Clasificarea internaţională a maladiilor – revizia a 11-a (ICD-11) – este o clasificare diagnostică standard, servind mai multor scopuri, dintre care principalele sunt cele de epidemiologie, de management global al sănătăţii şi de uz clinic. Aceasta va facilita înregistrarea, analiza şi interpretarea sistematică a tuturor informaţiilor despre starea de sănătate a populaţiei, exprimată în termeni de mortalitate şi morbiditate, informaţii colectate din aproape toate ţările lumii.

În urma unui deceniu de muncă asiduă, specialiştii din grupurile de revizuire au realizat o îmbunătăţire remarcabilă a ICD-10. Au fost înglobate în viitoarea clasificare nosografică concluziile rezultatelor ultimelor cercetări de neuropsihologie, imagistică etc., informaţii care contribuie la constituirea unei baze de date electronice internaţionale imense. Această bază de date va servi apoi la aplicaţii informatizate ale sistemelor de management în sănătate. ICD-11 va fi mai uşor de utilizat, prin facilitarea codării maladiilor, într‑un sistem electronic prietenos. În plus, această bază de date exhaustivă poate să includă nu numai diagnostice, ci şi semne, simptome, uzul sau abuzul de substanţe, traume, gradele de severitate a bolilor etc.

O primă versiune a fost lansată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în iunie 2018, cu scopul pregătirii implementării ICD-11, în primul rând prin debutul traducerilor în diversele limbi naţionale. Între timp, sunt analizate comentariile şi propunerile de schimbări primite continuu pe platforma de mentenanţă.

Tulburările mintale, comportamentale şi neurodevelopmentale sunt poziţionate la capitolul/secţiunea 06. Se definesc ca sindroame caracterizate prin tulburări cu semnificaţie clinică a cogniţiilor, emoţiilor sau comportamentelor, care au drept consecinţă disfuncţii ale activităţii psihismului, biologiei sau dezvoltării persoanei în cauză. Aceste disfuncţii sunt asociate cu suferinţă şi regres în principalele sectoare ale activităţii personale, familiale, sociale, şcolare, profesionale etc.

În ICD-11 apar câteva noutăţi absolute faţă de versiunea anterioară, ICD-10. În primul rând, dispar două diagnostice din această secţiune a tulburărilor mintale (reacţia acută de stres şi doliul necomplicat), ele fiind transferate secţiunii 24 (factori care influenţează starea de sănătate). De asemenea, se codează la alte secţiuni şi tulburările de somn, disfuncţiile sexuale, nepotrivirea de gen (incongruenţă de gen). Surprinzătoare este şi apariţia a 15 noi tulburări la această secţiune de tulburări mintale, comportamentale şi de dezvoltare, după cum urmează: catatonia, tulburarea bipolară tip II, tulburarea corporală dismorfică, tulburarea de referinţă olfactivă, tulburarea de tezaurizare compulsivă/colecţionarismul, tulburarea compulsivă de grataj, tulburarea de stres posttraumatic complex, tulburarea de doliu prelungit, tulburarea mâncatului compulsiv/crizele de bulimie, tulburarea de admisie/ restrictivă a alimentelor, tulburarea de integritate corporală, tulburarea legată de joc, tulburarea compulsivă a comportamentului sexual, tulburarea de comportament exploziv intermitent, tulburarea disforică premenstruală.

O altă inovaţie apărută în ICD-11 este cea legată de structura generală a secţiunii tulburărilor psihice. Clasificarea foloseşte o codificare alfanumerică flexibilă (blockl), care permite includerea într-un grup a unui număr mai mare de afecţiuni decât permitea ICD-10, care oprea diagnosticarea dincolo de cifra 9. Principiile ordonatoare ale acestor grupări au fost cele ale evidenţelor ştiinţifice, precum şi ale necesităţilor clinice.

Diagnosticele ni se prezintă astfel grupate în 17 blocuri (blocks), începând cu tulburările neurodevelopmentale şi terminând cu tulburările neurocognitive. Cel mai consistent capitol este reprezentat de tulburările legate de uzul de substanţe şi comportamentele adictive (disorders due to substance use and addictive behaviours).

Curând, adică în mai 2019, va urma aprobarea ICD-11 de către Adunarea Mondială a Sănătăţii (World Health Assembly), iar apoi statele membre ale OMS vor parcurge paşii necesari pentru tranziţia de la ICD-10 la ICD‑11. În acest mod, la începutul lui 2022, se va trece la folosirea obligatorie a ICD‑11 în sistemul de sănătate mondial, inclusiv cel românesc. Noua clasificare a maladiilor va constitui baza de definire a obligaţiilor de îngrijiri de sănătate compensate sau gratuite oferite populaţiei din partea statelor afiliate la OMS.

*folosim în acest text forma de ICD-11 (International Classification of Diseases – în limba engleză), întrucât încă nu există o traducere oficială în limba română a denumirii respective.