Din aceeași categorie
În aceste condiţii, Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti atrage atenţia că medicii trebuie să prescrie tratamente conform ghidurilor şi protocoalelor în vigoare, precum şi recomandărilor instituţiilor din domeniu.
Astfel, medicii care profesează în România trebuie să prescrie numai medicamente aprobate la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) sau Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Această aprobare din partea autorităţilor de resort nu trebuie privită doar ca o chestiune birocratică, ci ca o garanţie a verificărilor privind eficienţa şi siguranţa unui tratament înainte de a fi disponibil pentru pacienţi.
Aprobările din partea Agenţiei Europene a Medicamentului şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România vin la finalul unui proces atent reglementat, în care sunt analizate de către specialişti datele privind tratamentele.
De asemenea, Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti adresează un apel public pentru responsabilitate în privinţa comunicării legate de aşa-numite „tratamente-minune”, deoarece există informaţii că mulţi pacienţi, în urma discuţiilor din spaţiul public, au decis să îşi achiziţioneze astfel de tratamente, în unele cazuri fiind vorba de medicamente destinate zonei veterinare.
„Tratamentele administrate pacienţilor trebuie să aibă în spate dovezi ştiinţifice, ghiduri şi protocoale. Vorbim despre o medicină bazată pe dovezi ştiinţifice. Bineînţeles că, în dezvoltarea medicinei, în găsirea de noi tratamente, cercetătorii trebuie să ia în calcul toate posibilităţile, să analizeze toate variantele şi că inovaţia este una dintre pietrele de temelie în acest domeniu, dar administrarea către pacienţi de către medici trebuie să vină obligatoriu numai după ce un tratament este avizat de către organele de reglementare, iar această aprobare vine în urma studiilor efectuate. Încurajăm schimbul de opinii, dar trebuie să ţinem cont cu toţii că, de multe ori, mai ales în situaţii sensibile şi fără precedent, o parte a populaţiei poate să ia o informaţie vehiculată în spaţiul public drept o „soluţie miraculoasă”, ceea ce poate avea ulterior efecte asupra sănătăţii care nu sunt cunoscute şi chiar efecte negative”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti.
Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti şi Colegiul Medicilor din România (CMR) precizează că apelul pentru medicina bazată pe dovezi şi pentru tratamente bazate pe ghiduri şi protocoale terapeutice, precum şi pentru o comunicare responsabilă în acest sens trebuie să vizeze toate afecţiunile, se arată într-un comunicat semnat de prof. dr. Cătălina Poiană, preşedintele CMMB, şi prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele CMR.
Dr. Carmen Pantiș: Medicii trebuie implicați mai puternic în lanțul activității de transplant
Cristina Ghioca
CMR și ANT au semnat un acord de parteneriat care vizează creșterea conștientizării asupra activității de transplant de organe și țesuturi în rândul medicilor.
...CMR și CMSR cer clarificări de la Ministerul Sănătății privind organizarea cabinetelor
Cristina Ghioca
CMR și CMSR i-au cerut Ministerului Sănătății să clarifice anumite aspecte menționate în ordinul privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, care fac referire la posibilitatea cabinetelor medicale de a avea alți medic...