Datele epidemiologice din ultimii ani au arătat faptul că există un risc mult mai mare de a dezvolta cancer de colon la persoanele suferinde de sindrom metabolic (obezitate, distribuţia diversă a ţesutului adipos şi sedentarism)^(2,3,4,5,6), care conduce, de cele mai multe ori, la diabet zaharat de tip 2 şi hipertensiune arterială. Printre simptomele acestui sindrom se numără hipertrigliceridemie, hiperglicemie şi colesterol HDL scăzut. Defectul de bază al sindromului metabolic este hiperinsulinemia sau rezistenţa la insulină^(7,8,9,10).

Explicaţia din spatele acestor rezultate este faptul că dietele bogate în carbohidraţi ridică nivelurile de glucoză din sânge, crescând producţia de insulină. Insulina, cu cât are un nivel mai crescut, încurajează proliferarea celulară şi creşte carcinogeneza. În plus, lipidele, în special cele vegetale, scad nivelul de insulină circulant din sânge^(7,11).

Pentru a păstra glicemia în limite normale, s-a adoptat o dietă cu conţinut scăzut în carbohidraţi, şi anume dieta ketogenică. O dietă ketogenică bogată în grăsimi vegetale şi săracă în carbohidraţi are capacitatea de sensibilizare la insulină, împiedicând progresia cancerului colorectal.

Dieta ketogenică scade cantitatea de glucoză disponibilă pentru tumori şi trece la producţia de corpi cetonici ca sursă alternativă de energie pentru celulele sănătoase. Dieta ketogenică include carbohidraţi într-un procentuj foarte scăzut (5% din aportul caloric total), proteine (15% din aportul caloric total) şi un conţinut ridicat de grăsimi (80% din aportul caloric total)⁽¹¹⁾.

Tumorile sunt incapabile să metabolizeze corpi cetonici pentru energie, din cauza deficienţelor mitocondriale^(2,4,11).

Potenţialul antitumoral al dietei ketogenice a fost demonstrat în diverse studii. Unul dintre acestea a arătat faptul că diverse linii celulare tumorale nu pot utiliza cetonele ca sursă de energie atunci când sunt lipsite de glucoză. Prin urmare, scade timpul de progresie a tumorii^(12,13,14).

Pentru a scădea nivelul glucozei din sânge, se recomandă alimente cu conţinut scăzut în carbohidraţi. Un exemplu poate fi urmărit în tabelul 1.

Obiectivul nostru a fost identificarea unor posibile soluţii pentru a preveni cancerul de colon sau a întârzia proliferarea celulelor tumorale.

Materiale şi metodă

Au fost consultate bazele de date PubMed, Oxford Academic şi BMC Cancer şi, din 35 de articole studiate, 17 au fost citate, iar două au fost detaliate în continuare, fiind reprezentative pentru tema propusă. S-au urmărit factorii de risc şi recomandările dietetice pentru aceste patologii.

Printre factorii de risc ai cancerului colorectal se numără obezitatea, sedentarismul şi diabetul zaharat. De cele mai multe ori, toate acestea provin din cauza unei diete dezechilibrate. Aceste dezechilibre apar fiindcă nu se cunoaşte necesarul nutritiv individual şi, de cele mai multe ori, persoanele se supraalimentează cu carbohidraţi rafinaţi, fiind din ce în ce mai accesibili în zilele noastre. Din păcate, foarte mulţi copii consumă astfel de produse, dezvoltând, în timp, obezitate morbidă sau diabet zaharat.

Rezultate şi discuţie

Am luat în considerare şi am detaliat un studiu experimental şi unul clinic, care exprimă sinteza rezultatelor literaturii de specialitate.

Un studiu efectuat pe o perioadă de 45 de zile, pe 36 de şoareci, a arătat influenţa dietei ketogenice asupra proliferării celulelor tumorale. Specia de şoareci BALB/C de sex masculin a fost injectată cu celule tumorale ale liniei celulare de cancer de colon. Acest tip de şoareci este foarte sensibil la agenţi cancerigeni şi dezvoltă foarte repede diverse tipuri de tumori. Animalele au fost împărţite aleatoriu în trei grupuri de hrănire, fiecare grup fiind format din 12 şoareci⁽¹⁶⁾.

Primul grup a fost hrănit pe baza dietei ketogenice, bogată în acizi graşi omega-3, al doilea grup a fost hrănit tot pe baza unei diete ketogenice, însă lipidele au provenit din untură, iar ultimul grup a avut o dietă standard.

Dimensiunea tumorii şi greutatea corporală a tuturor animalelor au fost măsurate din două în două zile. Studiul s-a încheiat în momentul în care tumora a atins 600-700 mm³, intervalul dintre inocularea celulelor tumorale subcutanate şi punctul final definit ca timpul de supravieţuire. Tumorile care au atins volumul-ţintă au fost disecate. A fost comparat timpul creşterii acesteia în funcţie de dietă. Mărimea tumorii a fost măsurată cu şublere şi volumul tumorii (mm³) a fost calculat utilizând formula elipsoidă.

Pentru grupurile unde s-a adoptat dieta ketogenică, timpul de creştere a tumorii a fost semnificativ întârziat, în comparaţie cu dieta standard. La şoarecii hrăniţi cu dietă standard, tumora a fost palpată iniţial în ziua a treia de la inducerea patologiei, iar la cei hrăniţi cu dietă ketogenică, tumora a fost palpată iniţial în ziua a cincea. Nu au fost diferenţe semnificative între dieta ketogenică bazată pe acizi graşi omega-3 şi cea cu untură. Timpul mediu de supravieţuire a animalelor din grupul dietei standard a fost de 24,8 zile, în grupul dietei ketogenice bazate pe alimente bogate în acizi graşi omega-3, timpul mediu a fost de 35,1 zile, iar în grupul şoarecilor hrăniţi cu ajutorul dietei ketogenice bazate pe untură – 33,8 zile. Perioada cea mai lungă de supravieţuire a avut-o un animal hrănit cu dieta ketogenică bogată în acizi graşi omega-3, aceasta fiind 45 de zile.

În alt studiu, efectuat la 1542 de pacienţi cu cancer colorectal depistat precoce, s-a urmărit frecvenţa consumului diverselor alimente prin intermediul unui chestionar⁽¹⁷⁾. A fost examinată dieta cu conţinut scăzut de carbohidraţi şi au fost calculate scorurile generale ale acesteia, precum şi asocierea dietei cu mortalitatea legată de cancerul colorectal. Aportul de carbohidraţi a fost asociat cu o mortalitate mai mare, fiind limitat la carbohidraţii consumaţi din amidon şi zaharuri rafinate (raportul de risc fiind 1,36). În schimb, înlocuirea carbohidraţilor cu grăsimi şi proteine din plante a fost asociată cu o mortalitate mai scăzută (raportul de risc fiind 0,81).

Concluzii

Alimentaţia influenţează direct starea de sănătate a unei persoane, iar adoptarea unei diete cât mai sănătoase, personalizată şi variată, poate creşte speranţa de viaţă a indivizilor şi reduce riscul de cancer sau de alte boli cronice cu fond inflamator.

Cercetările recente susţin că o dietă ketogenică bogată în grăsimi, proteine şi săracă în carbohidraţi (mai ales cei proveniţi din amidon şi zaharuri rafinate) are capacitatea de a împiedica progresia cancerului colorectal. Dieta, completată de un stil de viaţă sănătos şi cu reducerea expunerii la factori ambientali de risc, poate reprezenta o soluţie în gestionarea pacientului oncologic.    

Autori pentru corespondenţă: Ioana-Ştefania Şerban E-mail: serban.ioana-stefania.22@stud.umfst.ro

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.