor utiliza următoarele scale şi chestionare:

MINI – International Neuropsychiatric Interview. M.I.N.I. a fost creat ca un interviu scurt şi structurat pentru Axa I majoră a tulburărilor psihiatrice în DSM-IV şi ICD-10. A apărut ca răspuns la necesitatea existenţei unui interviu psihiatric scurt pentru trialuri clinice şi studii epidemiologice, având un timp de administrare de aproximativ 15 minute(4). Acest instrument este structurat pe module care explorează 17 diagnostice de pe Axa I, selectate pe baza ratelor actuale de prevalenţă de 0,5% sau mai mari în populaţia generală în studiile epidemiologice. Cele mai multe secţiuni conţin una sau două întrebări de screening care pot exclude prezenţa tulburării evaluate. De interes pentru acest studiu sunt modulul A, care explorează episodul depresiv major, şi modulul B, care explorează riscul suicidar şi comportamentul suicidar(5,6).

Testarea severităţii depresiei se va face cu MADRS (Montgomery-Asberg Depression Scale). MADRS este un instrument diagnostic cu 10 itemi creat de Stuart Montgomery şi Marie Åsberg pentru a măsura severitatea episoadelor depresive. Scala conţine întrebări referitoare la următoarele simptome: tristeţe aparentă, tristeţe raportată, tensiune interioară, tulburări de somn, tulburări de apetit redus, dificultăţi de concentrare, fatigabilitate, incapacitatea de a simţi, gânduri pesimiste şi gânduri suicidare(7). Un scor între 9 şi 17 puncte corespunde unei depresii uşoare, între 18 şi 34 – depresiei moderate şi un scor mai mare de 35 corespunde unui episod depresiv sever. Această scală are şi anumite limite, nefiind eficientă în evaluarea pacienţilor cu depresie atipică(8).

Evaluarea riscului suicidar se va face utilizând CSSR (Columbia Suicide Severity Rating Scale). Această scală a fost concepută pentru a defini ideaţia şi comportamentul suicidar, precum şi comportamentul autovătămător, dar non‑suicidar şi pentru a cuantifica întregul spectru al ideaţiei suicidare şi comportamentului suicidar. CSSR poate identifica comportamente care pot fi un indicator al intenţiei unui individ de a duce la bun sfârşit planul de suicid. Un individ care prezintă chiar şi un singur comportament identificat de scală are un risc de 8-10 ori mai mare de a se sinucide. Scala conţine şase întrebări de tip da/nu la care pacienţii sunt rugaţi să indice dacă au experimentat gânduri sau sentimente referitoare la suicid în ultima lună(9).

Pentru evaluarea rezilienţei se va utiliza Connor-Davidson Resilience Scale (CD-RISC25), o scală cu 25 de itemi creată în 2003 de Kathryn Connor şi Jonathan Davidson. Cei 25 de itemi sunt evaluaţi pe o scală de 5 puncte Likert, de la 0 la 4: deloc adevărat (0), rareori adevărat (1), uneori adevărat (2), adevărat adesea (3), adevărat tot timpul (4). CD-RISC evaluează competenţa personală, standardele înalte, tenacitatea, încrederea în instincte, toleranţa la adversităţi şi efectul de întărire al stresului, relaţiile securizante, acceptarea schimbărilor, controlul şi influenţa spirituală. Scala are o validitate şi o fiabilitate ridicate, fiind utilizată pe o populaţie variată(10).

Pentru evaluarea spiritualităţii se va utiliza Daily Spiritual Experience Scale, un instrument realizat de Lynn Underwood şi Jeanne Teresi. Scala conţine 16 itemi, primii 15 fiind evaluaţi pe o scală Likert modificată, răspunsurile fiind de mai multe ori pe zi, în fiecare zi, în cele mai multe zile, în câteva zile, din când în când şi niciodată. Această scală evaluează concepte precum prezenţa lui Dumnezeu, conexiunea cu Divinitatea, bucuria conexiunii, puterea şi confortul regăsite în spiritualitate sau religie, pacea interioară, ajutorul lui Dumnezeu, călăuzirea de către Divinitate, iubirea, recunoştinţa, grija faţă de aproape şi acceptarea, sensibilitatea faţă de frumuseţea creaţiei, dorinţa de a fi în comuniune şi apropierea faţă de Dumnezeu(11,12).

Chestionarul demografic, care va conţine întrebări despre vârstă, sex, educaţie, statutul civil, etnie/rasă, apartenenţa religioasă.

Datele obţinute în urma aplicării scalelor şi chestionarelor vor fi stocate în format scris şi electronic (pe laptop, pe reţeaua Dropbox şi hard-disk extern).

Desfăşurarea studiului

Identificarea pacienţilor care vor fi incluşi în studiu se va face în Clinica Psihiatrie III, din cadrul Spitalului de Urgenţă Cluj-Napoca, situată pe strada Victor Babeş nr. 43. În această clinică, participanţii vor fi informaţi de posibilitatea participării la studiu, vor semna consimţământul informat, se vor colecta datele personale, se va stabili diagnosticul/absenţa diagnosticului psihiatric şi se vor aplica scalele clinice.

Analiza statistică a datelor

Pentru analiza statistică a datelor se va utiliza programul SPSS. Descrierea variabilelor calitative va fi realizată cu tabele de frecvenţă şi grafice de tip sectorial (pie). Descrierea variabilelor cantitative se va face prin medie şi deviaţie standard, mediană, modul, valori minime şi maxime.

Testele statistice care vor fi aplicate sunt coeficientul de corelaţie Pearson, testul Student (testul T), testul 2, ANOVA. Pragul de semnificaţie statistică ales este de 95% (p < 0,05).

Pentru a evalua distribuţia normală a datelor se va utiliza testul Kolmogorov-Smirnov, iar pentru estimarea diferenţelor înregistrate în datele cuprinse în variabilele cantitative se va folosi testul ANOVA, cu testele Post Hoc în cazul datelor normal distribuite. Testul Kruskal-Wallis se va utiliza în cazul datelor care nu au o distribuţie normală.

Variabilele care vor fi utilizate sunt:

 

Tipuri de variabile
Tipuri de variabile

Considerente etice

Protocolul acestui studiu a fost elaborat conform normelor Comisiei de Etică a UMF „Iuliu Haţieganu“, din Cluj-Napoca, şi a primit avizul acesteia.

Înrolarea pacienţilor se face după acceptarea şi semnarea consimţământului informat. Datele personale ale subiecţilor sunt strict confidenţiale, identificarea acestora realizându-se printr-un cod unic. Studiul respectă prevederile Declaraţiei de la Helsinki.

Discuţie

În domeniul psihiatriei, religia şi spiritualitatea au fost privite cu ochi critici, atitudinea fiind uşor ambivalentă. Practicile religioase, credinţa şi experienţele spirituale au fost adesea considerate tendinţe nevrotice de către medicii din domeniu. Deşi este necesară realizarea mai multor studii, există destule dovezi care susţin că religia este un factor protectiv în patologia psihiatrică(13).

Rezultatele studiului lui Francis au demonstrat că spiritualitatea are un efect de creştere a rezilienţei. Conexiunea cu Dumnezeu conferă un sentiment de putere, alinare şi dorinţă de a trăi. Acestea reprezintă mecanismele de adaptare care pot fi asociate cu rezilienţa(14).

Studiul lui Kasen şi al colaboratorilor a încercat să stabilească dacă religiozitatea sau spiritualitatea acţionează ca factori protectivi la pacienţii cu risc crescut de a dezvolta depresie. Riscul crescut a fost definit ca având un părinte diagnosticat cu depresie majoră, iar rezilienţa a fost definită ca un risc scăzut de a dezvolta depresie majoră în relaţie cu participarea la slujbele religioase şi importanţa spiritualităţii/religiei în viaţa individului. Copiii părinţilor depresivi au avut un risc mai mic de a dezvolta depresie majoră, tulburări afective sau alte tulburări psihiatrice în urma participării crescute la slujbele religioase. Aceasta sugerează că o religiozitate crescută poate întrerupe traiectoria care duce la dezvoltarea depresiei la pacienţii cu risc crescut, acţionând ca factor protectiv(15).

Într-un alt studiu, realizat de Koenig în 1998, s-a studiat efectul convingerilor şi activităţilor religioase asupra remisiunii depresiei. Jumătate dintre pacienţi au intrat în remisiune completă în această perioadă, fără a urma un tratament pentru depresie. Pe baza studiilor anterioare, cercetătorii au emis ipoteza că religiozitatea poate juca un rol în remisiunea depresiei. Religiozitatea intrinsecă a prezis un timp mai scurt până la remisiune, efect care a persistat şi după corectarea factorilor demografici, psihosociali, sănătate fizică şi tratament. Fiecare creştere cu 10 puncte a scorului de religiozitate a fost urmată de o creştere de 70% în rapiditatea cu care s-a intrat în remisie. Persoanele vârstnice cu o credinţă ridicată sunt mai capabile să facă faţă bolilor şi schimbărilor de trai. Rezultatele studiului arată că religiozitatea poate fi un puternic predictor pentru timpul necesar intrării în remisiune. Tratamentul nu a influenţat evoluţia depresiei(16).

Deşi rezilienţa este studiată pe larg, deţinem puţine studii despre rezilienţă şi implicaţiile acesteia în tulburările psihiatrice. Min şi colaboratorii au studiat factorii clinici şi psihosociali care influenţează rezilienţa pacienţilor cu tulburare depresivă şi/sau anxioasă. Un nivel mai redus de spiritualitate şi lipsa scopului în viaţă s-au asociat cu rezilienţă scăzută şi medie. Trăsătura de anxietate este cel mai bun predictor pentru rezilienţa scăzută(17).

O metaanaliză a 147 de studii a confirmat o relaţie de inversă proporţionalitate modestă, dar semnificativă între participarea la slujbele religioase şi simptomele depresiei în populaţia generală(18).

La momentul actual, religiozitatea devine tot mai acceptată ca factor protectiv pentru progresia depresiei(19,20,21). Kendler a raportat o asociere similară între religiozitate şi evenimente de viaţă(22-25). Asocierea dintre religiozitate/spiritualitate şi remisia simptomelor a fost raportată în cadrul eşantioanelor de pacienţi(16) şi anumite studii susţin legătura prospectivă dintre religiozitate şi simptomele depresiei(26,27).

Un studiu recent din literatura de specialitate (Ozawa et al., august 2017) a demonstrat efectul pozitiv al religiozităţii asupra nivelului de rezilienţă la pacienţii cu depresie. Ozawa a replicat în Japonia studiul lui Kasen realizat în New Haven. Cercetătorii japonezi au emis ipoteza că asocierea pozitivă dintre religiozitate/spiritualitate şi rezilienţă la pacienţii cu depresie ar trebui să fie universală, indiferent de apartenenţa religioasă. Severitatea depresiei a fost invers corelată cu nivelul rezilienţei, iar nivelul rezilienţei a fost mai mare la pacienţii cu remisiune, faţă de pacienţii care nu erau în remisiune. În al treilea rând nu s-a găsit o corelaţie între nivelul rezilienţei pacienţilor şi nivelul rezilienţei membrilor familiei(28).

Lucrarea de faţă îşi propune să studieze corelaţia dintre spiritualitate şi rezilienţă, influenţa spiritualităţii asupra simptomelor depresiei şi corelaţia dintre nivelul spiritualităţii şi riscul suicidar. Astfel, vor fi aduse noi date referitoare la factorii protectivi ai depresiei şi riscului suicidar, precum şi schimbarea managementului pacienţilor cu depresie.

Avantajul acestui studiu constă în faptul că, fiind un studiu de tip transversal, care nu implică reevaluarea subiecţilor, aceştia nu vor fi pierduţi din vedere.

Există şi anumite limitări ale studiului. Ţinând cont de faptul că unele scale sunt de autoevaluare, există posibilitatea ca unii participanţii să ofere informaţii greşite. 

Bibliografie

  1. Depression who [Internet]. [cited 2018 Apr 30]. Available from: http://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/depression
  2. WHO | Suicide data. WHO [Internet]. 2017 [cited 2017 Dec 10]; Available from: http://www.who.int/mental_health/prevention/suicide/suicideprevent/en/#.Wi0M09fMWd8.mendeley
  3. Florenzano R, Rodríguez J, Sieverson C, Cataldo E, Pastorino S, Fernández L. Suicidal risk, depression, and religiosity: A study of women in a general hospital in Santiago de Chile. Asia-Pacific Psychiatry. 2014;6(1):23–7. 
  4. Sheehan DV, Lecrubier Y, Sheehan KH, Amorim P, Janavs J, Weiller E, et al. The Mini-International Neuropsychiatric Interview (M.I.N.I.): the development and validation of a structured diagnostic psychiatric interview for DSM-IV and ICD-10. J Clin Psychiatry [Internet]. 1998 [cited 2019 May 30];59 Suppl 20:22-33;quiz 34-57. Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9881538
  5. Weiller E, Hergueta T, Gnaoui S El. The Mini International Neuropsychiatric Interview (MINI). A short diagnostic structured interview: reliability and validity according to the CIDI. Eur Psychiatry [Internet]. [cited 2019 Jun 12]; Available from: https://www.academia.edu/21770452/The_Mini_International_Neuropsychiatric_Interview_MINI_._A_short_diagnostic_structured_interview_reliability_and_validity_according_to_the_CIDI?auto=download
  6. Pettersson A, Modin S, Wahlström R, Af S, Hammarberg W, Krakau I. The Mini-International Neuropsychiatric Interview is useful and well accepted as part of the clinical assessment for depression and anxiety in primary care: a mixed-methods study. [cited 2019 Jun 12]; Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5781342/pdf/12875_2017_Article_674.pdf
  7. A New Depression Scale Designed to be Sensitive to Change. [cited 2019 May 30]; Available from: http://bjp.rcpsych.org/subscriptions/
  8. Montgomery-Åsberg Depression Rating Scale – an overview | ScienceDirect Topics [Internet]. [cited 2019 Jun 12]. Available from: https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/montgomery-asberg-depression-rating-scale
  9. Posner K, Brown GK, Stanley B, Brent DA, Yershova K V, Oquendo MA, et al. The Columbia-Suicide Severity Rating Scale: initial validity and internal consistency findings from three multisite studies with adolescents and adults. Am J Psychiatry [Internet]. 2011 Dec [cited 2019 May 30];168(12):1266–77. Available from: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22193671
  10. Connor KM, Davidson JRT. DEVELOPMENT OF A NEW RESILIENCE SCALE: THE CONNOR-DAVIDSON RESILIENCE SCALE (CD-RISC). [cited 2019 May 30]; Available from: www.interscience.wiley.com
  11. Underwood LG. The Daily Spiritual Experience Scale: Overview and Results. Religions [Internet]. 2011;2(4):29–50. Available from: http://www.mdpi.com/2077-1444/2/1/29/
  12. Underwood LG, Teresi JA. The Daily Spiritual Experience Scale: Development, Theoretical Description, Reliability, Exploratory Factor Analysis, and Preliminary Construct Validity Using Health-Related Data [Internet]. 2002 [cited 2019 May 30]. Available from: https://psych415.class.uic.edu/Readings/Underwood, Spiritual experience scale, AnnBehMed, 2002.pdf
  13. Huguelet P, Koenig HG (Harold G. Religion and spirituality in psychiatry [Internet]. Cambridge University Press; 2009 [cited 2019 May 30]. 376 p. Available from: https://www.cambridge.org/ro/academic/subjects/medicine/mental-health-psychiatry-and-clinical-psychology/religion-and-spirituality-psychiatry?format=HB&isbn=9780521889520
  14. Francis W, Bance LO. Protective Role of Spirituality from the Perspective of Indian College Students with Suicidal Ideation: “I am here Because God Exists.” J Relig Health. 2017;56(3):962–70. 
  15. Kasen S, Wickramaratne P, Gameroff MJ, Weissman MM. Religiosity and resilience in persons at high risk for major depression. Psychol Med [Internet]. 2012;42(03):509–19. Available from: http://www.journals.cambridge.org/abstract_S0033291711001516
  16. Koenig HG, George LK, Peterson BL. Religiosity and Remisison of Depression in Medially Ill Older Patients. Am J Psychiatry [Internet]. 1998;155(4):536–42. Available from: http://www2.fm.usp.br/cedem/simposio/Religiosity and Remission of Depression.pdf
  17. Min JA, Jung YE, Kim DJ, Yim HW, Kim JJ, Kim TS, et al. Characteristics associated with low resilience in patients with depression and/or anxiety disorders. Qual Life Res. 2013;22(2):231–41. 
  18. Smith TB, McCullough ME, Poll J. Religiousness and depression: Evidence for a main effect and the moderating influence of stressful life events. Psychol Bull [Internet]. 2003;129(4):614–36. Available from: http://doi.apa.org/getdoi.cfm?doi=10.1037/0033-2909.129.4.614
  19. Harris AH, Thoresen CE, McCullough ME, Larson DB. Spiritually and religiously oriented health interventions. J Health Psychol. 1999 May;4(3):413–33. 
  20. McCullough ME, Larson DB. Religion and depression: a review of the literature. Twin Res. 1999 Jun;2(2):126–36. 
  21. Koenig HG. Research on religion, spirituality, and mental health: a review. Can J Psychiatry. 2009 May;54(5):283–91. 
  22. Kendler KS, Davis CG, Kessler RC. The familial aggregation of common psychiatric and substance use disorders in the National Comorbidity Survey: a family history study. Br J Psychiatry. 1997 Jun;170:541–8. 
  23. Kendler KS, Gardner CO, Prescott CA. Clarifying the relationship between religiosity and psychiatric illness: the impact of covariates and the specificity of buffering effects. Twin Res. 1999 Jun;2(2):137–44. 
  24. Hettema JM, Prescott CA, Kendler KS. The effects of anxiety, substance use and conduct disorders on risk of major depressive disorder. Psychol Med. 2003 Nov;33(8):1423–32. 
  25. Kendler KS, Myers J. The genetic and environmental relationship between major depression and the five-factor model of personality. Psychol Med. 2010 May;40(5):801–6. 
  26. Krause N. Religious involvement, gratitude, and change in depressive symptoms over time. Int J Psychol Relig. 2009;19(3):155–72. 
  27. Ellison CG, Flannelly KJ. Religious involvement and risk of major depression in a prospective nationwide study of African American adults. J Nerv Ment Dis. 2009;197(8):568–73. 
  28. Ozawa C, Suzuki T, Mizuno Y, Tarumi R, Yoshida K, Fujii K, et al. Resilience and spirituality in patients with depression and their family members: A cross-sectional study. Compr Psychiatry [Internet]. 2017;77:53–9. Available from: http://dx.doi.org/10.1016/j.comppsych.2017.06.002

Articole din ediţiile anterioare

CERCETARE | Ediţia 3 54 / 2018

Factori de risc şi factori de rezilienţă privind consumul de droguri la adolescenţii din România

Radu-Flaviu Oroian, Bogdan Nemeș, Prof. dr. Doina Cozman

Studierea factorilor de risc şi a factorilor de rezilienţă ai adolescenţilor privind consumul de droguri reprezintă un pas important în înţelegerea...

20 septembrie 2018