Al 23-lea congres internaţional al Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie Socială (WASP) a reunit la Bucureşti, între 25 şi 28 octombrie a.c., peste 600 de participanţi, de pe şase continente. „Factorii sociali determinanţi ai sănătăţii şi accesului la îngrijire medicală”, aceasta a fost tema congresului, iar comitetul ştiinţific a fost compus din prof. Rachid Bennegadi, preşedintele elect al WASP, prof. dr. Eliot Sorel, profesor la Universitatea „George Washington” din Statele Unite ale Americii şi preşedinte al WASP între 1996 şi 2001, precum şi membri cu palmares ştiinţific notoriu din 20 de ţări participante, printre care Roy Kallivayalil, Fernando Lolas, Marianne Kastrup, Tom Craig, David Ndetei sau Mizuno Masufami.
„Trendul global este axat pe comunicarea digitală. Totul se întâmplă acum! Iar psihiatrii şi Asociaţia Mondială de Psihiatrie Socială nu vor sta deoparte, trebuie să facem parte din acest val. Poate fi înspăimântător, dar este şi fascinant, în acelaşi timp”, a declarat, în deschiderea congresului, profesorul Rachid Bennegadi, preşedintele elect al WASP. „Determinanţii sociali ar trebui să facă parte din orice practică clinică. Nu mai divizaţi biologicul de social. Trebuie să ne îndreptăm rapid către un model integrativ de îngrijire medicală”.
Factorii sociali, determinanţi pentru toate afecţiunile psihice
În cadrul conferinţei de presă, organizată în prima zi a congresului, prof. dr. Doina Cozman, preşedintele elect al Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), şi dr. Alexandru Paziuc, preşedintele Asociaţiei de Psihiatrie Socială din România (APSRo), au subliniat că factorii sociali joacă un rol major în declanşarea şi tratarea tuturor bolilor de natură psihică, şi ulterior în reintegrarea pacienţilor în societate.
„Pe noi, medicii psihiatri, ne înspăimântă faptul că nu avem programe de reintegrare în societate a pacienţilor. Ne chinuim să obţinem remisiunea simptomelor şi să le redăm funcţionalitatea acestor persoane, dar societatea nu îi mai primeşte”, a declarat prof. dr. Doina Cozman.
„Este foarte greu să găsim un loc de muncă pentru un pacient sau să îl reintegrăm în societate. El este o paria, o persoană marginalizată şi arătată cu degetul, deşi este tratată şi funcţionează în parametrii normali de convieţuire într-o comunitate”, a completat dr. Alexandru Paziuc, preşedintele APSRo, medic psihiatru al Spitalului de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc.
Medici români, precursori ai psihiatriei sociale
Profesorul Eliot Sorel a subliniat că psihiatria socială nu reprezintă o abordare nouă în psihiatrie, ci are concepte precursoare vechi de sute de ani, iar câteva dintre personalităţile care au marcat istoria psihiatriei sociale au fost de origine română.
„Fondatorul Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie Socială (WASP), înfiinţată la Londra, în 1964, a fost un medic britanic originar din România, Joshua Bierer. Dar chiar şi înainte de Bierer au existat concepte de psihiatrie socială, vechi de cel puţin un secol. Unul dintre acestea este psihodrama, care a fost inventată de un alt medic cu origini româneşti, Jacob Levy Moreno. Născut la Bucureşti, a studiat la Viena şi a dezvoltat conceptul de psihodramă în Statele Unite ale Americii.
Terapia de grup şi comunitatea terapeutică sunt, de asemenea, modele care ţin de psihiatria socială. Să nu uităm că practica de comunitate terapeutică a existat cu mult timp înainte de definirea conceptului de psihiatrie, tocmai pentru că al nostru creier este programat să se conecteze şi să comunice cu alţi oameni”, a explicat prof. dr. Sorel.
Violenţa domestică în Canada
Panelul de prezentări susţinute de psihiatrii canadieni a atins teme precum: multiculturalism şi sănătate mintală, violenţă domestică, destigmatizare şi implicarea mass-media.
Dr. Daphne Marussi, fondatoarea Clinicii pentru Sănătatea Mintală a Femeilor, din Quebec, a explicat că femeile sunt victime în 75% dintre cazurile de hărţuire înregistrate în Canada.
„Riscul ca o femeie să fie ucisă de partenerul său creşte de peste 5 ori, când partenerul are acces la o armă de foc. Acesta este cel mai important factor de risc, urmat de lipsa unui loc de muncă. Iar dacă îi spui agresorului în faţă că îl vei părăsi, atunci riscul de a fi ucisă de acesta creşte de 5 ori”, a explicat dr. Daphne Marussi.
În fiecare an, 162000 de copii canadieni sunt martori sau victime ale violenţei domestice şi peste 2900 locuiesc temporar, împreună cu mamele lor, în centre speciale.
De asemenea, costurile anuale cauzate de violenţa domestică în Canada se ridică la 1 miliard de dolari, alcătuite din costuri aferente sistemului de justiţie (684 de milioane de dolari), poliţiei (187 de milioane de dolari) sau consilierii psihologice (294 de milioane de dolari).
Într-o altă sesiune, dr. Manon Charbonneau, fost preşedinte al Asociaţiei Canadiene de Psihiatrie, a vorbit despre campania mass-media „Bell Let’s Talk”, prin care medicii psihiatri canadieni au încercat să combată stigma cu care se confruntă pacienţii. Dr. Charbonneau, alături de alte figuri publice, precum Margaret Trudeau, mama prim-ministrului canadian, au vorbit public despre afecţiunile lor mintale, precum depresia sau tulburarea bipolară.
SEYLE, cel mai amplu studiu european asupra riscului suicidar în rândul adolescenţilor
Prof. dr. Doina Cozman, preşedintele Alianţei Române de Prevenţie a Suicidului (ARPS) şi preşedintele elect al ARPP, a prezentat rezultatele studiului SEYLE, desfăşurat în 12 ţări din Europa, cel mai amplu studiu european de evaluare a riscului suicidar în rândul adolescenţilor, precum şi de identificare a metodelor eficiente de prevenţie.
„În România, la un număr de 1143 de elevi randomizaţi, am descoperit 151 de cazuri cu risc suicidar, prin chestionarele completate de elevi la începutul studiului şi apoi de-a lungul acestuia, la 3 şi la 12 luni. Cel mai mult ne-a îngrijorat faptul că am întâlnit atât de multă ideaţie suicidară pe scara Paykel şi atât de mult abuz nicotinic şi de alcool la adolescenţi de 15 ani”, a explicat prof. dr. Cozman.
Îmbucurător, follow-up-ul studiului a demonstrat că toate cele trei metode de intervenţie – screening profesional, antrenamentul supraveghetorilor şi conştientizarea subiecţilor – dau rezultate, ultima metodă fiind şi cea mai eficientă.
„S-a demonstrat încă un fapt important în cadrul acestui studiu, acela că poţi vorbi cu adolescentul despre sinucidere. Studiul a relevat că a vorbi despre sinucidere cu adolescentul nu prezintă niciun risc şi nu îi dă acestuia idei suicidare. Acest cuvânt – sinucidere – a constituit principala opoziţie din partea corpului profesoral românesc, situaţie care nu s-a întâlnit în alte ţări europene, participante la studiu”, a declarat prof. dr. Doina Cozman.
Prof. dr. Eliot Sorel, originar din oraşul Fălticeni, a primit distincţia „Meritul Bucovinei”. Acesta a discutat cu preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, de asemenea prezent la congres, despre iniţierea unor proiecte de promovare şi de dezvoltare a Bucovinei.
Sesiunea de postere a fost câştigată de echipa română alcătuită din dr. Cristina Bredicean, dr. Sorin Ursoniu, dr. Simona Tămăşan, dr. Ileana Stoica, dr. Alexandra Riviş, dr. Ion Papavă, dr. Vlad Negrila, Adrian Culici şi asist. univ. dr. Cătălina Giurgi-Oncu, cu lucrarea „Corelaţia dintre stima de sine şi autostigmatizarea în tulburările psihotice”.
Congresul WASP s-a încheiat prin semnarea de către preşedintele Roy Kallivayalil a „Declaraţiei de la Bucureşti”, document ce însumează concluziile care s-au desprins din dezbaterile sesiunilor de comunicări, concluzii ce conduc spre viitoare proiecte şi programe de îmbunătăţire a sănătăţii mintale din întreaga lume