Protocol anestezic

Acest studiu prezintă fazele anesteziei şi analgeziei privind perioada perioperatorie şi de recuperare, pentru un pacient de 0,887 kilograme (figura 4). Premedicaţia a fost realizată cu alfaxalonă 3 mg/kg, urmată la 20 de minute de midazolam 0,1 mg/kg (administrat intranazal) şi butorfanol 2 mg/kg (administrat subcutanat). De asemenea, a fost efectuat un blocaj locoregional cu lidocaină 3 mg/kg, bilateral, intratesticular. Nu a fost nevoie de suplimentare pe parcursul anesteziei. În fază de menţinere a primit izofluran (1,5-5%) cu ajutorul unei măşti de dimensiuni mici, iar fluxul de oxigen a fost setat la 3-4 L/minut. S-a încercat plasarea unui cateter intravenos (vena cefalică), apoi unul intraosos pe membrul posterior drept, la nivelul femurului, dar fără succes (Belant JL, 1996). Postoperatoriu, a primit fluide subcutanat (10 ml soluţie cristaloidă Ringer), meloxicam 3 mg/kg şi amoxicilină 150 mg/kg.

Monitorizare, trezire şi recuperare

S-au înregistrat valorile frecvenţei cardiace (figura 10, figura 11), cu valori minime şi maxime cuprinse între 230 şi 304 bătăi/minut, şi ale frecvenţei respiratorii, cu valori minime şi maxime cuprinse între 6 şi 8 respiraţii pe minut. O particularitate a speciei în timpul monitorizării a fost atenţia la o posibilă apnee declanşată de poziţia animalului (Koppányi T, 1929), care s-a dovedit că se încadrează într-un fenomen complex prin care bizamul îşi scade valorile asociate cu homeostazia organismului, respectiv a marilor funcţii, rezultatul clinic fiind asociat cu bradipnee, bradicardie şi hipotermie (McCulloch şi Jones, 1990).