Din aceeași categorie

Farmacist.ro

Strategii curente de fotoprotecţie

Farmacist.ro

Radiaţia solară şi efectele asupra pielii sănătoase

Farmacist.ro

Vaccinurile şi vaccinarea – cea mai importantă şi eficientă strategie pentru prevenirea unor boli infecţioase grave

Ipoteze de lucru

În analiza pe care ne‑am propus‑o am avut în vedere trei ipoteze:

• Majoritatea medicamentelor prescrise necesită cele mai mici costuri.

• Cele mai multe medicamente prescrise sunt medicamente esenţiale.

• Procentul medicamentelor compensate şi gratuite prescrise reprezintă 50‑60% din total.

Metoda de studiu

Pentru atingerea obiectivului prestabilit am folosit analizele ABC (Principiul lui Pareto) şi VEN. Analiza ABC (Activity Based Costing) se bazează pe principiul lui Pareto, o metodă modernă de management aplicată în diferite domenii, inclusiv în cel farmaceutic, care ne arată că 80% dintre consecinţe (efecte) sunt provocate de 20% dintre cauze, sau 80% din costuri sunt reprezentate de 20% din medicamentele eliberate. Analiza VEN înseamnă gruparea entităţilor studiate după criteriile Vital, Esenţial, Neesenţial.

Tehnica de lucru

Conform analizelor ABC/VEN, am clasificat medicamentele studiate în trei categorii:

Categoria A reprezintă primele 5‑10% medicamente consumate în cantităţi şi valori foarte mari, care ocupă 70% din valoarea totală alocată pentru medicamente.

Categoria B reprezintă 15‑20% medicamente care au consum şi valori intermediare, pentru care instituţia sanitară cheltuieşte 20% din bugetul alocat.

Categoria C cuprinde 70‑80% medicamente cu cea mai mică frecvenţă de utilizare, reprezentând 10% din valoarea totală.

Prin analiza ABC am identificat medicamentele pentru care se cheltuiesc cele mai multe resurse financiare la nivelul ambulator. Ne‑am orientat numai asupra medicamentelor încadrate în grupa anatomică N (Nervous System), conform codificării ATC.

În paralel am efectuat analiza VEN, prin care am determinat priorităţile selectării şi achiziţionării medicamentelor, corespunzător criteriilor:

Vitale (Vital) - sunt medicamentele necesare pentru menţinerea vieţii şi utilizate în cazurile de urgenţă, fără de care pot apărea stări de risc; în această categorie intră insuline, steroide, vaccinuri, antiaritmice etc.

Esenţiale (Essential) - sunt medicamentele eficiente în tratamentul maladiilor mai puţin periculoase, dar destul de serioase.

Neesenţiale (Nonessential) - sunt medicamentele cu eficienţă parţial demonstrată, utilizate în tratamentul maladiilor uşoare.

Deoarece alegerea medicamentelor vitale aparţine unor comisii de specialitate, în lucrare noi ne ocupăm numai de preparatele esenţiale (E) şi neesenţiale (N). Pentru identificarea medicamentelor esenţiale prescrise de către medici neurologi am utilizat lista medicamentelor esenţiale aprobată prin Ordinul M.S. Nr. 980/1994.

Rezultatele obţinute sunt redate în tabele şi diagrame, prezentate în continuare (tabelul 1, figurile 1, 2, 3). În categoria A - medicamente pentru care cheltuielile totale au cea mai mare valoare (71,17%), au intrat 14 medicamente, pentru care cheltuielile din buget se ridică la suma de 66.797,22 lei.

În categoria B am identificat 15 medicamente, care ocupă 19,45% din valoarea bugetului alocat, respectiv 18.260,99 de lei.

Cele 34 de medicamente administrate în diferite afecţiuni, încadrate în grupa C, pentru care s‑au cheltuit 8.799,88 lei, procentual reprezintă numai 9,38% din valoarea totală a bugetului alocat. Rezultatele analizei ABC după volumul (numărul) medicamentelor prescrise şi consumul acestora (cheltuieli) sunt redate grafic în figura 1.

În figura 2 am centralizat datele care exprimă ponderea medicamentelor esenţiale şi neesenţiale din categoriile A, B, C.

Din datele obţinute în tabelul 1 şi figura 1 observăm următoarele: categoria A include doar 3 medicamente esenţiale, ceea ce constituie 4,6%, şi 11 medicamente neesenţiale (17,6%). În categoria B au intrat 4 medicamente esenţiale (6,3%) şi 11 neesenţiale (17,6%). Categoria C include 9 medicamente esenţiale (14,1%) şi 25 neesenţiale (39,8%).

Datele care exprimă ponderea (C.A. şi %) medicamentelor compensate şi gratuite din fiecare categorie (A, B, C) le‑am centralizat în figura 3. Din numărul total de medicamente prescrise pentru tratamentul unor boli ale sistemului nervos, 50 de produse (79%) se regăsesc în listele cu medicamente compensate şi gratuite. Din categoria A fac parte 11 medicamente compensate, din categoria B - 13 medicamente, din categoria C - 26 de medicamente compensate şi gratuite.

Verificarea ipotezelor. Concluzii

Am analizat prescripţiile medicale eliberate de către medici neurologi pentru 1.000 de pacienţi.

Prin analiza ABC (principiul lui Pareto) şi analiza VEN am obţinut următoarele rezultate:

• 53,9% din numărul total de medicamente au necesitat cheltuielile cele mai mici, 9,38%. Ipoteza 1 se confirmă;

• având în vedere criteriile esenţiale şi neesenţiale, am găsit că 25% dintre medicamentele prescrise sunt esenţiale şi 75% sunt neesenţiale; ipoteza 2 nu se confirmă;

•  79% dintre medicamentele prescrise pentru 1.000 de pacienţi se regăsesc în categoriile medicamentelor compensate şi gratuite. Proporţia de 79% depăşeşte presupunerea noastră din ipoteza a treia.

Rezultatele studiului reflectă proporţia medicamentelor prescrise conform caracteristicilor: ieftine, scumpe, esenţiale, neesenţiale, compensate şi gratuite. Cu ajutorul analizei farmacoeconomice se pot organiza cheltuielile într‑un mod cât mai eficient, alegându‑se medicamentele cele mai puţin costisitoare, cu care se obţin cele mai bune rezultate.

Costurile cele mai mari pentru medicamente neesenţiale nu reprezintă pentru noi un rezultat negativ. Decizia privind prescrierea şi utilizarea raţională a medicamentelor aparţine medicilor specialişti.   n