Pacienţii cu afecţiuni oncologice au, începând de joi, un Ghid al Supravieţuitorului de Cancer în limba română. Acesta cuprinde informaţii care să îi ajute să gestioneze mai bine boala cu care se confruntă şi care îi ajută să înţeleagă toate etapele prin care trec. Este vorba de Ghidul elaborat de ESMO (European Society for Medical Oncology) şi European Cancer Patient Coalition (ECPC), în colaborare cu Psycho-Oncology Society (IPOS).

Ghidul a fost lansat cu ocazia Zilei Internaţionale a Supravieţuitorului de Cancer, marcată astfel de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Asociaţia Bolnavilor de Cancer, Institutul Oncologic Bucureşti şi Societatea Naţională de Oncologie Medicală din România.

Primul capitol al Ghidului Supravieţuitorului de Cancer cuprinde toate detaliile despre sprijinul pe care îl poate primi supravieţuitorul pentru a face faţă noii realităţi - de la grupuri de sprijin, suport psihologic pentru pacienţi şi familiile lor, până la elaborarea rolului pe care îl au profesioniştii din domeniul sănătăţii în această etapă post-tratament (oncolog, medic de familie etc).

Un alt subiect important prevăzut în ghid este sănătatea preventivă. Supravieţuitorului i se explică care sunt principalele schimbări pe care trebuie să le facă în stilul de viaţă pentru a se bucura de o bună sănătate fizică şi emoţională. Ultimul capitol al ghidului oferă metode de îngrijiri ulterioare după tratamentul de cancer şi metode de prevenire, depistare timpurie a unor noi tumori de către pacienţi şi familiile lor.

Din ghid, pacienţii află că supraviețuirea este o experiență unică și continuă, diferită pentru fiecare persoană în parte și pentru cei care îi sunt alături. Este important ca pacienţii să revină la aspectele importante ale vieții de dinaintea diagnosticului de cancer.

„Ghidul răspunde nevoilor psiho-sociale pe care pacienţii le întâmpină, nevoi neacoperite, în prezent, de sistemul de sănătate şi cărora, noi, asociaţiile de pacienţi, încercăm să le găsim rezolvări. Acest instrument va fi utilizat de grupurile de suport şi va completa campaniile educaţionale menite să schimbe perspectiva asupra cancerului, să încurajeze discuţia despre supravieţuirea în cancer şi despre ce înseamnă să fii o persoană cu cancer în România”, a spus preşedintele FABC, Cezar Irimia.

Supravieţuitorii de cancer post-tratament sunt persoanele care nu mai prezintă boala după încheierea tratamentului, persoanele care primesc în continuare tratament pentru a reduce riscul de recidivă a cancerului și cele care au boala sub control și puține simptome, care primesc tratament pentru a gestiona cancerul ca boală cronică.

„Mulţi supravieţuitori ai cancerului se confruntă cu provocări medicale, emoţionale şi sociale de durată. Ghidul ESMO al Supravieţuitorului de Cancer vine cu o mulţime de informaţii care să ajute pacienţii să gestioneze mai bine boala cu care se confruntă şi să înţeleagă toate etapele prin care trec. Esenţială pentru supravieţuire este revenirea la aspectele importante ale vieţii de dinaintea diagnosticului de cancer şi găsirea unor noi modalităţi de a duce în continuare o viaţă normală. Membrii familiei, prietenii şi îngrijitorii trebuie să fie consideraţi şi ei ca făcând parte din experienţa de supravieţuire”, a mai spus  Cezar Irimia.

Ghidul Supravieţuitorului de Cancer poate fi consultat aici: https://bit.ly/36ljllU

Cum stă România în privinţa numărului bolnavilor de cancer

Anual, zeci de mii de români sunt diagnosticaţi cu un tip de cancer, afecţiune care poate da peste cap viaţa atât pe plan fizic, cât şi psihic.  În 2018, au primit diagnosticul de cancer 83.461 de români, potrivit Globocan. Cea mai mare incidenţă, în România, continuă să o aibă cancerul pulmonar (13,6%), urmat îndeaproape de cancerul colorectal (13,3%) şi de cancerul de sân (11,5%). Următoarele cancere, ca incidenţă, sunt cancerul de prostată (7,2%), cancerul de vezică urinară (4,7%), cancerul de stomac (4,4%), cancerul de ficat (4,3%), cancerul de col uterin (4,1%), cancerul de pancreas (3,8%) şi cancerul de uter (3%). Acestea sunt cele zece tipuri de cancer cu cea mai mare incidenţă în România şi ele reprezintă aproape 70% din totalul cazurilor de cancer.

Conform Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), prin Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică (CNSISP), numărul bolnavilor rămaşi în evidenţa naţională, în perioada ianuarie-septembrie 2018, a fost de 488.824 de persoane, comparativ cu 469.624 de bolnavi rămaşi în evidenţă în aceeaşi perioadă a anului 2017. În 2018, la nivel naţional, s-a estimat un număr de peste 83.000 de cazuri noi de cancer.

Cancerul este a doua cauză de deces în lume, aproape 10 milioane de oameni pierd lupta cu această boală în fiecare an. Dar cel puţin o treime din cancerele frecvente sunt prevenibile.

A fost lansată şi Platforma Unică pentru Voucherul Electronic

Totodată, de Ziua Internaţională a Supravieţuitorului de Cancer, a fost lansată şi Platforma Unică pentru Voucherul Electronic pentru testarea biomarkerilor în cancerul pulmonar. Cancerul pulmonar este pe primul loc ca frecvenţă în România, iar supravieţuirea la cinci ani în ţara noastră este printre cele mai scăzute din Europa. De aceea, acest tip de afecţiune trebuie să fie o prioritate pe agenda autorităţilor. Un prim pas ar fi crearea unui sistem integrat naţional care să reducă considerabil timpul de la primirea diagnosticului la începerea tratamentului.

„Această platformă ne ajută să câştigăm timp pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer pulmonar. Platforma Unică pentru Voucherul Electronic va funcţiona ca o placă turnantă între toţi actorii implicaţi în testarea biomarkerilor şi va fluidiza, accelera şi scădea efortul, timpul şi preţul asociate acestor testări. Accesul în platformă necesită doar câţiva paşi, extrem de simpli şi eficienţi, prin care medicul recomandă analizele şi primeşte rezultatul pentru a prescrie tratamentul adecvat. Totodată, platforma asigură transparenţă şi neutralitate, arătând dimensiunea reală a testărilor care se fac într-o perioadă de timp şi dând posibilitatea tuturor laboratoarelor care fac dovada capacităţilor cerute să se înscrie în programul de testări”, a declarat dr. Gabriela Saulea, coordonator Programe Medicale FABC.