Dializa peritoneală este considerată metodă de substituţie a funcţiei renale în medicina veterinară, cu rolul de suplinire continuă a funcţiei renale prin care se realizează o reechilibrare hidroelectrolitică şi acido-bazică a pacientului felin cu afectare renală, în lipsa îndeplinirii funcţiilor endocrine şi metabolice ale rinichiului(4,5).

În acest studiu au fost incluşi pacienţi cu insuficienţă renală cu stadiul 2, identificat la cinci pisici, cu stadiul 3 descoperit la cinci indivizi, cu stadiul 4 decelat la 20 de feline şi 20 de cazuri cu afectare renală acută.
Materiale şi metode folosite în administrarea protocolului de dializă peritoneală la feline 
Catetere peritoneale 
Cateterele peritoneale cu utilizare pe termen lung au un design diferit atât în porţiunea intraperitoneală, cât şi în cea extraperitoneală. Sunt reprezentate de tuburi fenestrate din silicon sau poliuretan care prezintă unul sau mai multe manşoane din dacron. Porţiunea intraperitoneală este fenestrată pentru a permite introducerea lichidului de dializă. Porţiunea extraperitoneală a cateterului prezintă 1-2 manşoane din dacron(1,3).
 

Soluţia de dializă peritoneală
Dializa peritoneală se poate efectua cu preparate comerciale – de exemplu, produsul Dianeal® sub formă de soluţie 1,25%, 2,5% sau 4,5% glucoză ori cu ajutorul preparatelor „home made”. Dianeal® este o soluţie hipertonică de dializă peritoneală care conţine dextroză, un monozaharid, drept agent osmotic primar. Este necesar să se creeze un gradient osmotic între foiţa peritoneală şi soluţia de dializă, pentru a se putea desfăşura ultrafiltrarea. Ca şi alte soluţii de dializă peritoneală, Dianeal® conţine electroliţi, cu rolul de a corecta dezechilibrele, şi lactat, care ajută la normalizarea raportului acido-bazic(5,7).
Substanţe folosite în terapia medicamentoasă adjuvantă
Preparat pentru dializa enterică – amestec patentat de trei bacterii benefice, Enterococcus thermophilus, Lactobacilus acidophilus şi Bifidobacterium longum, combinate cu un prebiotic – şi anume, Psyllium coji.

• Chelatori de fosfor – preparat care susţine funcţia renală.
• Eritropoietină umană – agent stimulant eritropoietic, antianemic.
• Soluţie de aminoacizi – aminoacizi (L-izoleucină, L-leucină, L-lizină, L-metionină, L-fenilalanină, L‑treonină, L-triptofan, L-valină, L-arginină, L-histidină, L-alanină, L-cisteină, glicină, L-prolină, L-serină, L-tirozină, N-glicină, L-tirozină). 
• Ciancobalamină (vitamina B12) – antianemic.
• Ondasetron – antivomitiv.
• Clorură de potasiu (KCl 7,45%) – soluţie electrolitică.
• Bicarbonat 8,4% – alcalinizant.
• NaCl 0,9%, Ringer, Ringer lactat – soluţii cristaloide(2,7).

Dializa peritoneală a fost implementată cu un protocol de acomodare reprezentat de administrarea a 15 ml/kg, urmat de 30 ml/kg, 45 ml/kg şi 60 ml/kg la 4 ore. Rezultatele reprezentative s-au înregistrat în cursul şedinţelor de dializă peritoneală cu patru schimburi pe zi, cu 4 ore timp de schimb.
Datele finale centralizate în mod individual cuprind afecţiunea de interes pentru dializa peritoneală, numărul de şedinţe efectuate, valorile biochimice iniţiale şi datele finale ale examenului biochimic postdializă peritoneală şi tratament suplimentar.
Evoluţia pacienţilor cu boală renală cronică cu stadiul 2 surprinde media datelor biochimice anterioare tratamentului, reprezentate de BUN 38 mg/dL, CREA 5 mg/dL, CA 7,8 mg/dL şi PHOS 9.74 mg/dL, cu modificări sesizabile postprotocol de dializă peritoneală care constau în BUN 21 mg/dL, CREA 2,14 mg/dL, CA 8,86 mg/dL şi PHOS 6,78 mg/dL. 
Analiza valorilor examenului biochimic în boala renală cronică în stadiul 3 identifică media de BUN 105 mg/dL, CREA 3,1 mg/dL, CA 8,06 mg/dL şi PHOS 10,12 mg/dL, urmate de modificări semnificative şi relevante reprezentate de BUN 24 mg/dL, CREA 2,2 mg/‌dL, CA 8,07 mg/dL şi PHOS 7,64 mg/dL.

 

Studiul pe media valorilor înregistrate în boala renală cronică în stadiul 4 relevă ameliorări pertinente şi remarcabile prin datele iniţiale reprezentate de BUN 143,5 mg/dL, CREA 11,94 mg/dL, CA 7,64 mg/dL şi PHOS 14,31 mg/dL, urmate, consecutiv protocolului de dializă peritoneală, de valori biochimice finale, respectiv BUN 33,65 mg/dL, CREA 3,61 mg/dL, CA 9 mg/dL şi PHOS 6,73 mg/dL.
Evoluţia valorilor biochimice în afectarea renală acută de grad 3, decelează o medie de BUN 104,8 mg/dL, CREA 4 mg/dL, CA 6 mg/dL şi PHOS 8,94 mg/dL, fiind modificate în mod concludent de BUN 22,8 mg/dL, CREA 
1,6 mg/dL, CA 7,98 mg/dL şi PHOS 5,18 mg/dL.
Datele centralizate pe valorile biochimice în afectarea renală acută de grad 5 depistează o medie de BUN 143,64 mg/dL, CREA 12,15 mg/dL, CA 6,7 mg/dL şi PHOS 14 mg/dL, fiind modificate în mod semnificativ de BUN 41,92 mg/dL, CREA 3,32 mg/dL, CA 8,59 mg/dL şi PHOS 7,81 mg/dL. 

 

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.

dializă peritonealăprotocolafectare renalăfeline